În România, care se confruntă cu un val devastator al epidemiei, cu sute de decese pe zi și o incidență care o plasează printre primele locuri în lume, președintele Klaus Iohannis a cerut introducerea de restricții, spunând că, oricât de nepopulare ar fi, „nimic nu este mai presus de viață”. Iohannis a intervenit în plină criză politică suprapusă peste cea sanitară.
Ambele par să se prelungească mai ales că Dacian Cioloș, liderul Uniunii Salvați România a respins imediat posibilitatea ca formațiunea pe care o conduce să voteze un nou guvern condus de Florin Cîțu. Liberalii români, în schimb, declară că îl vor tot pe Cîțu premier, cu toate că acesta a căzut în urma moțiunii de cenzură din 5 octombrie. Moțiunea a fost votată de PSD, Partidul Social-Democrat, de AUR, Alianța pentru Unirea Românilor și de USR, Uniunea Salvați România.
USR a făcut parte din guvernul Cîțu, dar l-a abandonat după ce primul ministru l-a demis pe ministrul USR al Justiției, fără să fi discutat în prealabil subiectul în coaliție și fără să fi avut motive serioase în acest sens. Era a doua hotărâre luată în acest fel, după ce în aprilie îl dăduse afară pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. Acestea sunt argumentele Uniunii Salvați România împotriva actualului premier demisionar.
Președintele Klaus Iohannis a fost acuzat atât de opoziție, cât și de diferiți specialiști în medicină, plus reprezentanți ai opiniei publice că a tergiversat criza politică, deși oamenii mureau deja pe capete. Președintele nu are atribuții în ceea ce privește situația medicală, dar România are nevoie de un guvern votat în parlament, pentru că un executiv interimar, cum e cel actual, condus de Florin Cîțu, nu poate lua deciziile care duc la restricțiile de mișcare, necesare pentru încetinirea transmiterii infecției de coronavirus.
În România au murit în ultima perioadă circa 2000 de persoane în fiecare săptămână, iar la terapie intensivă nu mai sunt locuri de la începutul lunii. Aproape 20.000 de bolnavi infectați cu SARS-CoV-2 sunt intenați, din care 500 de copii. Crește în mod îngrijorător numărul copiilor infectați care ajung la terapie intensive, azi au fost notificați 40. Săptămâna trecută au murit deja câțiva copii, care nu aveau și alte boli.
În statistica de astăzi e, de asemenea, înregistrată o persoană decedată cu vârsta între 10 și 19 ani, din totalul de 423 de oameni care au murit în ultimele 24 de ore din cauza epidemiei. Dintre cei decedați, doar 33 erau vaccinați, toți cu vârste între 50 și 80 de ani și suferind de boli cornice adiacente.
România a renunțat la restricții înainte de începerea verii, când premierul a sugerat că România a învins pandemia. Între timp, însă, campania privind vaccinarea a eșuat și doar puțin peste 30% dintre români au acceptat să se vaccineze.
În luna august, când încă, lucrurile păreau că se află sub control, medicii, în special infecționiștii și anesteziștii au cerut impunerea restricțiilor și au vorbit despre dezastrul valului patru, în cazul în care România nu ar face nimic.
Președintele Klaus Iohanni a părut să ignore avertismentele, în vreme ce premierul Florin Cîțu a fost absorbit până în 25 septembrie de competiția din interiorul PNL și de ambiția personală de a câștiga cursa pentru președinția partidului. Cîțu a câștigat partidul, dar a pierdut guvernul, totul pe fondul unei crize sanitare dure în care pentru prima dată au început să moară copii, care până mai ieri erau sănătoși tun.
Abia astăzi, ministrul Educației a declarat că are un set de soluții, între care și intrarea în vacanță a elevilor începând cu săptămâna viitoare. Toate măsurile se discută în această seară la Cotroceni, unde președintele Klaus Iohannis se pregătește să aibă mâine discuții cu partidele pentru propunerea unui nou premier, după ce Dacian Cioloș a căzut la votul din parlament.
Liberalii sunt dispuși să discute formarea guvernului chiar cu PSD, în cazul în care Dacian Cioloș și partidul său refuză să se ralieze fostei coaliții de dreapta. În același timp, e posibil, ca PSD să țină la propriile condiții, între care un premier tehnocrat care să organizeze alegeri anticipate la primăvară. În tot acest timp, președintele încearcă să-și salveze imaginea și aruncă mingea în curtea celorlalți decidenți, inclusiv în cea guvernamentală.