Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, autorul și moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. Până ce guvernul va fi chemat la raport în parlament, încercăm să ne dumirim ce a reușit cabinetul Gavrilița în 100 de zile. 100 de zile desigur că sunt convenționale, pentru că oamenii cu problemele lor nu au putut să aștepte rezolvarea acestora, dar așa-i cutuma, așa face toată lumea, așa am făcut și noi – i-am lăsat în pace, într-o relativă pace. Și acum, întrebarea firească: au reușit? Și discutăm despre asta cu Mariana Rață, TV8, și Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, doi comentatori, jurnaliști, cei care sunt în teren, îi văd în toată splendoarea pe cei care guvernează, pe cei care pretind că știu mai bine să guverneze, pe cei care au arătat ce au știut să facă în timpul guvernării etc. etc.
Europa Liberă: Întrebarea mea este - ce ați văzut după aceste 100 de zile? S-au descurcat mai bine cei care promit viață bună, marilor provocări pe care le-au avut le-au făcut față, nu?
Vitalie Călugăreanu: „100 de zile de asta și sunt cumva pentru orice guvernare ca să intre în pâine, ca să zicem așa, ca să vadă care sunt problemele reale, dar, da, în această perioadă ei au avut să facă față câtorva crize care au venit peste ei fără voia lor – criza pandemică, care era, și criza gazelor, în special. Cum le-au rezolvat? În ceea ce privește criza gazelor, vedem până la urmă o soluție provizorie, din câte înțeleg, chiar dacă contractul a fost semnat pe 5 ani, lucrurile se pot schimba, din declarațiile care au fost făcute. Criza pandemică însă, aici lucrurile nu au stat foarte bine, acțiunile pe care le-am văzut nu cred că s-au deosebit foarte mult de cele pe care le-am văzut la fosta guvernare. Problema Ministerului Sănătății nu a fost că nu a făcut ce trebuia să facă în criza pandemică, dar faptul că nu s-a implicat ca să comunice cu societatea mai mult despre ceea ce face și ceea ce au de făcut și cetățenii împreună cu guvernarea. Adică s-a simțit o ruptură între stat și între autoritatea din sănătate, și cetățeni.”
Europa Liberă: Dar cum să comunici cu Marchel, de exemplu, că el reprezintă un strat, care nu are nevoie de comunicare, de argumente?
Vitalie Călugăreanu: „Dar nici nu trebuie.”
Europa Liberă: El e convins că diavolul e în eprubetă.
Vitalie Călugăreanu: „Nu, cu oameni de genul acesta nici nu trebuie să te chinui deja. Eu am renunțat, de exemplu, și cred că mulți au renunțat să încerce să convingă pe cineva care este rău intenționat din start.”
Europa Liberă: Dodon poate reușește. Ați văzut că a făcut poze cu el?
Vitalie Călugăreanu: „Da. Eu ziceam de comunicarea directă cu cetățenii. Or, lucrul acesta îl faci inclusiv prin intermediul jurnaliștilor. Eu pot să vă spun foarte sigur că noi am avut o problemă în perioada aceasta de comunicare cu Ministerul Sănătății. O dovadă este faptul că acest minister încă nu are un specialist pe comunicare, înțeleg că acum a fost anunțat acest concurs. Deci, asta ar fi o problemă. Al treilea element, ca să zic așa, pe care vreau să-l invoc sunt lucrurile care s-au făcut pe domeniul justiției, și aici am văzut niște schimbări, destul de bruște unele, unele care au stârnit tot felul de frisoane în societate, la nivelul societății civile. Mă refer aici la acele modificări de legislație care au vizat procuratura și schimbările, mutările rapide care s-au întâmplat la Procuratura Generală, dar eu cred că, până la urmă, aceste mutări care s-au făcut au fost necesare, pentru că altfel am fi asistat la o situație pe care am văzut-o deja în 2019, când Plahotniuc a fugit și s-a întâmplat un fel de transfer de putere, mă rog, așa cum s-a întâmplat el atunci, dar noi am văzut atunci stagnare. Or, în situația aceasta, PAS-ul nu mai avea nicio scuză să spună că, iată, ne încurcă Dodon sau ne încurcă nu știu cine, pentru că au puterea absolută în stat în momentul acesta și pot să facă orice schimbare vor. Și ei au început să facă aceste schimbări. Acum, problema este unde se opresc și dacă la aceste schimbări pe care le-au făcut au de gând să revină măcar pe sfârșit de mandat pentru a lăsa o legislație care să nu permită altora, oamenilor răi, care posibil să vină la un moment dat la putere în Republica Moldova, să profite de aceste schimbări de legislație pe care le-au făcut ei.”
Europa Liberă: Adică, ca pușca cehoviană care stă în cui, în decor?
Vitalie Călugăreanu: „Da.”
Europa Liberă: Mariana, dumneata cum vezi, ce s-a întâmplat în 100 de zile? Ce concluzii tragi dumneata, uitându-te la modul în care s-au descurcat cu aceste trei și cu altele încă n probleme?
Mariana Rață: „Trebuie să spun că sunt de acord cu ceea ce a zis Vitalie mai devreme. Și mie mi se pare că cea mai mare problemă a acestui guvern este lecția neînvățată din 2019, de a comunica. Din păcate, PAS nu s-a învățat să comunice eficient, nu mă refer la tot ce înseamnă PAS, deputații PAS sunt destul de prezenți la evenimente, tocmai că ei sunt comunicatorii acestui partid politic. Problemele grave de comunicare sunt în guvern și nu înțeleg care este motivul, pentru că s-a știut din start, când au venit în acest
Să comparăm criza gazelor cu ce a fost mai devreme nu ar fi corect, pentru că astfel de precedente în ultimii ani cu siguranță noi nu am avut. E ușor să critici, să te dai cu părerea atunci când nu ești în situația aceluia care trebuie să meargă și să negocieze.
mandat, că data trecută au avut ce-au avut ca impact în societate, tocmai pentru că nu s-au învățat să comunice corect, pentru că aveau ce comunica. Și acum e același lucru. Într-adevăr, cele mai importante trei provocări ale acestui guvern, pe care noi am stat cu toții cu ochii, toată presa, a fost pandemia, a fost ce s-a întâmplat în sectorul justiției și, desigur, această criză a gazelor. Acum să comparăm criza gazelor cu ce a fost mai devreme nu ar fi corect, pentru că astfel de precedente în ultimii ani cu siguranță noi nu am avut. E ușor să critici, să te dai cu părerea atunci când nu ești în situația aceluia care trebuie să meargă și să negocieze. Eu am anumite critici personale față de modul în care a fost negociat acest contract și sigur că eu aș fi vrut și cred că merităm cu toții să avem mai multă transparență legată de contractul semnat măcar post-factum, că înțeleg că în momentul în care aveau loc negocierile poate că ar fi fost dificil să fie deschise toate cărțile. Acum s-a consumat, decât să avem noi tot felul de speculații și să ne gândim oare ce cedări politice a făcut guvernul, oare ce le-am dat noi rușilor în schimbul la un preț mai bun la gaze decât în Europa?...”
Europa Liberă: ...oare de ce a plecat Kulminski, după ce a fost acolo?
Vitalie Călugăreanu: „Oare de ce a plecat Kulminski, oare de ce Spînu arăta mai șifonat în poza cu Miller, iar Miller arăta mai fericit în acea poză?... Deci, lipsa de informații deschide un câmp larg pentru speculații. Și nu cred că asta e ceea ce își doresc. Acum, în condițiile în care ministrul infrastructurii ne spune: „Vedeți că totuși contractul acesta nu-i pe 5 ani, adică el îi pe 5 ani, dar noi peste un an putem să revenim și să renegociem”, atâta timp cât nu vedem documentul semnat, evident, noi vom trata cu suspiciune ceea ce spune ministrul pre gura lui.
Pandemia. Iarăși lucrurile sunt comparabile ca și situație pe care o avem în societate și nu sunt comparabile cu ceea ce a fost anterior, pentru că problema fostului guvern a fost lipsa de tot ce vrem: de la lipsă de măști, echipamente, medicamente, până la lipsă de vaccin în prima perioadă, când a început procesul de vaccinare. Acest guvern nu are problema aceasta cu lipsuri, nu ne lipsesc vaccinuri, dimpotrivă, avem de toate felurile, nu știu în câte țări sunt atât de multe vaccinuri, în afară de Sputnik. Avem echipamente, avem medicamente, parcă ne ajung și medici, deși periodic se mai spune că ei sunt la limită și eu îi înțeleg foarte bine, problema pe care o avem este că situația nu este stăpânită în rândul populației și iarăși problema este în comunicare, nu doar modul în care comunică cu presa acest minister, modul în care acest minister comunică cu societatea. PAS este partidul care a obținut cel mai mare scor în alegeri, simpatizanții lor sunt atât de mulți, încât este neclar de ce avem așa de puțină lume vaccinată. Probabil că n-a fost un mesaj foarte clar, abia acum, de o lună vedem că ei s-au implicat și politic în promovare.
Noi vedem exemplele altor state. Portugalia, în care vaccinarea a decurs cu succes, peste 80 la sută din populație este vaccinată. De ce? Pentru că ei au găsit o persoană care se bucură de încredere în societate și acesta a fost, ironia sorții, un militar la ei, la noi n-a fost așa. Probabil că la noi va fi greu să găsești un militar sau un om din organele de drept care să dispună de atâta credibilitate în societate și când va spune el că trebuie să ne vaccinăm să ne ducem cu toții. În schimb, noi avem actori politici care aveau un mare respect și credibilitate și puteau ei să preia această campanie sau mesajul de campanie de vaccinare și n-au făcut-o decât destul de târziu. Să vedem ce va ieși, că mi se pare așa cam, cel puțin, ciudată campania aceasta pornită de deputații PAS prin sate, când îi prind pe oameni și-i vaccinează pe la colțuri de stradă.”
Vitalie Călugăreanu: „Din câte înțeleg, s-a cam terminat, pentru că a fost Săptămâna vaccinării...”
Mariana Rață: „A, gata, atât?...”
Vitalie Călugăreanu: „În Săptămâna vaccinării, deputații au ieșit în teritoriu și au îndemnat oamenii să se vaccineze.”
Mariana Rață: „Păcat, cred că ar trebui să continue în condițiile în care Ministerul Sănătății e clar că este depășit de această obligație pe care și-a asumat-o de a face o campanie clară, vizibilă de informare cu privire la vaccinare.”
Vitalie Călugăreanu: „Exact.”
Europa Liberă: Poate bagă la pachet și tarifele la gaz, și tot ce au făcut în 100 de zile? Poate merg cu asta, cu toată torba și spun: uitați-vă ce am făcut?...
Mariana Rață: „Vă dăm compensare, dar dați-ne umărul să vă vaccinăm. Nu știu, poate, poate și asta. Și ce am mai văzut eu, dacă e să vorbim despre pandemie? Am văzut o lipsă de comunicare, mai degrabă de colaborare între mai multe ministere și instituții din guvern, pentru că Ministerul Sănătății, chiar dacă este responsabil de tot ce înseamnă pandemie, el nu poate face de unul singur. Ce folos să bagi restricții, dacă nimeni nu monitorizează cum ele sunt respectate? Ce folos să zici că în localuri nu poți intra fără certificat de vaccinare, dacă nu e clar? Cineva monitorizează dacă în discotecile și în localurile aglomerate din Republica Moldova, într-adevăr, toți care intră sunt vaccinați sau au test? Eu pot să vă zic că, în ultima perioadă de timp, în cele mai multe cazuri în care am intrat în localuri în care ar fi trebuit să am test sau vaccin nu am fost întrebată dacă îl am. Eu îl am, dar n-am fost întrebată, e o chestie care nu se respectă. Și atunci, ministerul nu are cum să obțină mari succese în combaterea pandemiei, dacă nu va avea o conlucrare și cu Ministerul de Interne și, acolo unde este cazul, cu procuratura, unde se comit abateri mult mai grave, cum am văzut noi că se întâmplă cu aceste certificate de vaccinare false.”
Europa Liberă: Aici o paranteză necesară. Dar totuși, guvernarea aceasta a încercat să recupereze ceea ce n-a reușit să facă guvernul Chicu, n-a avut bani, adică să lucreze mai creativ cu sectorul HoReCa, cu industria, nu le-a pus cuțitul la beregată, s-a consultat cu ei, a zis: „Uite, nu facem lockdown, dar, poate, mai amortizăm”... Asta le-a reușit? În general, fostul deputat Vieru care spunea că... (ar fi bine să ne asculte), el a rămas mulțumit după guvernarea aceasta?
Mariana Rață: „Bun, n-au mers pe soluții radicale. Chiar dacă acum situația este mult mai tristă decât a fost în cea mai tristă perioadă de COVID din timpul guvernării Chicu, Ministerul Sănătății sau guvernul a optat pentru restricții moderate, da?, nu închidem totul. Acum nu vreau să dau vina pe guvernul Chicu, pentru că ei au fost puși atunci într-o situație, cum a fost acum criza gazelor o premieră, atunci pentru ei a fost o situație foarte complicată să administreze o pandemie de care n-a mai existat și eu nu-i acuz pentru acest fapt, dimpotrivă, cred că a fost bine atunci că au închis totul pentru două săptămâni, pentru că nu se știe unde am fi ajuns dacă nu se luau atunci măsurile de lockdown.”
Europa Liberă: Cu mitralierele au exagerat un pic, dar...
Vitalie Călugăreanu: „Da...”
Mariana Rață: „Știți, acum parcă îmi pare rău că nu mai iese nimeni cu mitraliera în stradă, pentru că oamenii nu mai simt niciun fel de pericol, iar cifrele deceselor..., ele au devenit o normalitate, căci și cu moartea de obișnuiești la un moment dat.”
Europa Liberă: Știți, îmi amintește de 1992, când la Bender mureau oamenii, dar dincoace făceau nunți. Cam așa este?
Mariana Rață: „Cam așa e, da, pentru că și cu moartea de obișnuiești și noi acum avem deja o normalitate din a vedea câte 50-60 de morți pe zi. Vă amintiți care a fost situația când a murit prima persoană de COVID? Era toată societatea emoționată, acum mor câte 60 pe zi și... asta deja nu mai este atât de tragic, ne-am obișnuit cu statisticile. E de lucrat pe partea de comunicare, din punctul meu de vedere, foarte mult. Mie îmi pare rău că au trecut 100 de zile și cred că, dacă facem un exercițiu aici, știți cine este ministrul agriculturii?”
Vitalie Călugăreanu: „Nu...”
Mariana Rață: „Iată, acesta-i un exercițiu foarte bun: 100 de zile de guvern, iar noi nu știm numele unor miniștri, nu i-am auzit niciodată în această perioadă de timp și mă întreb: de ce?”
Europa Liberă: Eu îmi amintesc cum arată fața lui... Dar totuși ce voiam eu să vă întreb – dacă au schimbat paradigma? Admitem că nu fac față, pe de altă parte, nu fac cumetrii, cum a făcut premierul atunci „întrunire de familie”, cum s-a numit, nu era nuntă, era „o întrunire de familie”...
Vitalie Călugăreanu: „Masă de sărbătoare...”
Europa Liberă: Masă de sărbătoare, cu 150 de oameni, dar paradigma în general s-a schimbat de guvernare?
Mariana Rață: „Eu cred că da.”
Europa Liberă: Vă descriu ce mă interesează pe mine. Uitați-vă, impresia mea subiectivă este că Dodon, ca manager, continuă tradiția comuniștilor sovietici în special: noi alimentăm populația cu lozinci, noi le spunem că noi guvernăm de dragul vostru, în realitate, în interior acolo se exploatează, se trag niște sfori, apare undeva un Ceaika, apare o companie care decide cui îi dă permisiune să care merele, banii se duc și prin buget, dar se mai strecoară și nu știu ce, adică așa o paradigmă sovietică, sovietică din vremea lui Brejnev, când vitrina era una, oamenii știau foarte bine, și nu-și făceau iluzii că olimpiada este pentru străini, totul se face pentru străini, gunoiul e ascuns sub preș ș.a.m.d. În guvernările care s-au perindat în 30 de ani, apucăturile acestea erau vizibile, acum mă interesează – avem o guvernare care a curmat fățiș și mai ales a avut, numiți-l, curajul să declare franc: „Da, noi vrem să punem în funcțiune niște pîrghii politice, ca să săltăm din funcții niște impostori, să fie terenul curățat”, „zacistka”, dacă nu vă place cuvântul de la Putin, și după asta să funcționeze după reguli normale, eventual pe care să le schimbe, să nu fie pușca lui Cehov? S-a schimbat paradigma? Vă rog...
Mariana Rață: „Apropo de schimbare. Aici nu cred că are vreun sens să schimbi sau să nu schimbi, pentru că dacă s-a creat precedentul și vine cineva care are posibilitatea să adune voturile necesare ca să schimbe legea, o va face.”
Europa Liberă: Exact, dacă are majoritatea...
Mariana Rață: „Ei, ca să faci rău, întotdeauna găsești mai multe voturi decât pentru ca să faci un bine țării. Paradigma s-a schimbat, din punctul meu de vedere. Cel puțin acum, eu nu mai văd la guvernare băieți șmecheri veniți ca să facă scheme. Iată, azi-dimineață citeam o știre că, în sfârșit, s-a încheiat schema cu apelurile de ieșire de la Moldtelecom semnate cu o companie din Elveția, care a fost o mare porcărie și noi am pierdut o groază de bani printr-o schemă din care au beneficiat niște persoane apropiate de Plahotniuc. Deci, schema prin care lui Plahotniuc îi picurau bani de la Moldtelecom a funcționat până acum o săptămână, dacă nu greșesc. În sfârșit, s-a încheiat o schemă, ceea ce e minunat; în sfârșit, înțeleg că se întâmplă niște lucruri cu schemele de la Metalferos. Asta înseamnă că cei care au venit au venit cu intenții bune. Dacă sunt diferiți sau nu, este devreme de spus. În 100 de zile, dacă n-ai avut până acum influențe și n-ai avut acces la butoane, este greu să preiei un control...”
Europa Liberă: Dar să vă dau un exemplu...
Mariana Rață: „...trebuie să începi să faci curat.”
Europa Liberă: Cazul cu audiovizualul. Iată, perseverența dlui Pîslariuc și a doamnei Nicolaescu vă spune ceva, pentru că atunci când le-au sărit în cap breasla jurnalistică, experții care au scris legile, ei totuși nu au cedat, ei spun: „Noi mergem până la capăt, pentru că noi suntem la butoane”?
Mariana Rață: „Bine, sunt niște lucruri pe care politicul trebuie să înțeleagă că, oricât de mult ar fi tentat să facă curățenie, nu trebuie să calce pe acest teren. Audiovizualul, acum vorbesc de Teleradio-Moldova, nu de CCA, la CCA chiar îi poftim să facă curățenie, fiindcă chiar este cazul acolo să se implice, dar la Teleradio-Moldova, probabil că aceasta trebuia să fie decizia: mai rămâne să existe Teleradio-Moldova sau nu mai rămâne? Pentru că ce facem noi acum, încă o dată le arătăm jurnaliștilor de la Teleradio-Moldova cine este șeful în casă, că politicul este cel care decide. Nu are cum să se producă vreo schimbare vreodată acolo, dacă de fiecare dată o să le arătăm când trebuie să stea în ungher, cine este șeful, că voi puteți să visați la independență, dar noi... Nu că acolo ar exista independență, acolo nu știu dacă vreodată, de fapt a existat în perioada în care era Angela Sârbu directoare am văzut o altfel de față la această televiziune. Eu nu cred că politicul a făcut bine că s-a băgat cu tancul peste această televiziune, ar fi putut căuta o altă modalitate ca să facă regulă.”
Europa Liberă: Dar argumentul lor tot acesta e – ticăie ceasul, în clepsidră rămâne tot mai puțin nisip...
Mariana Rață: „Da, dar tocmai ei sunt cei care spun că nu e bine să ne grăbim în anumite situații, pe anumite numiri. La CNA, când noi întrebăm de ce nu este schimbat directorul, ei ne spun: „Haideți să nu ne grăbim, să nu poată să se întoarcă prin decizie de judecată”. Audiovizualul este o chestie și mai sensibilă poate, pentru că, creând precedentul acesta, trecând din nou sub control parlamentar, nu obții independență, obții și mai multă suspiciune că există un control politic. Dacă se schimbau lucrurile la Consiliul Audiovizualului și existau oameni cu bune intenții acolo, credeți-mă că se schimbau lucrurile și la Teleradio-Moldova, că existau pârghii suficiente, nu era nevoie să se facă asta. Au ales să își asume riscurile, pentru că ei spun asta: „Noi ne asumăm criticile și riscurile, noi vrem să facem ordine”, doar că noi știm că și pofta vine mâncând. Adică acum, clar, intențiile probabil că sunt bune, dar în timp s-ar putea să apară tentații.”
Vitalie Călugăreanu: „Și aceste tentații vor apărea pe măsură ce orice campanie electorală se va apropia, mai ales în condițiile în care PAS-ul, știm, nu are instrumentele lui mediatice...”
Europa Liberă: Dar a câștigat un scrutin, acesta și-i paradoxul, acum vrea instrumente, dar până acum a câștigat prezidențialele și parlamentarele, înseamnă că au acest instrument?
Mariana Rață: „Nu, pentru ca un partid să ajungă la guvernare totuși nu-i chiar atât de ușor să câștige alegerile, dacă nu are pârghii mediatice. Și PAS a câștigat alegerile nu doar pentru că ei sunt foarte buni, dar pentru că contracandidații lor erau atât de slabi.”
Vitalie Călugăreanu: „Nu știu dacă slabi, contracandidații au fost persoane compromise.”
Mariana Rață: „Da...”
Vitalie Călugăreanu: „Și oamenii s-au săturat de scheme, de mafie și de lucruri urâte care s-au întâmplat în Republica Moldova și atunci au dat un vot radical, dacă pot să zic așa.”
Europa Liberă: Spuneai că, pe măsură ce o să acționeze magnetismul unui scrutin, tentația de a umbla chirurgical o să fie mai mare?
Vitalie Călugăreanu: „Tentația de a controla această instituție media va fi mai mare, dacă până atunci nu se întâmplă ceva la această companie.”
Europa Liberă: Citat din Petru Macovei: „Dacă vom avea norocul să fie un om care poate să pună piciorul în prag, legea s-ar putea să fie eficientă”.
Vitalie Călugăreanu: „Da, eu tot cred că acolo...”
Europa Liberă: Depinde mult de persoana care va fi acolo?
Vitalie Călugăreanu: „Foarte mult depinde de persoana care va fi desemnată acolo și foarte mult o să depindă în continuare de oamenii care vor fi desemnați în subdiviziuni precum Departamentul de știri, Radioul Național, oameni care trebuie să aibă un cuvânt de spus. Și e foarte important pentru cei din PAS să înțeleagă că, dacă trimiți omul acolo, îi dai voie să își construiască piramida instituției așa cum o vede el, nu cum o vezi tu ca politician.”
Europa Liberă: Aici vă întreb exact cum îl întreba colegul meu Ivan Sveatcenko pe colegul nostru de la Radio Svoboda Ucraina: „Imaginează-ți că vii în fotoliul de președinte în Moldova, tu cum rezolvi subiectul acesta?”, eu vă întreb: cum rezolvi problema inamovibilității, care s-a dovedit a fi toxică în cazul cunoscut? Deci, tu îi creezi condiții de inamovibilitate profesională, etică unui om, unui CA, unei instituții care trebuie să verifice averile și ei în timpul acesta, ascunși după clopotele acestea de sticlă, își văd de treabă sau, în general, au o sinecură? Deci, cum rezolvi asta, inamovibilitatea ca protecție poate să conserve o situație urâtă?
Vitalie Călugăreanu: „Este important ca și alte instituții ale statului să-și facă treaba, pentru ca această persoană care ajunge inamovibilă să nu-și permită să devieze de la niște reguli și niște atribuții foarte clare pe care le are.”
Europa Liberă: Adică scrii niște reguli clare?
Vitalie Călugăreanu: „Exact.”
Europa Liberă: Ele există în cazul instituției publice de televiziune?
Vitalie Călugăreanu: „Ei, cum să vă spun? Acolo eu cred că trebuie să se umble la toată legislația care ține de Instituția Publică Teleradio-Moldova, pentru că felul în care a funcționat această instituție demonstrează că legislația de care s-a ghidat a permis ca acolo să se întâmple lucruri oribile pur și simplu.”
Europa Liberă: Am înțeles, legea. După aceea, le dai bani destui?
Vitalie Călugăreanu: „Aici cred că trebuie să se gândească legiuitorul cum să reglementeze partea asta financiară cu banii, pentru că...”
Europa Liberă: Când Dorogan scria legea, n-a trecut modelul românesc cu taxa pe televizor.
Vitalie Călugăreanu: „Nici nu cred că trebuie încercată varianta asta în Republica Moldova.”
Europa Liberă: De ce, doar era logica asta, dacă o să depindă de telespectatorul Vitalie, atunci poate n-o să fie pârghia asta a legislatorului?
Vitalie Călugăreanu: „Statul ar trebui să facă în așa fel ca această instituție să devină comercial-sustenabilă, adică să poată să se întrețină în sfârșit, odată și odată, singură, pentru că nu poți să pompezi bani într-o instituție precum este Teleradio-Moldova la infinit, acolo trebuie să se întâmple niște procese care să genereze bani, atunci...”
Mariana Rață: „Eu nu cred că Teleradio-Moldova poate vreodată să genereze bani...”
Vitalie Călugăreanu: „Numai o secundă, o să explic ce am în vedere. Deci, atunci când o să pui această instituție în situația să se întrețină, managerii de acolo au să ajungă la concluzia că: dar poate nu este foarte rentabil să întreținem o clădire de peste drum, Radio Moldova, din 13 etaje câte are? Pentru că vedem că radiourile private se descurcă cu 3 birouri, da? Dar poate să încercăm și noi să mai optimizăm cumva cheltuielile pentru întreținerea acestei clădiri uriașe pur și simplu? Pe care eu n-o înțeleg, eu vreau să merg într-o excursie acolo, să înțeleg ce se întâmplă în Casa Radio. Peste drum, iarăși niște încăperi, unde, la un moment dat, când eram mai tânăr am fost și la o nuntă acolo, cineva organiza nuntă într-o clădire a televiziunii. Deci, acolo sunt lucruri care nu sunt gestionate corect pur și simplu, iar omul care va fi desemnat în această funcție trebuie să vină cu aceste idei către autoritățile statului pentru a lua o decizie chirurgicală, dacă vreți, în privința acestei instituții.”
Europa Liberă: Dar statul poate să-i acorde niște condiții privilegiate? Și o spun ca un profan, de exemplu, nu Prime-ul și nu știu cine să aibă dreptul de transmisiune la meciurile internaționale de fotbal, dar statul să poată să impună partenerii de fotbal să vină la această televiziune publică, ca să câștige ei banii, și nu te miri ce? Dumneata ai pornit să spui că e imposibil televiziunea publică să devină și profitabilă...
Mariana Rață: „...dacă nu își revede categoric și radical conceptul de activitate și dacă nu renunță la cheltuielile nejustificate. Dar, haideți să recunoaștem, Teleradio-Moldova este (e un cuvânt urât, dar mie îmi vine acesta, din păcate, pe limbă) un parazit, o instituție-parazit, pentru că ei zeci de ani au trăit doar pe banii care le-au fost oferiți de stat. Și aceștia sunt bani foarte mari – 100-150 de milioane de lei pe an. Noi lucrăm în televiziune care nu creează mai puțin content decât Teleradio-Moldova, ba da...”
Vitalie Călugăreanu: „Și are audiențe mult mai mari...”
Mariana Rață: „Da, creează mai mult content, mult mai calitativ content și angajații, puțini, la TV8 sunt 100 de angajați, la Jurnal TV nu știu, cred că tot cam atât...”
Vitalie Călugăreanu: „Peste 100.”
Mariana Rață: „Da, peste 100 de oameni, nu știu câți are Teleradio-Moldova, bănuiesc că de trei ori mai mult, cel puțin.”
Vitalie Călugăreanu: „Aproape 700.”
Mariana Rață: „Cât? 700, da? Spuneți-mi, ce fac acești 700 de oameni? Dacă acesta este un mod în care să ținem oamenii într-o pensiune și să-i lăsăm să se odihnească, am înțeles, dar dacă noi zicem că facem o televiziune publică pe banii noștri, atunci eu vreau să văd acolo altceva decât vedem astăzi. Faptul că ei niciodată n-au fost puși în situația să-și caute bani i-a făcut să li se atrofieze aceste capacități și un simț absolut necesar de competiție, ei nu simt că trebuie să fie într-o competiție cu ceilalți de pe piața mediatică. Toate televiziunile plătesc anual la Consiliul Audiovizualului o taxă de un procent din publicitate, bani care sunt folosiți tot pentru a întreține Teleradio-Moldova. Deci, este o situație absolut incorectă față de ceilalți jucători de pe piață. Eu sunt adepta desființării acestei televiziuni, vă spun sincer, pentru că nu prea văd modele sănătoase de televiziuni publice, nici cu atât mai mult în Est, dar nici în Vest nu prea văd, din păcate.”
Europa Liberă: BBC-ul?
Mariana Rață: „BBC-ul, bun, BBC-ul cred că este unul dintre puținele cazuri de succes, dar haideți să ne amintim cum...”
Vitalie Călugăreanu: „Deutsche Welle...”
Mariana Rață: „Haideți să ne amintim de unde își iau finanțarea, pentru că ei tocmai sunt finanțați din aceste taxe de utilizare achitate de cetățeni și cetățenii vor să susțină acest post de televiziune și haideți să nu comparăm BBC-ul, calitatea produselor de la BBC și de la Moldova 1, că sunt două lumi total diferite.”
Europa Liberă: Nu, vorbim de etalonul de meserie.
Mariana Rață: „Da, există. Poate pentru țări ca Republica Moldova ar fi mai potrivite altfel de modele. Are statul necesitatea de produse sociale pentru populație pe care televiziunile comerciale nu sunt tentate să le facă? Probabil că n-are.”
Europa Liberă: Dar reflexul guvernatorului este să aibă o gazetuță, o agenție, o televiziune...
Mariana Rață: „Să renunțe la asta, pentru că este contraproductiv.”
Europa Liberă: ...ca să iasă cu un comunicat și Mariana Rață să-l citească cuminte, așa, uitându-se în cameră?
Mariana Rață: „Asta a fost în perioada sovietică, e adevărat. Dar tocmai ziceam că ne schimbăm parcă, câte ceva se schimbă în cap și dacă politicul are nevoie de o gazetuță, atunci asta să ne zică, că ei au nevoie de o televiziune, dar dacă ei zic că o fac pentru noi și este publică, atunci ea trebuie să fie altfel decât este această televiziune publică și nu poate de fiecare dată să servească pe cei care se află la guvernare, să le fie incomod să le adreseze întrebări. Ați văzut vreodată investigații de la Teleradio-Moldova? Oare nu ar trebui să facă și asta o televiziune publică, dacă îi pasă cum este cheltuit banul nostru public? Eu nu am văzut, și asta mă îngrijorează. Nu înțeleg, de ce statul trebuie să cheltuie câte 100-150 de milioane, pentru ce? Pentru a întreține o structură care nu vrea să se dezvolte, care se complace?”
Europa Liberă: Acum, să fie clar, noi nu discutăm Teleradio-Moldova, noi discutăm paradigma de guvernare și exemplul, atitudinea față de Teleradio- Moldova a noii guvernări.
Vitalie Călugăreanu: „Exact.”
Europa Liberă: Asta mi se pare necesar să analizăm, pentru că următoarele provocări sunt una după alta, mai devreme sau mai târziu, o să ajungem să discutăm, măcar cum discută Bucureștiul, situația din învățământ, situația cu lockdown-ul în școli, cu randamentul educației în acești doi ani. În România se spune pe șleau, sunt un milion de elevi care n-au avut acces la educație, adică li s-a încălcat dreptul constituțional să aibă acces. Și atunci, și acolo o să ajungă guvernarea „oamenilor buni” să dea seamă, să dea soluții.
Vitalie Călugăreanu: „Da, sigur că la noi procentual situația e mult mai proastă, decât cea pe care o descrieți din România. Noi avem foarte mulți copii neșcolarizați, mai ales după ce o bună parte din școli s-au închis, din păcate. Nu sunt adeptul întreținerii unor edificii cu 20 sau 15 elevi în școală, dar consecința cam asta a fost în Republica Moldova - numărul copiilor neșcolarizați a crescut. Și noi, mai devreme sau mai târziu, o să avem o problemă cu această situație și cred că da, acesta va deveni un subiect în timpul nu foarte îndepărtat.”
Europa Liberă: Ce alte întrebări vă preocupă ca jurnaliști, ca cetățeni și ați vrea să aveți răspunsuri într-un termen previzibil? Pe mine, de exemplu, mă interesează acum, legat de gaze, de unde o să se ia bani. În diferite feluri se discută despre cele 60 de milioane de euro care încă se plimbă prin pădure, e un urs încă nevânat, dar ei deja împart pielea. Pe mine mă interesează banii care realmente pe cât o să ajungă, dacă aceste indemnizații calculate sunt suficiente în ideea în care o să fie un tarif fluctuant și, mai ales, bugetul în general, pentru anul următor și următorii ani ce priorități bugetare? Pe mine asta tare mă preocupă, ca să știu ce fac cu bugetul meu de familie.
Vitalie Călugăreanu: „Eu îmi amintesc că, bun, în primul rând, banii aceștia oferiți de Uniunea Europeană, din câte înțeleg, cam pentru asta vor fi în mare parte folosiți, dar eu îmi amintesc o discuție, nu cred că fac ceva rău dacă spun, o discuție privată, într-un fel, după o emisiune pe care am avut-o cu dna Gavrilița după 2019, când dumneaei era la Ministerul Finanțelor, dacă nu greșesc, ea a venit la emisiune și, după emisiune, noi am avut o discuție de câteva minute în care ea mi-a zis: „Vitalie, acolo, în statul acesta, sunt bani, banii aceștia pur și simplu nu sunt valorificați așa cum trebuie”. Sper foarte mult că banii de la vamă, banii care până acum mergeau pe tot felul de scheme acum vor fi folosiți pentru binele cetățenilor și eu sper...”
Europa Liberă: Apropo, aici să fac o paranteză. Ministra sănătății, totuși, să recunoaștem, deunăzi a spus despre bani folosiți aiurea în cazul compensatelor și sper că o să rezolve subiectul acesta. Mie mi se pare o chestiune performantă, e adevărat că nu e începută acum, tot de ei sunt niște lucruri pornite și acum s-ar putea să ajungă la finalitate. Și eu, de exemplu, care deunăzi am fost nevoit să cumpăr un inhalator și doctorul mi-a spus: „Astra Zeneca îi foarte scump, dar dacă intră în compensate atunci îi și bun, îi și eficient, îi și ieftin și s-ar putea să iasă mai ales din schemele astea aranjate”. Asta a fost o paranteză.
Vitalie Călugăreanu: „Da, de asta ziceam, dacă se distrug schemele care până acum scurgeau banii în buzunare străine, în conturi străine și în afara țării în general, eu cred că țara asta poate prospera. O țară atât de mică cum este Republica Moldova, eu chiar cred și am convingerea că poate fi gestionată și cu atâția prieteni externi care tot vin: „Na, faceți, na-vă bani, na-vă ajutoare, na-vă echipamente, protejați-vă, na-vă vaccin!”. Suntem ținuți într-un fel pe palme, doar că ani la rând această țară a fost furată. Acum, dacă au venit „oamenii buni”, așa cum spun ei, înseamnă că aceste scheme care funcționau și care generau bani negri până acum pentru cineva, pentru confortul unui grupuleț foarte mic, acum acești bani trebuie să deservească, să fie la îndemâna cetățenilor. Eu sper foarte mult că acele cuvinte pe care mi le-a spus atunci dna Gavrilița să vedem că, într-adevăr, în Republica Moldova sunt bani și că acești bani sunt folosiți pentru oameni.”
Mariana Rață: „Dar eu mă bucur foarte mult că statul și-a asumat achitarea acestor compensații și are nevoie de bani, pentru că așa o să fie motivat să adune banii și să caute să oprească schemele. Haideți să ne amintim cum au fugit din țară fugarii noștri: Plahotniuc, cu câteva sute de milioane, dacă nu cu vreun miliard de dolari, câteva sute bune de milioane noi le-am descoperit; Șor, de asemenea. Banii aceștia nu au fost câștigați din afaceri, banii aceștia au fost furați de la stat, de la cetățeni. Dacă noi am putut câteva persoane și de aceștia îs o groază...”
Vitalie Călugăreanu: „Andronachi...”
Mariana Rață: „Da, de aceștia îs o groază. Andronachi, despre care chiar acum facem o investigație și în fiecare săptămână mai găsim câteva sute de milioane prin scheme...”
Europa Liberă: Atenție, el ne-a amenințat că o să reacționeze la orice cuvânt, ați spus deja...
Vitalie Călugăreanu: „Să reacționeze!”
Mariana Rață: „Bun, așteptăm! Eu îi zic să vină acasă și să reacționeze chiar de acasă, că așa ar fi cel mai corect, nu de la distanță, că ne-am cam săturat de Zoom-uri.”
Europa Liberă: Pe Cavcaliuc tot îl așteptați?
Mariana Rață: „Sigur că îl așteptăm! Cu mare drag, și pe Cavcaliuc, și pe Platon, și pe toți cei care ne amenință de la depărtare, să vină acasă.”
Europa Liberă: Deci, cei fugari care s-au dus au avut grijă să-și umple valizele?
Mariana Rață: „Exact. Deci, noi am putut să îi asigurăm financiar pe acești oameni cu bani pentru ca să trăiască ei, copiii lor și nepoții lor. Dacă le închidem robinetul la din ăștia, ajung bani pentru compensații.”
Europa Liberă: Adică, exact ce spune Vitalie sau citând-o pe Gavrilița, bani sunt?
Mariana Rață: „Exact. Și cred că în primăvară se vor găsi bani și pentru a majora pensiile, dacă vrem cu adevărat să găsim bani pentru cetățeni, și nu pentru propriii copii, nepoți, strănepoți și toate rudele pe care le avem. Dacă lupta anticorupție este nu una declarativă, dar una asumată sincer, atunci bani se vor găsi pentru compensații și pentru tot restul. Ei și-au asumat politic o sarcină complicată, ca să găsească bani pentru compensații. Dacă și-au asumat-o politic și înțeleg că, dacă nu o fac, vor pierde mult politic, înseamnă că vor fi și mai mult motivați să închidă scheme.”
Europa Liberă: Mariana, dar aici, apropo, iarăși o paranteză, mi se pare că alături de grija asta trebuie făcut un asterisc baltic și de spus: „Fraților, dar totuși nu vă mai construiți căsoaie așa de mari”, totuși oleacă de solidaritate trebuie să existe în societate, nu?
Mariana Rață: „Nu, asta mi se pare nesincer să le zici la oameni: „Nu-ți construi casă mare”. Și dacă eu vreau să am o casă mare? Bun, eu nu am o casă mare, dar dacă omul își permite?”
Europa Liberă: Înseamnă că trebuie să plătești 11 lei...
Mariana Rață: „Pentru asta, nu, pentru asta era ideea să gândească foarte bine mecanismul de compensare, ca să nu stimuleze pe cei cu căsoaie mari că dacă ți-ai construit probabil că ți-ai asumat, vine însă reversul monedei, la țară era tradiția de a se construi, și nu neapărat oamenii care trăiesc acum în căsoaiele celea au bani. Poate că părinții lor care le-au construit căsoaie au avut aceste posibilități, între timp, oamenii au sărăcit. Să le zici oamenilor: „Nu-ți construi casă mare” nu mi se pare drept, că omul când și-a construit casa n-a venit să te întrebe, să-i dai bani, și-a construit din ce a putut, a mers, poate era visul omului, s-a dus și a lucrat toată viața în Italia. A, căsoaie își construiesc funcționarii publici? Lor trebuie să le bată la ușă procurorii și ofițerii CNA, asta era ideea de a face reforme. Acum, eu vreau să revin un pic la subiectul legat de educație și problemele care, la drept vorbind, acestea sunt adevăratele probleme ale societății, ceea ce discutăm noi acum sunt mai degrabă niște priorități pentru politic, nu pentru societate, pentru că pe noi fiecare acasă ne interesează copilul să fie educat...”
Vitalie Călugăreanu: „Sănătos...”
Mariana Rață: „Și când ne ducem la medic să nu ne temem că ne distruge și mai mult sănătatea. Aceste domenii - educația și sănătatea -, din păcate, lucrurile acolo sunt atât de grave, iar interesele sunt atât de mari, imaginați-vă că cel mai mare business astăzi în Republica Moldova este businessul farmaceutic, veniturile de acolo sunt de miliarde, noi nu avem în niciun domeniu astfel de venituri.
Vă imaginați ce interese sunt în acest domeniu? Adică să te iei de gât, ceea ce încearcă acum să facă dna Nemerenco, cu această mafie din farmaceutică, asta va fi o luptă tare grea. Noi acum răscolim aici, la suprafață, niște chestii pe care le vedem, luptăm cu funcționarii corupți, ei sunt foarte importanți, cu ei trebuie să începem lupta, dar cu cât mai mult ne vom adânci în această mlaștină a corupției, cu atât mai greu va fi, pentru că acolo aranjamentele îs puse de decenii și e tare greu să lupți cu ele.”
Europa Liberă: De acord. Și revenind la educație, de ce zic că asta-i cea mai dificilă sarcină? Pentru că niciodată orice guvernare va încerca să repare lucrurile în educație nu va culege roadele imediat, reformele în educație și investițiile, de fapt, se văd în ani, în zeci de ani și, de fapt, îi faci cadou unei guvernări care va să vină, dar adevărații oameni de stat se gândesc într-adevăr la aceste investiții pe termen lung, pentru că astăzi de modul în care sunt educați copiii depinde, așa cum spunea și Vitalie, și Mariana, depinde cine va trata bolnavii peste 20 de ani, cine îi va învăța pe acești copii, va decide ce trebuie să fie în ghiozdanul lor, care sunt prioritățile profesionale etc. și dacă, mai ales, această palmă de pământ va fi la periferia Europei sau va fi Silicon Valley al Europei, asta depinde foarte mult. Și sperăm că, după ce scapă de problemele urgente, guvernarea „oamenilor buni” se va gândi și va demonstra societății că are această perspicacitate necesară unei guvernări responsabile.
Doamnelor și domnilor, aici s-a încheiat emisiunea noastră de astăzi, la care au participat Mariana Rață și Vitalie Călugăreanu. Ne reauzim peste o săptămână. Până atunci, în fiecare zi, dimineața și seara ne puteți asculta pe frecvențele cu care v-ați obișnuit sau pe internet, la orice oră. Iar sâmbătă, ca de obicei, vă dă întâlnire Valentina Ursu, după care negreșit o vom lua de la capăt. Pe curând!
