De luni, 6 decembrie, în regiunea transnistreană începe votarea anticipată pentru așa-numitele alegeri prezidențiale din 12 decembrie, unde de facto există un singur candidat. Actualul lideri de la Tiraspol Vadim Krasnoselski îl are drept concurent pe Serghei Pânzari, un locuitori al satului Hârtop din raionul Grigoriopol, o persoană absolut necunoscută publicului larg și care nu a avut o campanie electorală în care să-și prezinte platforma electorală.
Pot vota anticipat persoanele care nu se vor afla în ziua de 12 decembrie în regiunea transnistreană sau cele care în ziua respectivă vor fi la locul de muncă sau în deplasare. Autoritatea electorală de la Tiraspol anunță că pe 12 decembrie în regiunea separatistă vor fi deschise 255 de secții de votare.
La precedentele alegeri, care au avut loc anul trecut și unde-sau ales membrii legislativului local, prezența la urne a fost de 27 la sută. Niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în Legislativul „ales” la sfârșitul anului trecut. Astfel încât holdingul Sheriff, care controlează toate fluxurile de afaceri din regiune, deține în prezent și toată puterea politică. Experții care urmăresc evoluțiile din regiunea transnistreană notează că la actualul așa-zis scrutin prezența ar putea fi și mai mică, dat fiind faptul că locuitorii regiunii practic nu au de făcut o alegere reală și rezultatul este clar din start.
Încercând să convingă locuitorii din stânga Nistrului să vină totuși la urne, mass media din regiune, afiliată în totalitate administrației separatiste, publică materiale în care diverși activiști, inclusiv cazacii și „apărătorii Transnistriei”, cheamă oamenii la votare, spunând că aceasta este „o datorie cetățenească” și că „de votul nostru depinde viitorul patriei noastre”. De exemplu, atamanul cazacilor, Igor Nebeigolova, spune că „aceste alegeri sunt foarte necesare, ele arată faptul că Transnistria este un stat împlinit și democratic”.
În regiunea transnistreană nu există prag electoral pentru validarea alegerilor, acesta a fost eliminat acum câțiva ani, când prezența la vot a scăzut atât de mult încât risca să nu depășească pragul de o treime din numărul de alegători. O prezență tot mai scăzută alimentează vocile critice atât din regiune, cât și din afara acesteia, care contestă din ce în ce mai mult legitimitatea puterii de la Tiraspol.
Despre Serghei Pânzari, concurentul formal al lui Krasnoselski nu se știe nimic, acesta nici măcar nu a apărut în spațiul public în campania electorală. Singurul oponent real care a încercat să candideze, politologul Anatoli Dirun, nu a fost înregistrat în cursă de comisia electorală de la Tiraspol. Iar liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, care a trimis și el actele pentru înregistrare, este în închisoare al treilea an după ce a organizat un protest pașnic la Tiraspol.
Liderii opoziției și vocile critice din societatea civilă sunt persecutați penal și administrativ de către administrația de la Tiraspol controlată de holdingul Sheriff - unii au fost închiși și apoi eliberați, iar alții rămân și acum în închisoare. Aceste practici au fost condamnate inclusiv la nivel internațional.
Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis „președinte” al regiunii separatiste. Primii 20 de ani de la proclamarea secesiunii de Chişinău poziția a fost ocupată de Igor Smirnov, care în 2011 a fost înlocuit, pentru cinci ani, de Evgheni Șevciuk. Șevciuk însă a intrat în confruntare cu patronii săi din holdingul Sheriff și, în 2016, a pierdut așa-zisele alegeri în fața lui Vadim Krasnoselski, ulterior fiind nevoit să fugă noaptea cu barca din regiune pentru a scăpa de închisoare.
Autoritățile constituționale de la Chişinău consideră ilegale așa-numitele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană. Președinta Maia Sandu a sugerat într-o conferință de presă că nu intenționează să se întâlnească nici pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.
