Primarul municipiului Edineț, vicepreședintele CALM, Constantin Cojocaru, consideră că pentru dezvoltarea Republicii Moldova este nevoie de o municipalizare mai extinsă. Edilul sugerează că cele mai inutile sunt raioanele cu un aparat destul de costisitor și numeros. Nu poți avea primării cu 700-1.000 de săteni care să ofere servicii de calitate și care să fie capabile să-și acopere cheltuielile, nu să mai aibă venituri pentru investiții la nivel local. Majoritatea primăriilor se întrețin din contul bugetului de stat. Această situație trebuie schimbată.
Constantin Cojocaru: „Reforma administrativ-teritorială este o reformă care de mult se cere în Republica Moldova și pentru care de fiecare dată partidele politice nu au curajul să-și asume acest lucru.”
Europa Liberă: De ce, că se pierd voturi?
Constantin Cojocaru: „În primul rând, pentru că își pierd funcțiile foarte mulți oameni de-ai lor care influențează politic foarte multe lucruri. Mă refer aici la structura raională care este în prezent, pentru că, practic, s-o recunoaștem, toate raioanele astăzi sunt politizate până în măduva oaselor și, indiferent de partide, de stânga sau de dreapta, în structurile raionale ei își angajau oamenii lor care erau docili partidelor.
Din punctul acesta de vedere, n-a avut nimeni curajul să-și asume această reformă. Al doilea aspect este faptul că este necesară o discuție mai largă dincolo de raioane, dacă la nivel de raioane este clar că este o structură care trebuie scoasă din sistemul administrativ al Republicii Moldova, e destul astăzi să avem sistemul central și sistemul municipal inter-relațional și să dispară celelalte elemente. Poate am putea face un element regionalizat pentru servicii regionale mai mari, cum ar fi, să zicem, agențiile de dezvoltare regională astăzi în nord, dar nu cu conotații administrative, ci mai mult cu conotații de servicii regionale.”
Europa Liberă: Și câte regiuni ar trebui să fie?
Constantin Cojocaru: „Deci, între 3 și 6 ar fi suficient, nu ar fi nici județele care au fost anterior și ar fi niște euroregiuni mai largi cum se discută astăzi în Europa privind regionalizarea. Dar practic noi avem astăzi funcționale trei, hai să zicem că cea găgăuză este a patra, Chișinăul a cincea, agențiile de dezvoltare regională, iar cele trei - Nord, Sud, Centru - sunt cele mai funcționale și ne-am putea limita...”
Europa Liberă: Mai este și regiunea transnistreană...
Constantin Cojocaru: „Bine, când o să ajungem la Transnistria... Astăzi, Transnistria e un subiect mai specific, de aceea nu-l discutăm ca ceva prioritar, iar ca celelalte aspecte – o municipalizare a acestor raioane, pentru că noi practic avem astăzi orașe și poli de creștere am dat doar la șase raioane - două la centru, două la nord, două la sud, inclusiv Edinețul. Eu ar trebui să fiu cel mai neutru în viziunea aceasta, pentru că Edinețul și așa, și așa rămâne ca structură administrativă. Deci, eu consider că o municipalizare mai largă, hai s-o pornim inițial cu cele 32 de raioane pe care le avem în Republica Moldova, le dăm denumire de municipiu cu amalgamarea a ceea ce este în jur. Și de aici putem merge cu o amalgamare și mai mare acolo unde raioanele sunt mai mari, cum este Hânceștiul; Edinețul este unul mediu, am putea amalgama 4-5 structuri, municipalizări prin amalgamare în raioanele respective, astfel ca cetățeanul să beneficieze de servicii, în primul rând.”
Europa Liberă: Ce câștigă cetățeanul de pe urma acestei reforme?
Constantin Cojocaru: „De pe urma acestei reforme, cetățeanul câștigă cât mai puțini administratori parazitari. Noi avem astăzi primării care au câte 5% venit și 95% primesc dotații de la bugetul de stat. O astfel de primărie este total falimentară. De ce în astfel de situații n-am putea amalgama 7, 8, 9 structuri administrative actuale? Le amalgamăm în jurul unei singure structuri municipale mai largi, facem serviciu de aprovizionare cu apă, de aprovizionare cu canalizare, nu mai vorbesc de drumuri locale, iluminări etc., etc. și practic toate serviciile acestea le apropiem de cetățean, nu le distanțăm, iar ceea ce facem noi astăzi prin structura pe care o avem, practic întreținem un cadru administrativ foarte mare, la raion – mare; la fiecare primărie – la fel, foarte mare. Vorbim că nu avem specialiști, pentru că toți se plâng că n-au juriști, că n-au ingineri cadastrali, că n-au contabili ș.a.m.d., o municipalitate mai mare și-ar putea permite să aibă practic acești oameni care să poată și serviciul cadastral să-l facă pe potrivă, și serviciul juridic pentru municipalitate să-l facă pe potrivă și să nu umble cu cerutul de aici dincolo. Și iată în felul acesta am putea municipaliza amalgamativ Republica Moldova, astfel ca serviciile să le aducem lângă cetățean, dar nu să le distanțăm – du-te la raion sau du-te nu știu unde. Raioanele astăzi deja și-au trăit traiul lor cel sovietic care era de cândva și nu mai sunt funcționale cum erau pe timpuri, astăzi toate serviciile sunt digitalizate și orice tip de document pe care vrea să-l primească cetățeanul, el poate să-l primească în formulă digitală foarte și foarte ușor. Fiecare, că sunt sate mai mici, cu un reprezentant al primarului municipiului sau cum va fi numit, administratorul, cu un reprezentant în teritoriu, care practic îi poate rezolva direct, nemijlocit problema cetățeanului.”
Europa Liberă: Mulți manifestă această temere, pentru că se tem că o să dispară localitățile dacă nu mai au primărie.
Să mai pierdem timp în continuare și să golim satele noastre și mai mult?
Constantin Cojocaru: „Dar care e rostul să le ții în formula în care ele sunt, fără niciun serviciu calitativ pe potrivă? Ce înseamnă că au să dispară? Ele dispar și așa, și așa – ori le ținem parazitare și nefuncționale, ori le dăm servicii ca să aducem omul înapoi. Noi deja am pierdut foarte mulți oameni, noi deja suntem în întârziere cu o reformă de aceasta de minimum 20-25 de ani. Să mai pierdem timp în continuare și să golim satele noastre și mai mult? Noi nu putem astăzi ține primării cu 800, 900, 1.000 de locuitori sau raioane cu 28, 30, 32 de mii de cetățeni. Este total nefuncțional acest lucru și doar parazitează pe banul public.”
Europa Liberă: Inițiativa asta trebuie să vină de jos în sus sau de sus în jos? Pentru că, eventual, dacă guvernarea ar ști că aici în teritoriu spiritele sunt pentru asemenea reformă, bănuiesc că nu ar fi împotrivă.
Constantin Cojocaru: „Inițiativa respectivă trebuie să fie bilaterală, chiar trilaterală. Pe de o parte, sectorul asociativ, pe de altă parte, puterea locală – fie cea din cadrul primăriei, fie cea din cadrul regiunii, precum și puterea centrală, adică guvernul, pe de altă parte. În 2-3 luni se fac dezbaterile în care vin cu 3, 4, 5 idei, discutăm ce este mai optimal, poate chiar facem și niște chestionări ale populației să vedem ce consideră cetățenii că este mai optim, nu zic că referendum, dar o chestionare, ce consideră prioritar cetățeanul – să țină 3 vicepreședinți de raion, cu un președinte în frunte și cu o sumedenie de șoferi pe care îi au pe lângă dânșii, nici nu știu de ce sau e mai prioritar să dezvolte apa în sectorul lui, canalizarea în sectorul lui, lumina în sectorul lui, drumul public în sectorul lui și cu primirea documentului de care are nevoie în formulă digitală? Și atât. Estonia a digitalizat toată țara sau Letonia are o sută și ceva de structuri administrative. Deci, ori facem așa ca să susținem serviciul pentru cetățean, ori susținem paraziții publici tot pe banii noștri.”
Europa Liberă: Dar se pare că deocamdată nu există un consens și în cadrul Congresului Autorităților Locale. De ce acolo nu s-a găsit un compromis?
Constantin Cojocaru: „Congresul Autorităților Locale este o formațiune alcătuită din primari, primarii sunt cu multiple viziuni și politici, ei sunt adunați pentru a vedea cum să rezolve problemele comunităților, membrilor care sunt prezenți acolo. Deci, acolo două concepte care sunt acum: conceptul municipalizării este unul care a găsit consens acolo, conceptul de dispariție a raioanelor ca structuri este acolo și un alt concept care astăzi vine din partea colegilor primari din satele mai mici este formula de amalgamare. Deci, e o formulă de amalgamare pe care o dă țara, îi dă un termen acolo de un an și se amalgamează după principiul de ce servicii avem nevoie în zona X sau Y și mergem mai departe, pentru că un consens unic nu va fi niciodată, dar să vedem cea vrea cetățeanul, în primul rând, nu ce vrea șeful. Și dacă cetățeanul vrea servicii, nu vrea șefi, în primul rând să-i dăm cetățeanului ceea ce el dorește. Și aceasta este și o viziune la nivel de europenizare, de euroregiuni și este și o viziune mai largă a lumii civilizate ca atare.”
Europa Liberă: Credeți că ar fi și mai ușor de atras finanțări pentru implementarea mai multor proiecte?
Constantin Cojocaru: „Desigur! În primul rând, vor fi foarte multe resurse care vor rămâne de la dispariția elementelor acestea rudimentare precum sunt raioanele, vor fi resurse destule și resursele respective le îndreptăm anume municipalităților care sunt mai mici. Bine, sunt municipii precum Edineț, Soroca, Bălți, Ungheni, care pot ieși mai ușor și se zburătăci mai ușor și merge deseori cu banii lor, deci pentru municipalitățile care sunt mai mici, pentru a se amalgama după anumite formule și a se regăsi, resursele acestea pe o perioadă de un an-doi le dăm lor acolo. Și e altceva, au să vină și cu contribuția în cadrul anumitor proiecte, cu atât mai mult că acum guvernul deja am văzut, și-a pus o prioritate - drumurile locale, mult mai multe resurse, cel puțin minimum de două ori mai mult vine înapoi la local, ceea ce este bine. Plus la asta, au și un fond din care vor fi susținute proiectele mai mari comunitare.
Iată, noi acum avem 3 proiecte în lucru: unul de 4 milioane 300 mii de euro, cu transportul public; unul de 3 milioane pentru apă și unul acum pentru stație de tratare – aproape 2 milioane de euro venim doar cu contribuția noastră. Ce ar fi în situația dată dacă ar mai veni și niște contribuții de la guvernul central? Iar contribuția asta n-ar trebui să ne-o dea centrul, contribuția asta ar rămâne din banul economisit de la dispariția structurilor raionale ca atare. Adică să ne dezlege mâinile ca noi singuri s-o putem face, astăzi nu ne sunt dezlegate mâinile. Noi avem două sate, unul de 320 de locuitori și altul de puțin peste 1.000 de locuitori și dacă să-i întrebăm astăzi dacă vor ei să-și facă primării, niciodată n-au să spună că vor, pentru că lor le este bine la o municipalitate mai mare unde este de unde să împarți, să dai și celui mai puțin statornic.”
Europa Liberă: Dvs. ați vorbit despre legatul și dezlegatul mâinilor la nivelul autorității publice locale de nivelul întâi, dar această reformă ar putea să însemne și o adevărată descentralizare a puterii, pentru că s-a vorbit mult despre verticala puterii?
Constantin Cojocaru: „Despre descentralizare noi vom vorbi continuu, reforma descentralizării nu va fi efectuată sută la sută niciodată până la capăt, pentru că administrația centrală tot timpul tinde să țină frâul în mâinile lor pentru a putea influența politic, iar asta locală tinde să rupă cât mai mult de acolo pentru a aduce mai aproape de cetățean. Lupta aceasta va exista continuu, dar cu cât mai multe servicii vom aduce mai aproape de cetățean, cu atât mai mult vom conștientiza că și mai mulți bani trebuie să rămână aproape de cetățean. Și statul trebuie să facă politici cum să le implementăm, politici de dezvoltare a țării. În rest, totul trebuie să fie lângă cetățean. Lupta continuă va fi de a descentraliza, eu sunt părtașul ideii de a descentraliza fondul rutier, fondul ecologic, fondul de dezvoltare regională.
Aceasta este educația noastră cea venită dintr-un anumit spațiu încă ex-sovietic
Toate fondurile acestea nu trebuie să le administreze țara, după anumiți coeficienți ai teritoriului – banii respectivi. Să nu șadă sute de milioane și să mă duc să mă închin în fața cuiva, eu, alesul local, dar el trebuie să vină acolo unde este proiectul de dezvoltare. Nu trebuie țara asta să caute câteva sute de milioane să dea ca și contribuție, fondurile descentralizează-le și aceasta-i toată contribuția și rămâi mai departe și fă politici. Iată, lucrurile acestea adeseori nu se conștientizează și aceasta este educația noastră cea venită dintr-un anumit spațiu încă ex-sovietic, că ce va spune cel mai de sus. Totuși, noi știm mai bine ce ne interesează pe noi la nivel local, decât cei de la Chișinău. Când vom conștientiza acest lucru, lucrurile vor merge bine. Mai avem puțin de educat societatea, mai avem puțin de insistat și asupra noastră, să înțeleagă și cei de la centru și lucrurile vor merge. Oricum, lucrurile merg într-un făgaș bun în Republica Moldova atâta timp cât avem lupta dintre două tabere politice, una mai liberală, alta mai social-democrată și, după mine, în Parteneriatul Estic suntem pe calea cea mai dreaptă noi, Republica Moldova, și mergem înainte.”
