Consumatorii de gaze au început a primi facturile majorate pentru luna noiembrie, nu doar consumatorii casnici, ci și cei industriali, iar efectele scumpirii energiei capătă tot mai multă concretețe. Ele s-au văzut deja în alte majorări, dar lipsesc deocamdată estimările, lipsește un tablou general, despre impactul asupra activității economice. Guvernul spune că firmele moldovene care consumă masiv energie în procesul de producție s-ar afla în condiții mai bune decât concurența din alte țări, unde gazele sunt mai scumpe.
Șefa executivului moldovean a trebuit să răspundă întrebării cum va supraviețui economia scumpirii semnificative a gazelor atunci când a anunțat substanțialul pachet de compensații pentru consumul casnic. Natalia Gavrilița a spus atunci:
„Programul nostru de compensare este orientat spre consumatorii casnici. Vreau să vă reamintesc că am reușit să negociem un preț pentru gazele naturale de două ori mai mic decât prețul de piață și care permite competitivitatea economiei în comparație cu țările din regiune și de pe plan internațional”
Economiștii, cei dintre ei care găsesc corectă această abordare a executivului moldovean, spun că ea ar avea la bază faptul că, într-un stat ca R. Moldova în care cel mai mare consumator de gaze e populația, apoi sectorul de termoficare și abia pe locul trei, economia, o scumpire a gazelor este mai degrabă o problemă socială decât economică: “Dacă întreprinderea consumă pentru încălzire, iar asta e 5% din cheltuielile lor, chiar o dublare de cheltuieli duce la creșterea prețurilor, dar nu atât de drastic ca în cazul populației. Noi avem foarte puține industrii, unde gazul e o componentă foarte importantă în procesul de producție ”, crede, de exemplu, expertul de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Un alt economist, Alexandru Muravschi, în trecut parlamentar moldovena, dar o vreme și ministru al economiei, remarcă, totuși, că, dacă și-ar fi propus să dea o șansă de supraviețuire întreprinderilor, mai ales celor mici, executivul ar fi fost obligat să le întindă o mănă de ajutor, într-o situație ca cea de acum, când cifrele din facturi aproape că se vor tripla, iar procesele tehnologice vor deveni inevitabil mai scumpe:
„Trebuie să înțelegem că dacă susținem populație, asta e bine, dar dacă noi nu susținem businessul, în special businessul mic, care lucrează mai mult pentru piața internă, ei vor fi nevoiți să crească prețurile și toată susținerea pentru populație se va reduce la zero.”
Ce spun, însă, industriile? Cele mai afectate sunt, trebuie să precizăm, cea de prelucrare a sticlei, fabricile de ciment și cele de producere a zahărului. Iată ce spune directorul uneia dintre aceste întreprinderi, Alexander Koss:
“Costul de producere va crește esențial, minim cu 20 la sută. Materia primă deja s-a scumpit, pentru că s-a scumpit benzina, îngrășămintele – la fel, deci avem un lanț de evenimente din astea nefericite. Dar, omenește, eu înțeleg acest guvern - evident că el nu are posibilități să sprijine agenții economici. Trebuie să se gândească cum să salveze oamenii. În domeniul nostru, situația e complicată, dar nu e catastrofală. Într-adevăr, prețurile în regiune au crescut și ele, deci Moldova nu e nicidecum o campioană. Dar dacă se scumpește zahărul, oamenii și vor consuma mai puțin. Așa că, să vedem. Ce facem noi, însă? Nu așteptăm ajutor de la guvern. Am construit capacități pentru biomasă - practic azi nu utilizăm gaze, decât vreo 10 la sută, în rest folosim păcură, pentru că am reușit s-o procurăm mai avantajos. ”
Trebuie să primim facturile pe noiembrie, ca să vedem real care e situația
Ștefan Golubciuc, președinte al unei asociații a procesatorilor de fructe și legume, spune, la rândul lui, că întreprinderile din sector sunt în așteptarea primelor facturi pentru consumul din noiembrie și abia apoi își vor face socotelile. Că scumpirile sunt inevitabile nu există însă nici o îndoială, mai prevestește Ștefan Golubciuc, liderul asociației de procesatori de fructe și legume: „Trebuie să primim facturile pe noiembrie, ca să vedem real care e situația, dar scumpirea gazului influențează sine-costul – vreo 15-20%. Producătorii vor fi nevoiți să mărească prețurile, respectiv mărfurile în magazine vor fi mai scumpe, iar asta va bate la buzunar cumpărătorul. E complicat. Cu părere de rău nu pleacă nimeni urechea la vorbele noastre – așa am hotărât și gata. Dar în final asta se va reflecta asupra cumpărătorului.”
Printre măsurile ce ar putea oferi un suport agenților economici, față în față cu facturile mari la agenții energetici, economistul Alexandru Muravschi avansează următoarea soluție:
„Să se încheie un fel de contract cu business-ul: bine, noi din partea noastră vă ajutăm, dar voi în schimb nu aduceți la creșterea galopantă a prețurilor. Dar așa ce se întâmplă: noi nu susținem business-ul, ei sunt nevoiți să crească prețurile și tot suportul pentru populație va fi egal cu zero.”
Veaceslav Ioniță, pe de altă parte, spune că ceea ce a trebuit, guvernul a și făcut, adică a oferit compensații, adăugând că acțiunile cu adevărat necesare țin, la părerea sa, de un domeniu important și puțin valorificat în R. Moldova, anume eficiența energetică.
