Linkuri accesibilitate

Oleg Boboc (primar la Pleșeni): „Mulți încă visează că o să fie pâinea 13 copeici”


Oleg Boboc, primarul comunei Pleșeni.

Trei sate fac parte din primăria Pleșeni, Cantemir. Comuna este situată departe de Chișinău și de centrul raional, cu puține locuri de muncă și cu mulți oameni plecați peste hotare. Modernizarea trebuie să înceapă de la îmbunătățirea infrastructurii, reparația și asfaltarea străzilor, un proiect de canalizare, un sistem organizat de colectare a deșeurilor menajere, de asemenea, iluminarea stradală. E nevoie de mulți bani, nu e nevoie de consiliile raionale, este nevoie de o adevărată reformă administrativ-teritorială care trebuie începută de la lichidarea consiliilor raionale, crede Oleg Boboc, primarul comunei Pleșeni.

Interviu cu primarul Oleg Boboc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:32 0:00

Europa Liberă: Vorbim despre nevoia reformelor și cum sunt înțelese aceste reforme aici, la firul ierbii. Ce ziceți despre reformă, s-a compromis noțiunea asta, e o noțiune de ocară, e gata cetățeanul să accepte reforma?

Oleg Boboc: „Reforma se acceptă nu de toți, cei care au fost peste hotare au mai văzut câte ceva, cum se practică în alte țări și sunt de acord, dar mulți încă visează că o să fie pâinea 13 copeici, cum era odată. Asta eu cred că n-o să fie niciodată.”

Mulți încă visează că o să fie pâinea 13 copeici...

Europa Liberă: Cu acești cetățeni e nevoie să faci schimbare. Cum se face această schimbare?

Oleg Boboc: „Ca să-i motivăm, trebuie guvernul să se gândească, măcar să le ridice salariile, pensiile, că sunt oameni care au lucrat atâția ani și au pensii foarte mici și nu pot să se descurce. Dacă se măresc salariile, e tot ca un fel de reformă socială, dar este foarte greu. Problema este că mulți oameni au plecat și au rămas acei care sunt indiferenți. Da, ei au probleme, se jeluiesc că n-au salarii, că nu le ajunge, dar ei și-au pierdut nădejdea. Îs 30 de ani, în 30 de ani noi n-am mers înainte, noi am mers numai înapoi și acum am ajuns chiar într-o situație că-i tot mai rău și mai rău.”

Europa Liberă: Și această tranziție interminabilă în Republica Moldova ar trebui totuși să-i motiveze pe cetățeni să se implice, să dorească această schimbare, să facă această schimbare. Mai ales că aici în teritoriu, de ce e nevoie? De îmbunătățirea condițiilor de trai, de îmbunătățirea infrastructurii. Cum să îmbunătățești infrastructura, iată, într-o primărie ca a Dvs., care include 3 sate?

Oleg Boboc: „Merge foarte greu din cauză că nu sunt bani pentru proiecte, contribuții, am în vedere și proiectele sunt foarte greu de scris, oleacă mai simplificate să fie. Noi am fost astă-vară și ne-am înfrățit cu orașul Dărmănești din România, primăria avea 82 de angajați.”

Europa Liberă: Primăria Dvs. câți angajați are?

Oleg Boboc: „Când am venit eu în funcție, erau trei angajați, dețineau toți câte două funcții; acum sunt șase angajați, deține fiecare funcția lui. Dar cât m-am luptat ca să-i conving că trebuie să facem concurs, trebuie să selectăm oameni, trebuie să angajăm... Au fost toți împotrivă.”

Europa Liberă: E nevoie de comasarea mai multor localități ca să aveți și specialiști mai mulți, inclusiv un specialist care ar putea să scrie proiecte?

Oleg Boboc: „Da!”

Europa Liberă: E nevoie să vă uniți mai mulți și să aveți mai multă putere?

Oleg Boboc: „Da, eu consider că este nevoie. În această primărie din orașul Dărmănești trei scriau proiecte, toată ziua numai scriau proiecte. Ei depun proiecte și timp de 2-3 săptămâni ei primesc răspuns, la 3-4 luni ei primesc și finanțare.”

Europa Liberă: Și aici, în Republica Moldova?

Proiectele sunt foarte greu de scris...

Oleg Boboc: „Și aici, la noi, în Republica Moldova noi am scris un proiect la AIPA, care a fost respins, am scris despre o porțiune de drum de 330 de metri, care costa în jur de 2 milioane 300 mii de lei și n-a fost acceptat, dar hârtii, dar documente, că de fiecare dată se cerea să mai anexăm documente, care îs foarte greu de scris.”

Europa Liberă: E nevoie de o reformă administrativ-teritorială?

Oleg Boboc: „Da, este nevoie, deoarece dacă primăria are mai multe localități în componență, toate proiectele scrise, în fiecare proiect se cere numărul de localnici. Care este punctul forte? Contribuția se pune mai mare dacă sunt mai multe sate.”

Europa Liberă: Haideți să luăm punctual. De exemplu, în primăria Pleșeni e nevoie de canalizare?

Oleg Boboc: „Da, asta eu cred că în primul rând.”

Europa Liberă: Cât ar costa un asemenea proiect?

Oleg Boboc: „Noi am terminat proiectul anul trecut și l-am depus la Fondul ecologic. Să vă spun o sumă, împreună cu 4 stații de pompare și o stație de epurare e 65 de milioane de lei. La 3 mii de locuitori, aceasta-i absurd. Când eu le-am propus la mai multe sate care mergem înspre Cantemir, deoarece râul Tigheci se scurge înspre Cantemir, în Cantemir s-a construit o stație de epurare nouă și le-am propus: satele la rând le luăm - de la Pleșeni, Gălățeni, Tătărășeni, Porumbești, Cania și facem tot-tot, apele uzate le ducem la Cantemir și acolo facem o stație, că stația de epurare de la Cantemir este făcută pentru 5.000 de locuitori. Ei pot să extindă această stație, că au teren, au tot și în așa fel de proiect regional, că noi putem să includem și satele din raionul Leova, în spatele nostru este Cuporani, este Tigheci și Iargara este, care tot șed pe malul râului Tigheci, că râul Tigheci vine din Iargara.”

Europa Liberă: Problema salubrizării cum poate fi soluționată?

Oleg Boboc: „Această problemă este foarte actuală. Eu spun ce am eu pe capul meu, la mine în primărie. La noi gunoiștea este depozitată lângă Codrii Tigheciului, cea mai mare pădure de la sudul Republicii Moldova, ei se află la o distanță de 30 de metri. Anul acesta am avut noroc că au mai fost ploi, dar anul trecut nu dormeam nopțile din cauză că cineva îi dădea foc și întotdeauna mă gândeam să nu dea Domnul să bată vântul înspre pădure și să se aprindă pădurea. Noi nu avem așa echipamente să stingem pădurea. Închipuiți-vă, Codrii Tigheciului să ardă, noi și așa nu avem vegetație deloc și întotdeauna mă gândeam la această problemă.”

Mă gândeam să nu dea Domnul să bată vântul înspre pădure și să se aprindă pădurea...

Europa Liberă: Cum poate fi soluționată, iată, această problemă?

Oleg Boboc: „Tot așa, să fie regional, să fie ori la Cahul, ori la Cantemir să fie un serviciu sau să fie amenajată o încăpere unde să fie selectate deșeurile. Nu mai vorbesc, noi avem problemă că suntem sat, dar Cantemirul ce problemă are, că acolo când se aprinde gunoiștea, nu se vede Cantemirul din fum. Eu cred că acestea-s primele probleme și mă uit cum se acumulează gunoiul ista, timp de 3 luni de zile, noi îl strângem, tot îl îngrămădim ca să nu se împrăștie, să nu se aprindă pădurea. Asta-i problema cea mai mare.”

Europa Liberă: Relația dintre primărie și Consiliul raional este una prietenoasă, una care mai mult se critică?

Oleg Boboc: „Consiliul raional nu prea ne ia în seamă, câte demersuri am scris nu ne-au acceptat. Am avut un proiect anul trecut cu grădinița din satul Gălățeni, care a fost finanțat de Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM) și Guvernul României. Ne-au alocat 400 de mii și ne mai trebuiau 150 de mii să facem reparații capitale în 3 grupe la copii. Închipuiți-vă că copiii mergeau la veceu afară, nu era apă înăuntru, nimic. Și noi am scris un demers la Consiliul raional și s-a propus din partea partidului în care eram membru, Platforma DA, s-a propus Consiliului raional să acorde bani pentru primăriile care au câștigat proiecte și mai au nevoie de bani. Aici mergea vorba despre copii, viitorul țării.”

Închipuiți-vă că copiii mergeau la veceu afară, nu era apă înăuntru, nimic...

Europa Liberă: Și v-a ajutat Consiliul raional Cantemir?

Oleg Boboc: „Nu! Vă închipuiți, au fost... Eu spun totul cum a fost. În Consiliul comunal avem un consilier care este consilier și la raionul Cantemir și dumnealui au votat împotrivă. Au fost două primării – Coștangalia, care tot aveau consilier și tot aveau proiect la FISM, ambii au votat împotrivă să aloce 150 de mii de lei.”

Europa Liberă: Adică se adeverește faptul că la Consiliul raional se împart banii pe culori politice?

Oleg Boboc: „Da. Păi cum, când am mers cu propunerea să împartă 150 de mii de lei pentru grădinița de copii, n-au dat, dar când au mers cu propunerea să le dea 200 de mii la altă primărie să cumpere un automobil le-au dat? Consiliul raional, asta-i o spălare de bani. Președinte, vicepreședinte, încă un vicepreședinte și toți stau în cabinete la cald și nu au nicio treabă cu nimic. Atribuția Consiliului raional trebuia să fie următoarea până acum, trebuia să aloce bani pentru satele care n-au acces la drumurile regionale și să aibă grijă de tabere, că la noi în raion numai o tabără de copii a fost în Codrii Tigheciului, la noi în sat, în Gălățeni, aici. Acuma-i dărâmată, ei au menținut salariații, paznicii care au stat acolo până în 2020, i-au plătit, au cheltuit banii fără niciun rost și acum au lichidat posturile de paznici, că nu le mai trebuie paznici, că nu mai au ce fura. Și așa nu prea era ce fura de acolo, că-i dărâmat totul. Eu cred că raioanele nu au niciun rol, ele au lucrat numai pe interese politice și au împărțit banii cum au vrut ei, nu au luat în considerare faptul că la o primărie, într-adevăr, trebuie la o grădiniță să repare ceva sau o problemă mai stringentă.”

Reforma administrativ-teritorială: pro și contra
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:40:06 0:00

Europa Liberă: Această reformă administrativ-teritorială, eventual, dacă se găsește un consens că trebuie să fie implementată, inițiativa implementării acestei reforme trebuie să vină de jos în sus sau de sus în jos?

Oleg Boboc: „În primul rând, toate primăriile trebuie să-și exprime părerea că, da, într-adevăr, consiliile raionale nu au niciun rost în Republica Moldova și guvernul trebuie să asculte autoritățile publice locale de nivelul întâi și să facă concluzii, că tot așa fel de reforme au fost implementate și în alte țări. Nu ne ducem departe, să ne ducem în România și să vedem cum se dezvoltă ei, cum se schimbă lucrurile la dânșii, cum s-au schimbat.”

Raioanele nu au niciun rol, ele au lucrat numai pe interese politice...

Europa Liberă: Dvs. sunteți în fruntea unei primării care înghite trei sate, cu o populație de 3.000 de locuitori, dar Dvs. sunteți un primar venit de peste hotare, pentru că mulți ani ați muncit în străinătate.

Oleg Boboc: „Da, așa este.”

Europa Liberă: Ce v-a făcut să reveniți acasă?

Oleg Boboc: „Așa am fost, un patriot. N-am avut niciodată de gând să stau acolo unde am lucrat, că am avut propuneri să rămân și am avut multe posibilități în Germania. Am avut multe probleme și în familie cu soția, că soția dorea să rămânem acolo, iar eu nu. Până la urmă, am convins-o să venim aici, să facem o afacere, să avem afacerea noastră acasă.”

Europa Liberă: Și ați reușit să deschideți o afacere?

Oleg Boboc: „Da, am reușit să deschidem o afacere, o brutărie în sat, coceam pâine fără adaosuri, coceam ca la mama acasă - la lemne, nu la gaz, nu la electricitate. Doar doi ani de zile am lucrat și ne-am confruntat cu foarte multe probleme. În primul rând, problema cu lipsa lucrătorilor, oamenii nu vor să lucreze. Îi foarte, foarte greu, nu vor oamenii să lucreze, cei care au rămas majoritatea au rude peste hotare, le trimit bani și lor nu le trebuie să lucreze. În cele din urmă, am închis afacerea. Am mai avut acolo o altă problemă, am cumpărat încăperea de la acest lider care deține toate pământurile, dar nu ne-a dat documentele pe clădire și nu puteam să scriem proiecte, pentru că dacă nu ai clădirea scrisă pe tine personal, nu poți depune niciun proiect și ne-am închis, deoarece am investit toți banii acolo și acum afacerea-i închisă. Noi nu activăm, dar totul este amenajat.”

Nu vor oamenii să lucreze, cei care au rămas majoritatea au rude peste hotare, le trimit bani ...

Europa Liberă: Ar trebui statul să ofere mai mult sprijin, iată, pentru aceste afaceri făcute cu banii câștigați în sudoarea frunții peste hotare aici, în mediul rural?

Oleg Boboc: „Statul trebuie, în primul rând, să susțină tinerii la noi în țară, ca să nu plece. Eu văd cum vin tinerii care mai vin la sărbători acasă, sunt care vor să revină și să se stabilească cu traiul în Moldova. Ei vin cu foarte multe idei că putem să facem diferite afaceri, dar, până la urmă, ei au văzut că mulți tineri care au început să facă afaceri au fost nevoiți să le închidă și au plecat înapoi sau le-au închis și nu mai activează. Cu jumătate de an în urmă și eu aveam intenția să închei mandatul de primar, să vând tot ce am și să plec și eu peste hotare înapoi...”

Europa Liberă: Și v-a părăsit acest gând sau încă nu?

Oleg Boboc: „M-a părăsit acest gând, fiindcă s-a mai schimbat guvernarea și sperăm să fie schimbări, în primul rând, pentru tineret.”

Europa Liberă: Ce sfat aveți pentru puterea de la Chișinău referitor la această reformă administrativ-teritorială?

Oleg Boboc: „Noi am mai avut niște întâlniri cu primarii și toți au spun că au aceleași probleme, toți ne jeluim că n-avem drumuri, nu avem lumină, nu avem apă, nu avem canalizare, dar nimeni nu-și pune întrebarea: cum să soluționăm problemele, ca să oprim tinerii acasă? Cum să-i motivăm? Ce trebuie să facem noi pentru ei ca să nu mai plece sau acei care au plecat să vină înapoi?”

Nimeni nu-și pune întrebarea: cum să soluționăm problemele, ca să oprim tinerii acasă? Cum să-i motivăm?...

Europa Liberă: Dar această practică pe care ați încetățenit-o aici, în primăria Dvs., comasându-se 3 sătuce, poate fi replicată și în alte zone?

Oleg Boboc: „Comuna a fost mai de mult, satele sunt împreună de mai mulți ani. Da, eu cred că comasarea mai multor sate într-o primărie este o idee foarte bună. Mulți spun că se vor lichida foarte multe locuri de muncă, dar dacă satele se vor uni și va fi o singură primărie puternică, ele mai mult vor câștiga, dar ei stau tot cu gândul că ce o să facă acela de la primărie care a lucrat receptor fiscal, dar acesta se poate de angajat ca să scrie proiecte. Pe urmă pentru inginerul cadastral se poate de găsit altă funcție, că funcții se poate de găsit, dar să fie o organizare a primăriei, ca să știe fiecare lucrul lui. De-o pildă, în satul de alături îs 400 de gospodării și ce face inginerul cela cadastral? Ce face el acolo, dacă pământurile îs împărțite, îs date în arendă liderilor? Ce poate să mai măsoare dacă pământul tot același a rămas, doar pământul nu-i un lucru care să crească, să se mărească toamna, iarna, tot același lucru rămâne. Pentru acest om se poate de găsit o altă funcție, chiar și cu pompierii aceștia se poate de făcut așa ca să nu așteptăm noi, dacă se întâmplă ceva, să vină tocmai de la Cantemir, că poate în același timp mai este o chemare și în altă localitate. Și se poate de făcut, dar această reformă trebuie de făcut treptat, când această treaptă se schimbă, omul să simtă că are folos din ea.”

Europa Liberă: Păi dar această reformă administrativ-teritorială urmărește, în primul rând, un scop sigur - să fie aduse serviciile publice de calitate mai aproape de cetățean?

Oleg Boboc: „Da, serviciile sunt mai în folosul cetățenilor și mai puțin costisitoare. Mă uit că la consiliul nostru când îl facem, noi trebuie să cheltuim două „upakovci” (pachete) de hârtie, că oamenii în alte țări lucrează pe adrese electronice, le citesc, nu mai citesc pe hârtie și nu mai scriu cu tocul. Și-i atâta de scris și registre, foarte multă muncă se irosește.”

Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul satului și statului?

Oleg Boboc: „Eu întotdeauna am fost așa, mai optimist, niciodată n-am spus că n-o să mă descurc, chiar și în primărie când se începe un lucru de făcut și nu mai sunt bani găsim modalitatea ca din alt articol să mai luăm și să facem lucrul până la capăt. Niciodată eu n-am lăsat mâinile în jos, câteodată simt că nu mai pot și vreau să dau mâinile în jos, dar mă răzgândesc.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG