Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
În Republica Moldova continuă să vină un flux mare de refugiați din Ucraina. Autoritățile de la Chişinău dau asigurări că în acest moment în regiunea transnistreană nu au loc activități neobișnuite care să amenințe malul drept al Republicii Moldova. Și instituțiile de menținere a ordinii publice de la Chişinău au început să ia măsuri pentru combaterea discursului de ură și a apelurilor la război care vin prin intermediul rețelelor de socializare, sau a unor inscripții asociate cu simbolistica războiului purtat de Rusia în Ucraina. Acestea și alte subiecte le vom discuta în următoarea jumătate de oră.
Pentru început, însă, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
Republica Moldova continuă să primească refugiați. Peste 300 mii de persoane au intrat în Republica Moldova din Ucraina de la începutul războiului declanșat de Rusia, iar peste 100 mii de ucraineni au rămas în Republica Moldova. Autoritățile moldovene pun la dispoziția refugiaților autocare și trenuri pentru a le ușura călătoria către alte destinații europene. Numărul de ucraineni care au părăsit țara se apropie de trei milioane, conform datelor Oficiului ONU pentru refugiați.
Agenția rusă Interfax a anunțat miercuri că militarii din Grupul Operativ de Trupe Ruse, dislocat în regiunea transnistreană, au desfășurat aplicații militare în cadrul cărora au exersat „reacția la un atac aerian din partea inamicului și la folosirea de către acesta a unor substanțe toxice”. Comunicatul districtului militar vestic al armatei ruse spune că „echipajele blindatelor au parcurs un traseu cu obstacole de cinci kilometrii” și subliniază că exercițiile au fost parte a unei competiții la care au participat și „structurile de forță” din regiunea transnistreană. Presa de la Tiraspol, care până acum publica cu lux de amânunte informații despre toate exercițiile militare care aveau loc în regiune, de data aceasta nu a mediatizat evenimentul.
Autoritățile de la Chişinău continuă să dea asigurări că în regiunea transnistreană nu se atestă mișcări neobișnuite, având în vedere că acolo erau organizate și înainte zeci de exerciții militare lunar. În acest moment, nu există pericole care să vină din regiunea transnistreană la adresa malului drept al Republicii Moldova, spune și vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi. „În repetate rânduri au fost lansate știri false, precum că ar fi existat unele atacuri. Acest lucru este fals, noi avem capacitatea să urmărim tot ce se întâmplă în partea stângă a Nistrului, inclusiv eventuale acțiuni care ar putea contribui la escaladarea situației. Și o spunem cu toată încrederea: asemenea acțiuni n-au avut loc”, a declarat Europei Libere vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Un atac aerian rusesc a devastat un spital de copii din portul asediat Mariupol și a rănit cel puțin 17 persoane, au declarat oficialii ucraineni. Atacul a stârnit indignare și a fost condamnat la nivel internațional.
Sâmbătă, Ministerul Apărării din Marea Britanie a spus că „majoritatea” forțelor ruse se află acum la 25 km de Kiev. În afară de Kiev, rămân încercuite și se confruntă cu bombardamente puternice orașele Cernihov, Harkov, Mariupol și Sumî.
Duminică, Rusia a lovit o bază militară ucraineană la granița cu Polonia. 35 de persoane au fost ucise, iar alte 134 au fost rănite. Centrul Internațional pentru Menținere a Păcii și Securității de la Yavoriv este un poligon folosit până la război de Ucraina pentru cele mai multe exerciții ale sale cu forțele occidentale.
Politicianul rus de opoziție, Alexei Navalnîi, actualmente în închisoare, a cerut ca rușii să iasă masiv la proteste împotriva invaziei Rusiei în Ucraina. Cel mai vocal critic al Kremlinului a îndemnat mișcarea anti-război, într-o postare pe Instagram, să-și lase deoparte temerile de a fi arestați și să iasă în stradă spunând că „nu este, cu siguranță, o luptă zadarnică”. „Maniacul nebun Putin poate fi oprit cel mai repede de cetățenii Rusiei acum, dacă se opun războiului”, a spus Navalnîi în postare. De când Rusia și-a lansat invazia, peste 14.000 de persoane au fost reținute de poliție pentru că au protestat împotriva conflictului, potrivit OVD-Info, o organizație nonprofit care monitorizează arestările efectuate de poliție la nivel național. Inclusiv duminică, 13 martie, sute de participanți la proteste anti-război în orașe ale Rusiei au fost reținuți.
***
Rețeaua de magazine alimentare Sheriff din stânga Nistrului a afișat săptămâna trecută anunțuri prin care a limitat cantitatea de produse eliberate unei singure persoane. Astfel, o persoană poate cumpăra doar câte o unitate de făină, ulei, zahăr, cereale. Sunt limitate și cantitățile de drojde, bicarbonat, praf de copt și sare. Anunțul spune că măsura este una temporară, iar comerciantul dă asigurări că noi importuri au fost contractate și sunt pe cale de a ajunge în regiunea transnistreană, doar că acestea întârzie din cauza războiului din Ucraina și a schimbării căilor de transport.
Un alt subiect de îngrijorare în regiunea transnistreană este asigurarea cu pensii a bătrânilor care primesc pensie din Federaţia Rusă. În ultimii ani, locuitorii regiunii au trecut în număr mare la pensia rusească – acesta era un mecanism prin care Moscova subvenționa regiunea separatistă. Pensionarii renunțau la pensia transnistreană, care era ceva mai mică, și astfel era redusă presiunea pe bugetul local. Acum, după prăbușirea rublei în Federaţia Rusă, pensia rusească a ajuns să valoreze mai puțin decât cea transnistreană. În plus, există multe semne de întrebare în legătură cu felul în care vor putea fi făcute transferurile către locuitorii regiunii, în condițiile în care băncile rusești au dificultăți de operare după ce au fost supuse sancțiunilor occidentale.
Administrația de la Tiraspol a anunțat săptămâna trecută că va compensa pierderile pe care le-ar avea beneficiarii de pensii rusești și va acoperi diferența după ce banii vor fi transferați din Rusia, în așa fel încât pensionarii să primească o sumă egală cu cea pe care ar fi avut-o dacă primeau pensie transnistreană.
„Acest mecanism nu va compensa complet pierderile pe care le vor avea pensionarii, dar cel puțin nu va permite ca nivelul veniturilor să scadă mai jos de mărimea pensiei transnistrene”, a declarat responsabila de protecția socială din administrația de la Tiraspol, Elena Culicenko, citată de presa locală. Potrivit șefului executivului transnistrean, Alexandr Martinov, inițiativa ar urma să fie votată miercuri, iar compensațiile pentru pensionarii ruși vor fi plătite începând cu luna martie.
În altă ordine de idei, la meciul de duminică dintre echipele de fotbal Sheriff Tiraspol și Milsami Orhei, fotbaliștii celor două echipe s-au fotografiat pe stadionul de la Tiraspol afișând un banner pe care scria în limba engleză „Opriți Războiul”, Stop War. Meciul a fost câștigat de Milsami Orhei cu 1 la 0.
La Tiraspol este dislocat un contingent redus, de 1.500 de militari, de trupe rusești, iar regimul separatist de acolo are un număr necunoscut de militari, rezerviști și tehnică de luptă. Până în prezent aceste forțe militare nu au fost implicate în războiul Rusiei contra Ucraina, dar prezența acestora constituie o sursă constantă de îngrijorare pentru Chişinău, dar și pentru autoritățile ucrainene, care au spus că există riscul ca trupele din Transnistria să poată fi folosite în cadrul unei ofensive asupra regiunii Odesa. Holdingul Sheriff controlează politic și economic regiunea transnistreană, iar liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat de mai multe ori că regiunea „nu reprezintă și nu va prezenta pericol pentru vecini”. La începutul războiului declanșat de Rusia, antrenorul de la Sheriff Tiraspol, ucraineanul Iuri Vernîidub, de 55 de ani, a plecat în Ucraina, pentru a se înrola în armata ucraineană.
***
Republica Moldova continuă să primească un număr mare de refugiați, o parte dintre care aleg să rămână, alții însă își continuă drumul către alte țări din Uniunea Europeană. Peste 300.000 de persoane au intrat în Republica Moldova din Ucraina de la începutul războiului, iar peste 100.000 de ucraineni au rămas în Republica Moldova.
Autoritățile moldovene pun la dispoziția refugiaților autocare și trenuri pentru a le ușura călătoria către alte destinații europene. Colegul meu Nicu Gușan a urcat în unul dintre aceste trenuri, cu destinația Iași, unde a stat de vorbă cu mai mulți refugiați.
În fiecare dimineață, un tren plin cu refugiați pleacă din gara Chişinău. Cursa specială a fost introdusă din cauza numărului mare de refugiați care tranzitează teritoriul Republicii Moldova. Oamenii fug din calea războiului care devastează acum Ucraina, cu speranța că-și vor regăsi siguranța în țările Uniunii Europene .
În trenul Chişinău-Iași, o familie fuge din calea unui al treilea război.
„M-am născut în Nagorno-Karabah. În 1991, cu soțul și trei copii, am fugit de război.”
Războiul dintre Armenia și Azerbaidjan a început la sfârșitul anilor 80, din cauza disputei asupra regiunii Nagorno-Karabah.
„La noi războiul este dintre musulmani și creștini, cumva poate fi explicat, dar aici e vorba de două popoare frățești... nu știu ce să zic.”
În 1991, toată familia s-a mutat în Ucraina, în căutarea liniștii.
„Ne-am mutat în Ucraina, în regiunea Doneţk. Acolo am trăit, copiii au crescut. Dar după ce a început războiul în Doneţk și mi-a decedat soțul, eu m-am mutat la Odesa.”
Războiul din estul Ucrainei a început în 2014, când forțe separatiste susținute de Rusia au preluat controlul asupra unor teritorii ucrainene.
„Ne trăiam viața, dar într-o dimineață frumoasă au început să împuște, a început războiul. Ne-am mutat cu familia la Odesa, ca să ne salvăm, dar... Am stat adăpostiți într-un subsol cu tot cu copii, dar s-a terminat mâncarea, a trebuit să ne salvăm cumva, să salvăm copiii.”
„În Republica Moldova am ajuns fără nimic. Am luat doar lucrurile copiilor, am lăsat totul în urmă, am lăsat și mașina pe drum, din cauza ambuteiajelor de la frontieră. Din cauza frigului și copiii s-au îmbolnăvit, așa că am lăsat totul și am trecut frontiera pe jos.”
„Acum, toată familia trecem prin al treilea război. Eu vreau să-mi salvez familia, copiii mei, nepoții mei, nora, ginerele... vreau să ajungem într-un loc sigur, ca să nu mai trebuiască să fugim. Nu mai avem puteri”.
În același tren călătorește și Daniela, o tânără mămică cu un copil de cinci luni în brațe. Au plecat din Harkov chiar înainte acesta să devină cel mai bombardat oraș de către armata rusă.
„Soțul m-a convins că trebuie să plecăm, imediat cum au început să împuște. A fost îngrozitor. În plus, nu era combustibil. La toate benzinăriile puteai să alimentezi doar cu 20 de litri. Totuși, am riscat și am plecat. Am ieșit din oraș în ultimul moment. În următoarea zi nu mai era sigur să ieși pe stradă, împușcau, bombardau cu rachete... Părinții mei au rămas acolo. Tatăl meu este militar. Unchiul la fel, el apără Odesa, iar tata - Harkovul. Aș vrea ca oamenii să susțină militarii... Este greu. Cred că situația este clară. Drumul a fost anevoios, dar a trebuit, totuși, să facem acest drum pentru ca bebelușul să fie în siguranță.”
„Vreau să mă adresez organizaților, Uniunii Europene etc. celor care pot asigura un coridor verde. Oamenii se ascund, le este frică, nu știu cum să iasă, se ascund în subsoluri. Eu sunt unul dintre protestatarii care au participat la Maidan. În 2014 am fost voluntar trei luni acolo. În 2014, de fapt, a și început acest război. Poporul ucrainean a luptat pentru libertate, drepturile omului, justiție, infrastructură... noi vrem libertate, noi nu vrem această „lume rusă”. „Lumea rusă” distruge libertățile omului, identitatea... omoară, sunt niște criminali, n-au nici o scuză.
„Lumea rusă” arată pe posturile ei de televiziune minciuni. Am foarte multe rude, nici nu știu dacă pot să le mai spun rude, am rude în diferite regiuni din Rusia... dacă vă uitați și mă vedeți, mă adresez vouă... Vă rog, nu credeți posturilor de televiziune rusești. Mă adresez către toți cetățenii Rusiei, nimic din ce vedeți în presa rusă nu este adevărat. Avem o situație critică, sunt omorâți oameni, bătrâni, copii... vă rog, treziți-vă!
„În privința celui care a început totul... eu aș vrea ca oamenii să și-l imagineze fără puteri, ca pe un vierme. El devine mai puternic, dacă noi îl credem puternic. Trebuie să înțelegem că avem libertatea de a alege, inclusiv poporul rus. Dacă rușii tac, nu protestează, înseamnă că ei sunt pentru Putin, pentru o putere sângeroasă. Trebuie să ai putere și curaj ca să protestezi, dar trebuie să faci asta... pentru că războiul astăzi este în Ucraina, dar mâine se va extinde mai departe.”
„Nici nu știu ce să mai spun. Putin îi transformă pe oameni în zombi. Mă întreb cum să mă mai adresez poporului rus. Cum au putut să ia arme și să le îndrepte spre noi? Poporul rus poartă responsabilitate. Toate vedetele, toți artiștii, ei toți sunt responsabili. Vreau să fiu optimist, dar rațiunea îmi spune că pot fi urmări foarte grave. Ucraina nu va fi niciodată cu „lumea rusă”. Niciodată nu vom ierta...”
Trecerea Prutului înseamnă intrarea în Uniunea Europeană. Pentru refugiați înseamnă și siguranța că au lăsat războiul în urmă.
***
Analistul politic Ion Tăbârță, expert al Institutului pentru Democrație și Inițiative Sociale Viitorul de la Chişinău, atrage atenția asupra faptului că după numărul de refugiați, Republica Moldova este cel mai solicitat stat în acest moment.
Ion Tăbârță: „Republica Moldova este a treia țară-gazdă după numărul de refugiați din Ucraina, după Polonia și România. Însă dacă raportăm numărul de refugiați intrați din Ucraina în primele 10 zile de război la numărul populației, vedem că Republica Moldova a găzduit peste 4000 de refugiați la 100 mii de locuitori. Adică, la 100 de locuitori avem 4 refugiați. În Polonia de exemplu, care are cifra cea mai mare de refugiați, la 100 de mii de locuitori reveneau 1700 de refugiați.
Ceea ce însemnă că la nivel de impact, de presiune asupra sistemului social-economic Republica Moldova este cel mai solicitat stat. Și aici trebuie să ținem cont de faptul că Republica Moldova este un stat mic, cu capacități social-economice reduse, care a ieșit acum un an și ceva dintr-un regim oligarhic, cu o serioasă criză energetică.
Și atunci când aveam deja atâtea probleme, a mai apărut și această criză a refugiaților și sistemul social-economic al Republicii Moldova a fost pus la o foarte grea încercare.
Desigur că trebuie remarcată și solidaritatea cetățenilor de rând cu refugiații și ajutorul pe care l-au oferit. Peste trei sferturi dintre refugiați sunt cazați în familii, și doar un sfert – în centrele specializate.
Și apropo, această solidaritate se pare că a deranjat anumite cercuri din exterior și s-a văzut un atac de imagine clar concertat din exterior la adresa refugiaților din Ucraina – s-a încercat ca aceștia să fie puși nu în cea mai pozitivă lumină, fiind criticat comportamentul lor pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În dimineața zilei de 24 februarie, când ne-am trezit și am citit despre faptul că Rusia a pornit război împotriva Ucrainei, multă lume la Chişinău s-a gândit la tancurile rusești din regiunea transnistreană. Neașteptat, Tiraspolul a fost foarte cuminte în această perioadă și foarte prudent în declarații. Vedeți pericole venind de acolo, având în vedere că în regiunea transnistreană este staționat un contingent de 1.500 de militari ai armatei ruse și există și un depozitul la Cobasna cu 20.000 de muniții?
Ion Tăbârță: „Tiraspolul stă, într-adevăr, cuminte, este îngrijorat.”
Europa Liberă: Apropo, de ce este îngrijorat? Din cauza afacerilor ©-ului?
Ion Tăbârță: „În primul rând, este îngrijorat pentru faptul că liderii regiunii sunt direct conectați la elitele regionale din Odesa, cu care fac afaceri, de regulă ilicite. Și acest conflict le afectează serios afacerile. Și totodată, nu se știe cum se vor schimba relațiile de putere și de influențe în regiune.
Din informațiile care există la Chişinău, armata rusească, dar și trupele paramilitare transnistrene, sunt în stare de alertă și în orice moment pot să acționeze.”
Europa Liberă: Dar Guvernul de la Chişinău ne-a dat asigurări de mai multe ori că nu există pericole în acest moment venind din regiunea transnistreană.
Ion Tăbârță: Armata regiunii transnistrene este mai degrabă îndreptată împotriva Ucrainei. Separatismul transnistrean acum, din punct de vedere militar, prezintă mai multe pericole pentru Ucraina. Pentru Chişinău prezintă pericole mai mult din punct de vedere politic.
Pentru că dacă Federaţia Rusă va reuși să înfrângă Ucraina și să preia controlul politic asupra Kievului, Chişinăului va fi impus un plan de reglementare a conflictului transnistrean care va fi un fel de Memorandum Kozak 2 și vom avea un statut al regiunii transnistrene care va reduce la zero toate aspirațiile europene ale Chişinăului – ceva similar cu ce a vrut să impună Moscova în urma acordului Minsk 2.
Iată de ce, din punct de vedere militar, Federaţia Rusă acum nu are niciun sens să înceapă o operațiune de invadare a Republicii Moldova.
Așadar, armata din regiunea transnistreană este în alertă, însă probabil că va acționa când vor începe acțiunile militare terestre în regiunea Odesa. Dacă se va ajunge la așa ceva, nu este exclus ca armata din regiune să înceapă să se miște spre Odesa, pe partea stângă a râului Nistru.
O altă variantă este să se îndrepte spre partea de sud-vest – în situația în care Odesa va rezista, dar rușii vor reuși să cucerească localitatea Zatoka. Acest lucru ar însemna că ei preiau controlul Basarabiei de sud, sau a părții din Basarabia care se află sub controlul Ucrainei, dacă ne referim la provincia istorică, sau Bugeacul. Nu este exclus ca rușii să preia controlul acestui teritoriu, să creeze acolo o republică separatistă, o republică populară pe modelul Luhansk și Donețk. Și atunci Federaţia Rusă va dori să aibă o conexiune terestră dintre aceste formațiuni teritoriale și regiunea transnistreană.
Și în această situație nu este exclus ca armata din regiune să se miște spre sud-vest și în această mișcare să ocupe, sau să atingă și o parte din teritoriul Republicii Moldova – cum ar fi zona Palanca, care este un important nod rutier, sau chiar teritoriile din regiunea autonomă Găgăuzia. Și asta, în perspectiva unor scenarii ulterioare de federalizare a Republicii Moldova.
Așa că, dacă va acționa militar, armata rusă din regiunea transnistreană și structurile de forță de acolo fie se vor mișca spre Odesa - și atunci din punct de vedere teritorial Republicii Moldova nu va fi implicată în război. Fie se vor mișca către sud-vest, în direcția Ismail, și atunci nu este exclus ca anumite teritorii, anumite raioane din sudul Republicii Moldova să fie și ele parte a operațiunilor militare.”
***
Autoritățile de la Chişinău continuă să dea asigurări că în acest moment nu există pericole pentru securitate venind din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Asta, chiar dacă săptămâna trecută trupele ruse staționate în stânga Nistrului au desfășurat noi exerciții militare.
Valentina Ursu a stat de vorbă despre provocările care vin din regiunea transnistreană cu vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, de guvernare.
Europa Liberă: Federația Rusă are în stânga Nistrului trupe, există și acest depozit de la Cobasna, acolo sunt peste 20 de mii de tone de muniții. Există posibilitate acum să se insiste pe identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană, ținând cont că Federația Rusă e și mediator în formatul de negocieri „5+2”?
Mihai Popșoi: „E cumva ușor cinică situația, în acești 30 de ani Federația Rusă a fost mereu promotoarea principală a statutului de neutralitate al Republicii Moldova, în același timp, unicul stat care, de fapt, a încălcat această neutralitate, păstrându-și trupele pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida lipsei de consimțământ din partea autorităților Republicii Moldova pentru asemenea decizii. Mai mult decât atât, în cadrul summitului OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă și-a asumat un angajament expres de a-și evacua trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru care până astăzi nu s-a întâmplat. Or, dacă Federația Rusă cu adevărat ar fi respectat statutul de neutralitate al Republicii Moldova, aceste muniții și aceste trupe ar fi trebuit să fie evacuate cu mult timp înainte. Sperăm că aceste demersuri vor fi reluate, de altfel acum doi ani de zile, când a fost acea vizită-fulger a ministrului apărării al Federației Ruse Șoigu la Chișinău, în august 2019, cumva a fost repornit acest dialog vizavi de evacuarea munițiilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Cu regret, nu s-au mișcat foarte mult lucrurile de atunci, dar există un anumit dialog în acest sens și sperăm că acest dialog va continua.
Cât privește reglementarea transnistreană, evident că în condițiile unui război în Ucraina e complicat să discutăm despre unele procese de soluționare durabilă în aceste condiții primejdioase, dar, în același timp, Republica Moldova rămâne consecventă în demersurile sale de rezolvare pașnică a conflictului transnistrean și negocierile continuă.”
Europa Liberă: Autoritățile de la Tiraspol nu și-au exprimat poziția lor dacă sprijină Moscova sau sprijină Kievul în această situație destul de dificilă, iar, pe de altă parte, la o zi după ce președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova va depune o cerere de aderare la UE, imediat au cerut recunoașterea așa-zisei „rmn”.
Mihai Popșoi: „Asemenea demersuri au avut loc cel puțin de câteva ori, deci nu este nimic ieșit din comun. Cât privește neimplicarea așa-ziselor autorități din stânga Nistrului în conflict, acest lucru este adevărat, deși în repetate rânduri au fost lansate știri false, precum că ar fi existat unele atacuri. Acest lucru este fals, noi avem capacitatea să urmărim tot ce se întâmplă în partea stângă a Nistrului, inclusiv eventuale acțiuni care ar putea contribui la escaladarea situației.”
Europa Liberă: Deci, Republica Moldova monitorizează?
Mihai Popșoi: „Noi monitorizăm aceste evenimente și o spunem cu toată încrederea: asemenea acțiuni n-au avut loc. Este de la sine înțeles că toți oamenii de bună-credință își doresc pace. Și se pare că și așa-zisele autorități de la Tiraspol nu sunt nici pe departe interesate în escaladarea situației, pentru că niciun om rațional nu-și dorește ca în satele și orașele pe care le numește casa sa să existe acțiuni militare.”
Europa Liberă: Închiderea de către Kiev a segmentului transnistrean pe hotarul moldo-ucrainean cum e înțeleasă? Cine controlează acest segment?
Mihai Popșoi: „A fost o decizie suverană a autorităților ucrainene, probabil au unele motive pentru a avea anumite îngrijorări, dar bănuiesc că principalul motiv a fost legat de canalizarea refugiaților spre posturile Republicii Moldova, cele care sunt în afara segmentului transnistrean, dar din regiunea transnistreană până acum nu au existat amenințări directe și din informația pe care o avem de la serviciile noastre și partenerii noștri occidentali până acum nu au fost dovezi care ar fi indicat că există o oarecare dorință sau planuri de a implica regiunea transnistreană în acest conflict.”
Europa Liberă: Deci lăsați să se înțeleagă că situația este sub control și că nu ar trebui să existe îngrijorări de agravare a acestei situații?
Mihai Popșoi: „Situația rămâne sub control și nu ar trebui să existe îngrijorări, dar ne dăm bine seama că fiecare cetățean al Republicii Moldova de mult este îngrijorat, în fiecare dimineață trezindu-se cu acele știri de pe cele câteva fronturi de atac din Ucraina, dar ceea ce ține de Republica Moldova, de teritoriul suveran al Republicii Moldova, inclusiv segmentul transnistrean, nu au existat și nu există premise pentru a ne crea griji că am putea fi implicați în acele evenimente. Noi facem totul pentru a păstra acea neutralitate și a păstra pacea și liniștea.”
Europa Liberă: Ce capacități mai are Republica Moldova să gestioneze dosarul refugiaților? Numărul celor care traversează hotarul e în creștere, se apropie de 300.000 de cetățeni. Este adevărat, o parte sunt în tranzit, dar mulți se opresc aici, pe teritoriul Republicii Moldova. Cât mai rezistă Republica Moldova și ce capacități are să mai găzduiască acești oameni suferinzi care fug din calea războiului?
Mihai Popșoi: „Republica Moldova rezistă și va rezista oricât de mult va fi nevoie. Va fi complicat, va fi greu, dar vom rezista, suntem obligați să rezistăm și să-i ajutăm pe semenii noștri din Ucraina în aceste momente complicate. Da, avem capacități limitate și o spunem franc partenerilor noștri europeni și americani, și tuturor celor care vor să ne ajute, avem nevoie de sprijin pentru a putea oferi acel tratament uman, acea ospitalitate, deși devine tot mai complicat, resursele fiind tot mai limitate. Dar reușim grație activismului cetățenilor, grație acelei solidarități nemaivăzute, pentru că majoritatea cetățenilor ucraineni și străinilor care au venit din Ucraina tranzitând Republica Moldova, în marea lor parte, două treimi, dacă nu mai mult au fost ajutați de cetățeni. În Chișinău probabil nu este o stradă, nu este o curte unde să nu fie mașini cu numere ucrainene, fiind adăpostiți de familii ale cetățenilor Republicii Moldova și acest lucru este lăudabil.”
Europa Liberă: Am auzit voci din tabăra opoziției care spuneau că ar trebui autoritățile să fie mai dure și să-i expulzeze pe acei cetățeni ai Ucrainei care nu respectă legile în Republica Moldova.
Mihai Popșoi: „Încercările de a învrăjbi cetățenii Republicii Moldova, de a crea ură între cetățenii Republicii Moldova și refugiați nu doar că sunt inumane și necreștinești în aceste condiții, dar sunt la limita legalității, să nu zic chiar ilegale.
În condițiile actuale doar cei care promovează războiul ar putea avea o atitudine negativă sau preconcepută față de refugiați. E adevărat că sunt cazuri când există încălcări ale legii, aceste încălcări trebuie tratate conform literei legii. Oricine, fie că e refugiat sau cetățean al Republicii Moldova, dacă încalcă legea trebuie să fie tras la răspundere. Pentru că într-un număr atât de mare de oameni, evident, vorba populară: „Nu e pădure, fără uscături”. Dar încercarea de a crea impresie generală că acest fenomen ar fi cumva răspândit sau încercarea de a transfera unele cazuri, incidente singulare asupra tuturor refugiaților și a încerca să politizezi această problematică este nu doar rușinoasă, dar este și în detrimentul intereselor naționale ale Republicii Moldova. Și cei care încearcă să facă acest lucru nu doar că îl fac pe obrazul lor și pe rușinea lor, dar de fapt subminează stabilitatea politică și calmul din societatea Republicii Moldova.”
***
Instituțiile de menținere a ordinii publice din Republica Moldova au început să ia măsuri pentru combaterea discursului de ură și a apelurilor la război distribuite inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, sau a unor inscripții asociate cu simbolistica războiului purtat de Rusia în Ucraina apărute peste noapte pe mașinile refugiaților. Liliana Barbăroșie are detalii:
Poliția spune ca a documentat în ultimele zile 18 cazuri în care pe mijloace de transport, inclusiv ale refugiaților ucraineni, a fost inscripționată litera „Z”, devenită un simbol al invaziei rusești din Ucraina.
Șeful inspectoratului general de poliție, Viorel Cernăuțeanu, spune că majoritatea cazurilor, mai exact 16 din 18, au fost înregistrate la Bălți, unul la Ungheni și un alt caz în municipiul Chișinău.
Poliția a încadrat cazurile în infracțiunea de huliganism (art.287 al.2 CP). Rezultatul cercetărilor polițienești au fost remise Serviciului de Informații și Securitate și Procuraturii, pentru continuarea investigațiilor, a mai precizat Viorel Cernăuțeanu.
„Noi am intensificat foarte mult măsurile noastre de activitate pe noapte, practic 50% din efectiv lucrează noaptea prin oraș și, deja de câteva zile, nu mai avem astfel de cazuri. În unele localități se mai întâmplă să fie sustrase plăcuțele de înmatriculare, dar la Bălți nici măcar plăcuțele nu se mai sustrag”, mai afirmă șeful inspectoratului general de poliție, Viorel Cernăuțeanu.
Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău a anunțat, la rândul lui, miercuri, că atestă în ultima vreme cazuri de etalare și propagare a unor embleme grafice și sloganuri ce pot fi interpretate ca „îndemn la război” sau „ațâțare a vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale și etnice”.
Faptele se pot încadra în infracțiuni din categoria extremismului, pentru că pot provoca situații de conflict pe motive de ură ideologică, politică și națională, a mai atenționat Serviciul de securitate.
SIS a spus, în același comunicat, că unele persoane care au recurs la asemenea gesturi nu au conștientizat potențialul lor impact și consecințele negative pentru societate, și că au întreprins acțiuni de prevenire a fenomenelor legate de discursul de ură și a altor activități ilicite menționate.
Serviciul de Informații și de Securitate a reiterat apelul către cetățeni de a se abține de la acțiuni ilegale care pot duce la disensiuni sociale.
Atenționarea SIS vine după ce președinta Maia Sandu a avertizat, pe 4 martie, asupra existenței în R. Moldova a „unui efort concertat și organizat de divizare a societății pe tema refugiaților”, spunând că acest lucru este „inacceptabil” și „trebuie oprit”.
Tot săptămâna trecută, procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (PCCOCS) a anunțat pornirea unor anchete, în comun cu ofițerii SIS și SPIA al MAI, împotriva unor persoane care proliferează în public informații tendențioase și inventate în contextul războiului din Ucraina. Instituția nu a dat detalii despre aceste anchete și persoanele pe care le vizează, precizând doar că faptele se referă la răspândirea sistematică și prin diverse mijloace - internet, TV, radio, presa tipărită - a unor informații menite să creeze în societate atitudini favorabile războiului, pe care procurorii le vor cerceta în lumina legislației cu privire la propagarea războiului și ațâțarea unii interetnice, a precizat Procuratura.
Litera „Z”, apărută și pe unitățile de tehnică rusă participante la invazia din Ucraina, semnifică apelul „Pentru victorie” (în rusă „Za pobedu”) și este considerată un nou simbol al propagandei de război a Kremlinului.
Aici e Radio Europa Liberă
