„Țara noastră își accelerează parcursul european”, a spus ministrul de externe Nicu Popescu într-un comunicat care anunță că Republica Moldova a primit chestionarul pe care trebuie autoritățile de la Chișinău trebuie să-l completeze pentru a arăta cât de pregătită este țara lor ca să devină țară candidată la primirea în Uniunea Europeană. Șeful diplomației moldovene a mai spus că a completa chestionarul respectiv „va necesita un efort instituțional enorm”.
Anunțând la Luxemburg primirea chestionarului de la comisarul european pentru extindere Olivér Várhelyi, ministrul de externe moldovean Nicu Popescu a spus luni că „de data aceasta procedura va fi puțin diferită” de aceea urmată în trecut în cazul țărilor din Balcanii de Vest.
Evaluările făcute de Comisia Europeană pentru aceste țări au fost complexe și au durat ani de zile în unele cazuri.
De data aceasta, procedura ar putea fi mai rapidă, a sugerat ministrul Popescu.
El s-a declarat încrezător că autoritățile de la Chișinău vor reuși să completeze acest chestionar „în câteva săptămâni”, iar probabil în luna iunie va exista „mai multă claritate cu privire la următorii pași”.
„Va urma o perioadă de muncă intensă. Instituțiile moldovene sunt pregătite pentru a furniza informația necesară comisiei europene”, a spus Popescu într-o altă declarație difuzată la Luxemburg, unde are loc reuniunea miniștrilor de externe din UE.
„Răspunsurile pe care le vom oferi vor reprezenta radiografia situației noastre de moment, vor arăta cât suntem de pregătiți pentru aderare și în același timp unde trebuie să depunem eforturi suplimentare,” a mai spus ministrul.
Completarea chestionarului este unul din primii pași spre obținerea statutului de candidat la aderare. În evaluările de acest fel făcute pentru țările din Balcanii de Vest, Comisia Europenă a analizat gradul de pregătire a acestor țări prin prin prisma a 35 de capitole, cunoscute drept criteriile de la Copenhaga.
Chestionarele înmânate acum țărilor celor trei țări din Parteneriatului estic, între care și Republica Moldova, se referă doar la o parte din aceste criterii, urmând ca ulterior Comisia să vină cu chestionare suplimentare, afirmă expertul de la Chișinău, Iulian Groza, director executiv al Institutului de Politici și Reforme Europene.
„Înțelegerea mea e că în situația curentă Comisia Europeană dorește să vină cu un punct de vedere preliminar în cel mai scurt timp, către summit-ul UE din luna iunie. Și pentru ca opinia preliminară a Comisiei Europene să fie bazată pe evaluări preliminare, abordarea pe care am observat că o aplică e să pună accent pe evaluarea în baza criteriului politic și [a] celui economic, criterii de bază din așa-numitele criterii de la Copenhaga, pentru a reuși să vină cu un punct de vedere preliminar și, respectiv, să ceară un mandat adițional, care deja să poată să fundamenteze în continuare evaluarea din partea Comisiei Europene, inclusiv deja pe partea care vizează gradul de transpunere a acquis-ului comunitar, reflectat în cele 35 de capitole pe care UE de regulă le analizează cu țările care au o perspectivă clară de aderare. Chestionarul înmânat azi Republicii Moldova are indicat chiar pe prima pagină – partea I.”
Într-o declarație făcută marginea reuniunii miniștrilor de externe statelor membre în UE de la Luxemburg, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a dat asigurări că Bucureștiul va ajuta Republica Moldova în completarea chestionarului.
Președintele României, Klaus Iohannis, a spus și el într-un mesaj pe Twitter că România este alături de R. Moldova în această „etapă importantă din drumul ei european” și că îi va oferi tot sprijinul.
