Motivul invocat este că trupele rusești, care controlează acum stația de compresoare Novopskov din regiunea Luhansk, prin care trece aproape o treime din gazele pe care Rusia le exportă în Europa prin Ucraina, ar reorienta gazul spre alți consumatori din regiunea separatistă. Acuzația nu a putut fi confirmată independent, iar Gazprom susține că nu există niciun impediment pentru ca traficul de gaze să continue în regim normal.
Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina (mai 2022)
Aproape o treime din tranzitul de gaz al Rusiei prin Ucraina trece prin stația de compresoare Novopskov de pe conducta Soyuz, care intră în Ucraina la Sohranivka.
Operatorul ucrainean GTSOU a spus că prin compresor se tranzitează până la 32,6 de milioane de metri cubi pe zi.
Rusia furnizează 40% din gazul consumat în țările UE și 25% din petrol, și câștigă în jur de 850 de milioane de dolari pe zi.
De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a încasat peste 27 de miliarde de dolari pentru exporturile de petrol, gaz şi cărbune în Uniunea Europeană (martie 2022).
Kievul a informat că grupul Gazprom plăteşte anual aproximativ 2 miliarde de dolari pentru tranzitul gazelor naturale prin teritoriul ucrainean.
Compania ucraineană GTSOU, care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a declarat că va opri de miercuri, 11 mai, transporturile pe ruta Sokranivka, invocând un caz de „forță majoră”, o clauză invocată atunci când o afacere este lovită de ceva care nu poate fi controlat, relatează Reuters.
Compania a declarat că nu poate opera la stația de compresoare de gaz Novopskov din cauza „interferenței forțelor de ocupație în procesele tehnice”, adăugând că ar putea muta temporar fluxul afectat către punctul de interconectare fizică Sudja situat pe teritoriul controlat de Ucraina.
Devierea unor cantități de gaze spre regiunea separatistă estică, susține compania ucraineană, „a pus în pericol stabilitatea și siguranța întregului sistem de transport al gazelor din Ucraina”.
GTSOU susține că a avertizat „în mod repetat Gazprom” despre problemele create de intervenția forțelor rusești și devierea gazului dar „aceste apeluri au fost ignorate”.
Suspendarea de către Ucraina a fluxurilor de gaze naturale rusești pe ruta Sokranivka nu ar trebui să aibă un impact asupra pieței interne ucrainene, a declarat pentru Reuters șeful companiei energetice de stat Naftogaz, Iuri Vitrenko.
Monopolistul rus Gazprom a declarat că a primit miercuri o notificare din partea Ucrainei că tranzitul de gaz către Europa prin interconexiunea Sokhranivka va fi oprit dimineața.
Gazprom, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, spune că este „tehnic imposibil” ca tot traficul să fie mutat către punctul de interconectare Sudja mai la vest, așa cum a propus GTSOU. Acest punct de interconectare este situat în teritoriul controlat de trupele ucrainene.
Gazprom a adăugat că își îndeplinește toate obligațiile față de cumpărătorii de gaze din Europa.
„SA Moldovagaz nu a primit notificări oficiale de la Gazprom și OGTS al Ucrainei cu privire la restricționarea furnizării de gaze naturale la punctele de conexiuni intersistem de transport al gazelor Alekseevka și Grebeniki. Livrările de gaze către Republica Moldova se efectuează în regim obișnuit. În calitate de șef al SA „Moldovagaz”, voi continua să informez consumatorii și alte părți interesate despre evoluția acestei situații”, a declarat Vadim Ceban, citat de presa locală.
Statele Unite au cerut țărilor aliate, în primul rând celor din Uniunea Europeană, să-și reducă dependența de energia rusă. Totodată, au interzis importurile de energie din Rusia ca reacție la invazia din Ucraina.
În cazul SUA, acest embargo este simplu de impus pentru că importau cantități nesemnificative de energie din Rusia.
Situația în Uniunea Europeană este mult mai complicată: pentru moment, țările UE încearcă să impună un embargo treptat pe importurile de petrol rusesc, dar se lovesc de opoziția multor țări, în primul rând a Ungariei, care cere derogări atât de mari, încânt embargoul în sine și-ar pierde orice eficiență.
Un embargo pe gaze nici nu este discutat încă – la acest capitol, Germania și Italia, dar și Austria sau Ungaria fiind țările care spun că au nevoie de mai mult timp pentru a-și diversifica sursele.
