Președintele rus Vladimir Putin e acuzat că folosește arma foametei pentru a câștiga războiul din Ucraina.
„Procedează ca Stalin în 1933”, spune primul-ministru al Poloniei, în timp ce președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că liderul de la Kremlin își folosește resursele de hrană ca intrument de șantaj.
Serviciile de informații britanice avertizează că blocarea de către Rusia a importantului port ucrainean Odesa a generat deficite de aprovizionare cu cereale ce nu pot fi compensate prin exporturi pe rute terestre.
Avertismentul e întărit și de ministerul britanic al Apărării, care spune în buletinul de miercuri referitor la situația din Ucraina că atât timp cât blocada navală instituită de Rusia oprește transporturile comerciale din porturile ucrainene, „lipsa de aprovizionare va face să crească și mai mult prețul la multe produse de bază”.
Blocada ar putea duce, pe de o parte, la absența resurselor necesare de hrană în multe țări subdezvoltate ale planetei, iar pe de altă parte la o creștere și mai mare a prețului alimentelor, afectat deja de inflație.
Situația, „absolut critică”
Problema blocadei rusești a cerealelor din Ucraina a fost una dintre principalele teme și la ediția 2022 a Forumului Economic Mondial de la Davos. Ursula von der Leyen a spus la Davos că Rusia folosește aprovizionarea cu alimente ca pe o armă cu repercusiuni globale, la fel ca în sectorul energetic.
„Navele de război rusești din Marea Neagră blochează navele ucrainene pline cu grâu și semințe de floarea soarelui”, a declarat von der Leyen pe 24 mai.
„Este o furtună perfectă, în interiorul unei furtuni perfecte”, spune la rândul lui David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, o agenție a Națiunilor Unite. Beasley adaugă că situația e „absolut critică” și avertizează: „Vom avea foamete în întreaga lume”.
Războiul și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au făcut să crească prețul la cereale, ulei alimentar, îngrășăminte și energie.
Multe țări, inclusiv unele dintre cele mai sărace, se bazează pe Rusia și Ucraina, ale căror exporturi de grâu reprezintă împreună aproape o treime din oferta globală de grâu, și mai mult de jumătate din importurile de grâu din țările respective.
Problema din portul Odesa
Tot la Davos, mai mulți lideri politici și din mediul de afaceri au cerut acțiuni internaționale care să permită deblocarea celor 25 de milioane de tone de cereale oprite acum în Ucraina.
Uniunea Europeană caută soluții pentru a extinde rutele de export dinspre Ucraina, feroviare și rutiere, însă soluția pentru ca întreaga cantitate de cereale să poată fi scoasă din această țară este pe mare.
The Economist notează că unii oficiali iau în calcul inclusiv varianta unui convoi internațional care să escorteze navele din și înspre portul Odesa. James Stavidris, fost comandant suprem al NATO, crede că acest convoi ar trebui organizat sub egida ONU, sub conducerea Turciei.
Însă un astfel de convoi în Marea Neagră nu ar fi deloc simplu de organizat, mai notează prestigiosul săptămânal britanic. Rusia deține mai multe sisteme „antinavale” în Crimeea, care îi permit să domine de pe uscat o porțiune întinsă din Marea Neagrăt.
Iar rușii pot face asta în ciuda scufundării navei sale amiral Moskva. Forțele lor navele au și submarine dotate cu rachete de croazieră Kalibr.
O altă problemă e că Ucraina și-a minat apele teritoriale pentru a preveni un atac al Rusiei, și nu are capacitatea de a demina rapid rutele maritime.
Ucrainenii se confruntă și cu o problemă de securitate. Dacă ar demina rutele pentru ca vasele cu grâne să poată pleca de la Odesa, atunci le-ar putea permite rușilor să încerce să se strecoare și să atace acest oraș.
Pentru ca navele cu cereale să fie protejate, e de o prezență navală substanțială a NATO. Acest lucru este problematic pentru Turcia, deoarece ar ridica semne de întrebare cu privire la respectarea Convenției de la Montreux din 1936, care reglementează transportul naval prin strâmtorile sale.
După invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, Turcia a invocat deja articolul 19 al acelei convenții, interzicând trecerea navelor din statele implicate în război prin strâmtorile sale. Informal, măsura s-ar aplica și altor state.
Miercuri, vice-ministrul rus de externe Andrei Rudenko a declarat că Rusia e gata să ofere un coridor umanitar care să permită navelor o rută sigură de ieșire din Ucraina, însă cu o singură condiție: ridicare sancțiunile economice impuse de. Occident Rusiei și deminarea apele teritoriale ucrainene din Marea Neagră.
Grânele ar putea putrezi
Din cauza războiului, multe dintre silozurile ucrainene neafectate de bombardamentele rusești sunt încă pline. Fermierii nu au reușit să trimită la export întreaga producție de anul trecut. Din acest motiv, o altă problemă care ar putea apărea în câteva săptămâni este cea a depozitării.
Recoltarea cerealelor de anul acesta începe la sfârșitul lui iunie și dacă fermierii nu vor avea unde să depoziteze recolta, cerealele ar putea putrezi pe câmp. Situația a fost înrăutățită de jafurile armatei ruse, care în multe zone ale Ucrainei a confiscat utilaje agricole ucrainene și chiar cereale.
„Silozurile sunt pline. De ce sunt pline silozurile? Pentru că porturile nu funcționează... Este absolut esențial să permitem deschiderea acestor porturi, pentru că nu e vorba doar de Ucraina, ci și despre cei mai săraci dintre săracii din toată lumea, care sunt în pragul foametei în timp ce noi vorbim chiar acum”, a spus acum câteva zile și David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial.
