Parlamentul dezbate un Cod Electoral nou | Principalele prevederi și controverse

Proiectul propune micșorarea de la 9 la 7 a numărului membrilor CEC. Aceștia urmează a fi desemnați câte 2 de către Parlament (cu respectarea reprezentării proporționale a majorității şi a opoziției), Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și 1 - de Președintele R. Moldova. În prezent, membrii CEC sunt desemnați astfel: 1 - de către șeful statului, ceilalți 8 – de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității şi a opoziției.

• Critici:

PSRM (principala forță de opoziție) consideră că noua modalitate de constituire a CEC diminuează rolul partidelor parlamentare, mai ales a celor de opoziție, prin includerea „inexplicabilă” în acest proces a unor noi actori: Guvernul și CSM. Reducerea numărului de membri ai CEC numiți de parlament la 2 reduce șansele ca unul să revină opoziției.

„Dacă adoptăm această formulă, cei doi membri desemnați de Parlament vor fi numiți de către cei care sunt acum la guvernare. Indiferent care va fi raportul dintre opoziție și guvernare, doi o să fie numiți de către guvernare. Alți doi vor fi desemnați de Guvern. Dar cine desemnează Guvernul? Majoritatea parlamentară. Ce îi revine în cazul de față opoziției?”, a spus deputatul socialist Vasile Bolea la dezbaterile publice.

Cea mai mare organizație de observatori electorali naționali, Asociația Promo-LEX, laudă noul mecanism de numire a membrilor CEC, dar propune soluții suplimentare pentru a exclude orice bănuieli legate de politizarea CEC.

„De exemplu, unul din membrii CEC desemnați de Guvern să fie propus și selectat în bază de concurs din rândul membrilor ONG-urilor pentru a ne asigura că nu reprezintă neapărat o majoritate aflată la guvernare. La fel, un membru desemnat de CSM ar putea să fie un doctor în drept. Important este să creăm această realitate că CEC va activa de o manieră independentă”, a spus expertul Promo-LEX, Nicolae Panfil, la dezbaterea organizată de comisia parlamentară de resort.

Proiectul propune ca alegerile, în unele circumscripții electorale sau secții de votare, să poată fi desfășurate, „din motive obiective”, pe parcursul a două zile (fapt ce se stabilește cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor printr-o hotărâre a CEC). Potrivit deputatei PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare juridice, este vorba mai ales de secțiile de votare din străinătate, unde, la ultimele câteva scrutine parlamentare și prezidențiale, s-a înregistrat un flux masiv de alegători. Decizia va fi luată în funcție de numărul alegătorilor arondați la o secție sau alta.

• Critici:

Opoziția socialistă spune că alegătorii sunt egali în drepturi, indiferent unde locuiesc. „Nu facem distincție între cei care trăiesc în țară, și cei de peste hotare”, a spus la Bolea la dezbaterea a insistat socialistul.

Expertul Nicolae Panfil de la Asociația Promo-LEX a atras atenția că proiectul nu definește foarte clar „motivele obiective” care i-ar permite CEC să decidă să organizeze alegerile timp de două zile. „Este o formulare interpretabilă. Recomandăm revizuirea acestui articol, fie în sensul că toată lumea votează două zile, fie specificăm foarte clar care sunt aceste motive obiective”.

Proiectul de modificare a Codului Electoral omite propunerea de introducere a votului electronic, care ar ușura participarea la vot a alegătorilor din străinătate.

La 27 iunie, CEC a lansat un concept al sistemului de vot prin internet, e-Votare. El prevede că vor putea vota online toți cetățenii R. Moldova care dețin semnătură electronică, inclusiv cei care se află peste hotare sau nu pot ajunge, dintr-un motiv sau altul, la o secție de votare. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a precizat anterior pentru Europa Libera că, dacă Guvernul și Parlamentul vor susține inițiativa CEC, atunci sistemul electronic de vot ar putea fi testat la alegerile locale din toamna anului 2023.

Proiectul menține vechiul prag electoral de accedere în Legislativ, în ciuda cererilor de modificare. Pragul rămâne de 7 la sută pentru blocurile electorale, de 5 la sută – pentru partide și de 2% – pentru candidați independenți.

Mai multe formațiuni extraparlamentare, dar și experți au optat pentru micșorarea acestor praguri sau chiar excluderea lor, astfel încât în Legislativ să poată accede mai multe formațiuni.

Anterior, mai multe organizații internaționale de monitorizare a alegerilor, precum și Comisia de la Veneția au salutat reducerea pragului de accedere la 4 la sută pentru partide, prag aplicat la scrutinul parlamentar din 2010.

În pregătirea amendamentelor la Codul Electoral, Adunarea Populară de la Comrat a repetat o cerere veche ca autonomiei găgăuze să i se rezerve 5 locuri în parlamentul de la Chișinău. „Nu vedem alte modalități de a reprezenta Găgăuzia la nivel politic, în Parlament. Dacă nu vom fi auziți, poporul găgăuz ar putea să ignore alegerile parlamentare și prezidențiale”, a avertizat într-o declarație vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu.

Propunerea Comratului a fost respinsă în trecut pe motiv că locurile în parlament nu se împart pe criterii etnice sau teritoriale.

Expertul Promo-LEX, Nicolae Panfil, a spus în timpul dezbaterilor publice că și alegerile locale din autonomia găgăuză ar trebui reglementare mai clar în Codul Electoral, nu doar în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. „Am sesizat că nu este clar dacă organele electorale care organizează alegerile pentru Adunarea Populară sau bașcan vor activa în continuare în condiții legale”, a spus Panfil.

Noul Cod Electoral va fi aprobat în lectură finală nu mai devreme de a doua jumătate a lunii octombrie, a spune deputata PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare de resort. „După aprobarea în prima lectură urmează să desfășurăm multiple consultări publice, discuții, dezbateri, poate pe capitole separat, pentru a putea lucra la detalii tehnice”, a spus Stamate.

Între cele două lecturi proiectul va fi transmis spre expertizare Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. Abia după recepționarea opiniei și recomandărilor formulate de cele două organizații internaționale proiectul va fi propus spre aprobare finală în plenul Legislativului.