Într-o perioadă de animozitate crescândă față de Occident, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit față în față, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, pentru a oferi imaginea publică a durabilei lor relații.
Cei doi lideri autoritari s-au întâlnit în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Samarkand, anticul oraș de pe Drumul Mătăsii din Uzbekistan, cu o regie care și-a propus să transmită un semnal referitor la profunda coordonare și unitate între cele două țări și să reafirme relația lor pe fondul unor eșecuri majore pe câmpul de luptă pentru Moscova în războiul de aproape șapte luni din Ucraina. China a adoptat în acest caz o atitudine prudentă, dar de susținere a Kremlinului.
La întâlnirea din 15 septembrie, Vladimir Putin a lăsat să se înțeleagă că este posibil ca Beijingul să nu fie foarte mulțumit de invazia Moscovei în Ucraina, spunând că a înțeles că Xi a avut „întrebări și îngrijorări” în această privință, dar l-a lăudat pe liderul chinez pentru ceea ce el a numit o poziție „echilibrată” în legătură cu războiul.
„Apreciem foarte mult poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi în ceea ce privește criza din Ucraina”, a declarat Putin în timpul întâlnirii. „Înțelegem întrebările și preocupările dumneavoastră în această privință. În timpul întâlnirii de astăzi, ne vom explica, desigur, poziția”.
În timpul discuției lor, Xi s-a referit la Putin ca la un „vechi prieten”, iar Putin a afirmat că susține fără rezerve poziția Beijingului în ceea ce privește Taiwanul și politica Beijingului "O singură China", care consideră insula autonomă ca parte a Chinei continentale. O transcriere a conversației a arătat că Xi nu a menționat Ucraina sau NATO în cadrul discuțiilor.
Această întrevedere marchează prima întâlnire dintre Putin și Xi din februarie, când s-au văzut la Beijing, cu câteva zile înainte de începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Cei doi au semnat atunci o declarație comună în care se afirma că parteneriatul dintre cele două țări nu are „nicio limită”.
În ciuda retoricii diferite, liderii au fost dornici să își exprime opoziția față de Statele Unite și față de ceea ce Putin consideră o ordine mondială „unipolară” condusă de Washington, căreia atât Beijingul, cât și Moscova i se împotrivesc.
„Suntem pregătiți”, a declarat Xi, potrivit transcrierii conversației făcută de Kremlin, „împreună cu colegii noștri ruși, să dăm un exemplu de putere mondială responsabilă și să jucăm un rol de lider pentru a aduce pe o traiectorie de dezvoltare durabilă și pozitivă o lume care se schimbă atât de rapid”.
Dar, în timp ce Xi și Putin vor să ofere publicului imaginea unor legături durabile și aprofundate, calea de urmat pentru a ajunge la acest deziderat pe fondul unui război crâncen în Ucraina, al șocurilor economice globale și al unui peisaj geopolitic modificat în întreaga Eurasie este departe de a fi simplă.
O întâlnire simbolică
Înființată în 2001, OCS era formată din China, Rusia, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan și Tadjikistan, înainte de a se extinde în 2017 pentru a include India și Pakistan. Întâlnirile la nivel înalt prilejuite de reuniunile oficiale ale organizației sunt ocazia pentru lideri de a încerca să-și aprofundeze parteneriatul și, deopotrivă, o platformă pentru a-și exprima opoziția față de Occident.
Xi caută, de asemenea, să-și dovedească influența pe plan extern, după ce și-a consolidat controlul în perspectiva importantului congres al Partidului Comunist Chinez, care va avea loc luna viitoare și în cadrul căruia este de așteptat să primească un al treilea mandat de lider.
„Motivul acestei întâlniri, până la urmă, este foarte diferit pentru fiecare parte, dar, în cele din urmă, este vorba despre imagine”, a declarat pentru RFE/RL Raffaello Pantucci, membru senior la Royal United Services Institute din Londra. „Putin vrea să arate Occidentului că nu este izolat și că are încă prieteni în Asia. Pentru Xi, este vorba de a demonstra că este un lider-cheie și la fel de respectat în întreaga lume ca și acasă”.
Pe tot parcursul războiului, Beijingul s-a abținut să condamne invazia Rusiei și a oferit o linie de salvare diplomatică Moscovei. Companiile petroliere chineze au fost, de asemenea, importante cumpărătoare de energie rusești la preț redus și de alte materii prime. De asemenea, Beijingul și-a menținut legăturile militare cu Rusia, luând parte la exercițiile de război la scară largă în Orientul Îndepărtat, la începutul acestei luni.
Atât Beijingul, cât și Moscova consideră OCS ca fiind o modalitate de a se opune instituțiilor conduse de Occident și de a oferi ceea ce oficialii din ambele țări au prezentat ca fiind o ordine mondială alternativă. De asemenea, China pare dornică să dea o ripostă Statelor Unite după vizita din august în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, vizită despre care Beijingul a spus că a fost „provocatoare”.
După cum scrie The Wall Street Journal, decizia ca în timpul primei călătorii făcute de Xi în străinătate în aproape trei ani președintele Chinei să-l întâlnească pe Putin a fost parțial o reacție la vizita lui Pelosi.
„Ambii lideri sunt atrași de ideea de a construi o ordine internațională nonoccidentală”, a declarat Pantucci. „OCS este, în multe privințe, o instituție șubredă, dar întâlnirile de acest tip arată cum poate fi făcută mai eficientă, împreună cu alte instituții de același fel pentru a oferi o cale alternativă.”
Cu toate acestea, Beijingul a adoptat o abordare pragmatică și a arătat că, în ciuda declarației sale de a avea o relație „fără limite” cu Rusia, China pare să aibă limite peste care nu vrea să treacă.
Până în prezent, China a respectat sancțiunile împotriva Rusiei din cauza Ucrainei, unele companii chinezești reducând chiar legăturile cu Moscova pentru a evita încălcarea măsurilor și a nu-și tăia accesul la piețele occidentale.
În ciuda întâlnirii de la Samarkand, China nu dat semne că s-ar abate de la această politică adoptată încă de când tancurile rusești au intrat pentru prima dată în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Echilibrul lui Xi
Toți ochii au fost ațintiți asupra lui Xi și Putin la OCS, dar tête-à-tête-ul lor a fost departe de a fi singura întâlnire în marja summitului. Reuniunea diplomatică și, de fapt, întreg turneul lui Xi în Asia Centrală din această săptămână, reprezintă doar o parte din strategia de politică externă chineză pe termen lung.
China a investit foarte mult de-a lungul anilor în relațiile sale cu țările din Asia Centrală, iar Beijingul a continuat să întrețină aceste legături în timpul participării la OCS, după ce a semnat deja o serie de acorduri comerciale și de investiții cu țările din regiune.
Pe fondul consecințelor războiului, țările din Asia Centrală - Kazahstanul, în special - au început, de asemenea, să dea semne de nemulțumire din cauza invaziei Moscovei în Ucraina și a presiunii tot mai mari resimțite dinspre Kremlin.
Beijingul a încercat să dea dovadă de receptivitate față de aceste neliniști, Xi începându-și călătoria regională la 14 septembrie la Nur-Sultan, unde s-a întâlnit cu omologul său, Qasym-Zhomart Toqaev. Xi a declarat cu această ocazie că Beijingul „va continua să sprijine în mod hotărât Kazahstanul în protejarea independenței, suveranității și integrității sale teritoriale”.
„Pe de o parte, China va oferi sprijin diplomatic Rusiei și angajamente largi pentru o înțelegere Beijing-Moscova, politică a cărei rațiune și obiectiv principal este de a contrabalansa Washingtonul”, scria recent Evan Feigenbaum, vicepreședinte la Carnegie Endowment for International Peace și fost adjunct al secretarului de stat adjunct al SUA.
„Pe de altă [parte], China va continua să respecte de facto sancțiunile occidentale pentru a evita să devină o țină în mișcare și va folosi o retorică prudentă despre pace și stabilitate, menită să liniștească națiunile din Asia Centrală și partenerii din sudul global, preocupați de războiul Moscovei în Ucraina", a adăugat el.
Schimbare pe termen lung
Nefiind în mod explicit un bloc economic sau militar, OCS a fost inițial gândită ca un forum prin care China și Rusia să își poată gestiona autoritatea comună asupra Eurasiei și să îmbunătățească relațiile cu vecinii lor.
Dar războiul din Ucraina a dat peste cap această strategie.
În urma invadării Ucrainei, economia Rusiei colapsează, relațiile cu vecinii au fost afectate, iar influența sa pe plan extern a slăbit, Moscova devenind, deopotrivă, din ce în ce mai dependentă de China, atât din punct de vedere economic, cât și politic.
În timpul întâlnirii lor de la Samarkand, Putin a părut deferent față de Xi, lăudându-l pe liderul chinez, spunând că îi respectă „poziția echilibrată” în ceea ce privește războiul din Ucraina, susținând politica "O singură China" a Beijingului și opunându-se „provocărilor” Statelor Unite în strâmtoarea Taiwan.
De ani de zile, analiștii au avertizat că relațiile dintre Beijing și Moscova ar putea deveni din ce în ce mai dezechilibrate în favoarea Chinei, ceea ce ar duce la transformarea Rusiei într-un partener junior în orice dinamică viitoare.
„Nu există nicio îndoială că balanța de putere s-a schimbat între cele două țări. Înainte, relațiile erau mult mai echilibrate între [Xi și Putin]", a declarat Pantucci. „Acest dezechilibrul este o tendință care se manifestă de ceva timp, iar întâlnirea de la Samarkand este o confirmare suplimentară a acesteia”.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
