Director al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Boțan spune într-un interviu săptămânal la Europa Liberă că, după trei săptămâni de proteste prin care nu au reușit să atragă de partea lor mulți locuitori ai capitalei, Partidul Șor a cauzat și mai multă iritare, împiedicând oamenii să se deplaseze la muncă, pe 10 octombrie, așa încât protestele se vor „ofili”.
Prevederi mai clare pentru poliție, dar nu „temporare”
În urma incidentului de luni, președinta Maia Sandu a cerut guvernului, marți 11 octombrie, să inițieze o modificare legislativă, care ar permite poliției intervenții prompte, în cazul încălcării ordinii publice de către protestatari.
Dar șefa statului a spus că modificările trebuie să poarte un caracter „temporar”. Ea crede că protestele au scopul să destabilizeze situația în R. Moldova pe fundalul războiului din Ucraina, în vreme ce legislația actuală împiedică poliția să intervină, dacă nu are o solicitare explicită din partea autorităților locale.
Igor Boțan sprijină clarificarea legii, dar nu și caracterul „temporar” al măsurii propuse de șefa statului. „Legile au caracter general, acționează o perioadă nedefinită” și nu pot fi schimbate „pentru o anumită perioadă”; „nu înțeleg de ce protestele Partidului Șor au fost, în genere, permise în perioada stării de urgență, când întruniri în masă nu pot avea loc”, a spus Boțan Europei Libere, după anunțul șefei statului.
Starea de urgență acționează în R. Moldova de la începutul pandemiei de COVID-19. A fost reintrodusă pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, din cauza riscurilor de securitate pe care le reprezintă războiul, iar ultima dată a fost prelungită pe 7 octombrie, pentru 60 de zile.
Primarul care blochează circulația în propriul oraș
Primarul Ion Ceban, un adversar al guvernării PAS, a cerut abia luni dimineață intervenția poliției pentru înlăturarea protestatarilor de pe Ștefan cel Mare. Dar mai întâi a blocat chiar el, pentru scut timp, bulevardul Ștefan cu mașini ale primăriei, pentru a atrage atenția asupra disputei cu poliția, subordonată autorităților centrale.
Pentru Igor Boțan, să blochezi drumul propriilor concitadini ca argument într-o dispută cu adversarii politici este o acțiune care „descalifică” primarul și îl plasează de partea protestatarilor Partidului Șor.
A fost și explicația șefei statului la anunțarea cererii de schimbare temporară a legislației. Poliția trebuie să poată intervenit, „chiar și în condițiile în care unii actori din administrația locală sabotează eforturile guvernului de a menține stabilitatea în țară”, a spus Maia Sandu.
Cum s-a ajuns în acest punct al protestelor
Protestele antiguvernamentale ale Partidului Șor au început duminică, 18 septembrie, când participanții au început instalarea de corturi pe trotuarele dintre Parlament și Președinție în vederea unor acțiuni non-stop.
Formațiune populistă, Partidului Șor spune că puterea ar face prea puțin pentru a opri creșterea prețurilor. Dar participanții la demonstrații mai cer încetarea anchetelor de corupție împotriva liderului lor, Ilan Șor, și altor fruntași ai partidului. Președinta Maia Sandu spune că protestul este organizat de „hoți”. Îngrijorați de măsurile de combatere a corupției.
Demonstrații mai mari au loc în fiecare duminică, iar între aceste reprize, zeci de protestatari rămân în corturi. Duminică, 9 octombrie, corturile au fost instalate și în mijlocul străzii, blocând circulația. Poliția a intervenit și a deblocat artera principală a capitalei abia luni dimineața, după un ambuteiaj imens.
Analistul Igor Boțan crede că blocarea circulației de către protestatari a fost o încălcare a Codului Contravențional, dar explică ezitarea poliției prin legislația confuză.
Pe locul trei ca număr de mandate în Parlament, după PAS și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Partidul Șor are cei mai mulți deputați lipsiți de imunitate parlamentară în anchete de corupție.
Ilan Șor, liderul partidului, se ascunde în străinătate, unde a fugit în iunie 2019, când aliații săi din Partidul Democrat au fost alungați de la putere. În 2017, Șor a fost condamnat în prima instanță la 7 ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „furtului miliardului”, fiind dat acum în căutare internațională.
