„Primele victime ale acestei terori au fost elitele naționale: primarii, învățătorii, judecătorii, avocații, funcționarii, foștii membri ai Sfatului Țării, acuzați de «antisovietism». Au fost represați toți, și etnicii ruși, evrei, găgăuzi și bulgari. Regimul stalinist nu a cruțat pe nimeni”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, înainte să anunțe minutul de reculegere.

Spicherul Grosu a accentuat că memoria acelor vremuri este importantă mai ales în contextul războiului împotriva Ucrainei purtat de Rusia care vrea să „recroiască din nou frontierele”.

Un mesaj similar a transmis și președinta Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Sandu a scris că „lecția trecutului” trebuie reținută și, astfel, să fie respinse „orice impulsuri totalitare pe pământul nostru”.

Șefa statului crede că sacrificiul străbunilor poate fi onorat prin educarea generației tinere în spiritul libertății și pregătirea lor pentru o viață în pace, în cadrul Uniunii Europene.

• Te-ar putea interesa și: Minut de reculegere în Parlament pentru victimele foametei organizate din 1946-1947

Pe 12 iunie s-au împlinit 83 de ani de la începutul primului val din deportări din Basarabia și nordul Bucovinei, anexate de Uniunea Sovietică în urma pactului Ribbentrop-Molotov, semnat cu Germania nazistă.

Istoricii estimează că aproximativ 20.000 de oameni au fost ridicați de la casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Unii istorici spun că despre cei deportați se discută mult prea puțin și într-un context prea limitat.

Tot pe 13 iunie, Partidul Social Democrat European (PSDE) a lansat un apel către autoritățile R. Moldova pentru a recunoaște oficial foametea și deportările din Basarabia drept acte de genocid. „Lecțiile istoriei trebuie învățate pentru ca astfel de drame să nu se mai repete niciodată”, se arată în demersul PSDE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În comunicatul publicat de Departamentul de Stat al SUA joi se spune că există dovezi că Rusia și aliații ei „intenționează să incite proteste în Moldova” dacă alegerile la care și-a anunțat candidatura Maia Sandu nu sunt câștigate de candidatul pro-rus, invocând pretinse nereguli electorale.

Semnatarii comunicatului mai spun că Moscova lucrează deja, pe multiple căi, la discreditarea actualului șef al statului R. Moldova, prin dezinformarea și manipularea opiniei publice.

„Avem deplină încredere în capacitatea R. Moldova de a face față acestor amenințări legate de interferența Kremlinului”, se spune în comunicatul ai cărui semnatari se angajează ferm să nu lase Moldova singură în fața unor asemenea provocări.

• Te-ar putea interesa și: Igor Boțan, despre miza geopolitică a alegerilor prezidențiale din 2024 din R. Moldova

„Vom continua (...) să promovăm tragerea la răspundere a celor implicați în schemele puse la cale de Kremlin pentru finanțarea secretă de activități în Moldova”, se promite în comunicatul diplomațiilor din SUA, Canada și Marea Britanie, venit la doar o zi după ce unul din politicienii aliați cu fugarul Ilan Shor, guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost trecută pe lista sancțiunilor americane.

„Dezvăluind complotul Kremlinului, transmitem limpede Moscovei că suntem pentru alegeri liber și corecte și nu vom tolera încercările ei de a se amesteca și de a submina procesele democratice... Vom continua să fim alături de toți prietenii, partenerii și aliații noștri în apărarea valorilor noastre democratice și libertății noastre”, se spune în concluzia comunicatului.

Gestul de sprijin comun al diplomațiilor americană, canadiană și britanică cu actuala conducere a R. Moldova vine la puține zile după ce liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a declarat într-un interviu dat la St. Petersburg, în Rusia, că partidul său nu va recunoaște o eventuală victorie a Maiei Sandu la alegerile din octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit unui clasament publicat săptămâna aceasta de Eurostat, România și Bulgaria sunt, ca și în anii trecuți, cu mult peste media europeană a sărăciei de 21% - însă nici cei din Spania sau Grecia n-o duc mult mai bine.

La celălalt capăt al spectrului „sărăciei” în UE sunt Cehia și Slovenia, unde doar 12, respectiv 14% dintre cetățeni riscă să se cufunde în sărăcie.

În total, 94,6 milioane de oameni din UE trăiesc în gospodării unde au mari lipsuri materiale sau sociale, nu pot munci suficient de mult încât să se întrețină și au un venit redus. Notabil este că, din cauza salariilor mici și a costurilor mari din România, până și cei care lucrează la slujbe cu program normal ajung în dificultate economică.

În mod aparent paradoxal, românii, bulgarii și grecii - adică națiunile din UE cele mai amenințate de sărăcie - se numără, potrivit altei cercetări Eurostat, printre europenii cu orarul de muncă cel mai lung.

România cheltuiește mult sub media europeană pe bugetul de pensii.

• Te-ar putea interesa și: Economia României are „cifre” mai bune ca a Ungariei. Presa lui Orbán nu e încântată

Statistica UE privind pericolul sărăciei nu ține doar de venitul unei gospodării, ci reflectă și alte aspecte socio-economice. Femeile, tinerii, oamenii cu un nivel mai redus de educație și șomerii sunt cei mai aproape de a cădea sub pragul sărăciei. Familiile cu copii pot cădea cel mai ușor în sărăcie.

PIB-ul României crește de la an la an, dar experții avertizează că este o creștere doar pentru cei deja avuți, în timp ce săracii devin tot mai săraci. De unde o creștere cu 1% a PIB-ului ar trebui să reducă rata sărăciei cu 1,7%, în ultimii cinci ani de creștere economică rata sărăciei a rămas constantă, iar România are cel mai mare decalaj din UE între cetățenii bogați și săraci.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 13 iunie, a expirat termenul acordat procurorilor anticorupție în care aceștia trebuiau să decidă: fie își prezintă demisiile, fie declarațiile de venituri și interese la Comisia de vetting.

Cu o zi în urmă, procurorul general, Ion Munteanu, a spus Europei Libere că până miercuri, 12 iunie, patru procurori au depus cereri de demisie din cauza începerii vettingului, iar el se aștepta „la mai multe demisii”. Așadar, vineri, alți cinci procurori au decis să plece.

„Aparent, aceste demisii sunt condiționate de inițierea procesului de verificare externă a procurorilor din Procuratura Anticorupție, însă cunoșteam despre intenția acestor procurori de a pleca din sistem”, a declarat Munteanu în podcastul video „Pe Agendă”.

• Te-ar putea interesa și: Ion Munteanu: Vettingul taie din curajul procurorilor. Câți procurori anticorupție au depus cereri de demisie

În prezent, are loc vettingul procurorilor anticorupție, iar primii procurori deja au fost notificați de Comisia de vetting să își trimită declarațiile de avere și interese.

În total, 67 de procurori de la Anticorupție urmează să fie verificați, 47 dintre care activează în instituție în regim obișnuit, ceilalți fiind procurori delegați sau suspendați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Astfel, deputații Marina Tauber, Vasile Bolea, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Reghina Apostolova, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovshi nu vor putea participa la următoarele cinci ședințe ale Parlamentului.

Disputele dintre deputații afiliați lui Șor și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au început după ce spicherul a deconectat de mai multe ori microfonul deputatului Denis Ulanov, care a criticat un proiect de lege privind sporirea atribuțiilor Băncii Naționale, în timp ce deputații făceau propuneri pentru ordinea de zi. Ulanov i-a replicat spicherului că acesta „nu-i dă de ales decât să se apropie de el și să vorbească de la microfonul lui”.

Astfel, cei șapte deputați au blocat tribuna Parlamentului, scandând „Rușine” și „Jos Maia Sandu”. Ședința a continuat timp de câteva ore în care deputații erau nevoiți să-și prezinte proiectele de pe loc și să vorbească mai tare în microfoane, din cauza zgomotului făcut de parlamentarii protestatari.

Într-un final, Grosu a propus sancționarea celor șapte deputați, inițiativă susținută de 57 de deputați din fracțiunea PAS. Fracțiunea Comuniștilor și Socialiștilor nu era prezentă în sală la momentul votării.

Ulterior, ședința a fost amânată.

Sancționarea a fost posibilă datorită legii cu privire la statutul, conduita și etica deputatului, adoptate anul trecut.

Aceasta prevede, printre altele, sancțiuni pentru încălcarea ordinii ședințelor.

• Te-ar putea interesa și: Fără megafoane, insulte și gesturi obscene la ședințe. Ce prevăd noile norme de conduită a deputaților

Proiectul de lege interzice deputaților „să creeze agitație” în sala de ședințe, să blocheze tribuna și să aducă la ședințe „echipamente portabile de amplificare a sunetului și oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii”.

Președintele ședinței poate să avertizeze deputatul care încalcă ordinea sau să-i retragă cuvântul pe întreaga durată a ședinței. Deputatul poate scăpa de sancțiune dacă, la solicitarea președintelui Parlamentului, își va retrage cuvintele, își va exprima regretul sau va oferi explicații.

Sancțiunile mai dure pot fi propuse de comisia de etică și trebuie să fie aprobate de Parlament. Printre aceste sunt:

• lipsirea de cuvânt pe o durată de până la cinci ședințe;
• interzicerea participării la ședințele Parlamentului pe o durată de până la 10 ședințe;
• eliminarea din sala de ședințe;
• excluderea din componența delegațiilor parlamentare permanente la organizațiile internaționale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Tot joi, liderii celor mai industrializate țări din lume (G7) au căzut de acord la summitul lor din Italia să folosească avuțiile înghețate din Occident ale Rusiei ca garanții pentru un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina – până ce Moscova va plăti despăgubiri de război.

Rusia a condamnat de îndată ambele decizii, spunând că implicarea NATO va duce la acte de „terorism” ale Ucrainei pe teritoriul rusesc, iar blocarea avuțiilor rusești, în valoare de 260 de miliarde de dolari, este „sabotaj”.

Vorbind în marginea reuniunii NATO de la Bruxelles, ministrul Apărării din SUA, Lloyd Austin, a spus că accelerarea livrărilor de armament și muniție în ultimele săptămâni deja are efecte pe linia frontului din Ucraina, încetinind sau oprind, chiar, înaintarea forțelor rusești.

În ce privește avuțiile rusești blocate, aflate mai ales în Europa, liderii occidentali au lăsat o portiță deschisă spre confiscarea lor totală, dacă va fi nevoie. Deocamdată există rezerve în unele țări dezvoltate, căci asemenea gest ar putea scădea dorința altor țări de a-și păstra banii în Europa.

• Te-ar putea interesa și: Occidentul ar putea limita libertatea de mișcare a diplomaților ruși și folosi avuții rusești înghețate pentru Ucraina

DPA relatează că misiunea NATO agreată joi la Bruxelles va fi numită pe scurt NSATU (de la NATO Security Assistance and Training for Ukraine). Prin intermediul ei, în premieră, alianța va coordona ea însăși, în mod oficial, livrarea de ajutoare pentru Ucraina, făcută în prezent printr-un grup informal de țări condus de SUA și cunoscut ca Ukraine Defence Contact Group (Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei).

Înțelegerea țărilor din NATO nu prevede angajamente financiare concrete. Săptămâna trecută, la Praga, Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, a spus că ar dori ca aliații să pună deoparte anual cam 43 de miliarde de euro pentru Ucraina.

El a spus că asta ar demonstra Rusiei că Occidentul nu va obosi să ajute Ucraina, odată cu trecerea timpului.

Ungaria, numită de unii „calul troian al Rusiei” în structurile euroatlantice, și-a „aranjat” săptămâna aceasta o exceptare de la orice finanțare sau contribuție cu trupe la asistența militară pentru Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul publicat pe 13 iunie de Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (PCCOCS) se mai arată că orice acțiuni contra intereselor R. Moldova „sunt investigate minuțios și complex” de către procurori.

Potrivit procuraturii, investigațiile sunt în desfășurare și procurorii încearcă să identifice toate persoanele implicate pentru a stabili „caracterul și conținutul informației pretins transmise”, fără a da alte detalii sau nume.

Sursele Europei Libere afirmă că pe 7 iunie procurorii ar fi efectuat percheziții la domiciliul fostului șef al Statului Major al R. Moldova, Igor Gorgan.

Persoanele care cunosc detalii despre mersul anchetei afirmă că Gorgan nu a fost găsit acasă, însă ulterior „s-a prezentat, împreună cu avocatul său, la procuratură”.

Acesta ar fi spus că nu-și recunoaște vina și informațiile publicate în presă ar fi trucate.

Europa Liberă l-a telefonat pe Gorgan pentru a-i cere o reacție, însă acesta nu a răspuns.

Într-un interviu oferit Europei Libere pe 12 iunie, procurorul general, Ion Munteanu, a spus că la moment procurorii sunt „la etapa de investigații pentru a stabili autenticitatea informațiilor apărute în spațiul public”.

• Te-ar putea interesa și: Procurorul general Munteanu, despre cazul Gorgan, vetting și demisii printre procurori

Pe 5 iunie, într-un comentariu pentru TVR Moldova, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate într-o investigație jurnalistică, publicată în aceeași zi de „The Insider”.

Autorii investigației susțin că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reiese că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

SIS a mai spus că „ține în vizor” riscurile de securitate și că va acționa pentru a preveni potențiale crize și tentative de imixtiune externă în afacerile interne ale R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorii anticorupție au spus printr-un comunicat de presă că au suspiciuni precum că, în perioada 2013-2014, mai multe persoane nenumite ar fi încercat să corupă unii demnitari publici din R. Moldova.

Printre cei vizați ar fi și judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție și Curții Constituționale. Acești judecători ar fi fost folosiți pentru a favoriza interesele unui grup criminal prin luarea sau neluarea unor decizii favorabile lor. În schimbul acestor „servicii”, criminalii ar fi propus judecătorilor sume de cel puțin 3.000 de dolari, susțin procurorii.

Astfel, din moment ce au bănuieli, procurorii au decis deschiderea dosarului penal privind corupția activă pentru a avea posibilitatea de a aduna și verifica mai multe probe care ar aduce claritate asupra existenței sau nu a actelor de corupție.

PA a precizat că dosarul penal a fost pornit pe fapt, respectiv nicio persoană nu este cercetată. Până acum, începând cu 30 aprilie, conversațiile din telefonul lui Platon au fost verificate de procurori în cadrul unui proces penal.

La rândul său, acesta a fost inițiat după scandalul apărut în urma scurgerii în presă, pe 14 mai, a unei scrisori semnate de șefa PA, Veronica Dragalin, în care se spune că judecătoarea Tatiana Răducanu ar avea legături cu omul de afaceri fugar Veaceslav Platon și cu unul din avocații altui fugar, Ilan Șor.

Ca rezultat, Răducanu a demisionat din comisiile de vetting și pre-vetting, care tocmai urmau să înceapă verificarea averilor și integrității procurorilor anticorupție. Răducanu a spus că afirmațiile din scrisoare „sunt false și nu corespund realității”, dar că și-a dat demisia pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a respins în declarații publice alegațiile că a scris scrisoarea în care era menționată Răducanu tocmai acum pentru a sabota vettingul procurorilor.

• Te-ar putea interesa și: Anatomia unui scandal sau cum văd vettingul președinta Sandu, spicherul Grosu și procuroarea șefă anticorupție Dragalin

În aceeași perioadă, spicherul Igor Grosu a spus Europei Libere că nu crede întâmplător momentul dezvăluirii în presă a scrisorii. În opinia președintelui Parlamentului, scurgerea reprezintă o nouă tentativă de a sabota procedura de vetting.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kalinak susține că decizia de a oferi Ucrainei toate avioanele MiG-29 și sisteme de apărare aeriană S-300 din dotarea armatei slovace a fost una care a slăbit forțele armate ale țării și că nu poate fi descrisă altfel decât „trădare”, potrivit portalului ceh iROZHLAS.

„Nu știu dacă din punct de vedere legal este o infracțiune, dar el este o persoană care a trădat valorile naționale”, a spus Kalinak.

Ministrul insistă că donarea de către Slovacia a 13 avioane MiG-29 a fost una care s-a făcut prin depășirea atribuțiilor de către guvernul interimar care se afla atunci la putere.

În replică, fostul ministru al apărării, Jaroslav Nadě, a spus că decizia de transferare a avioanelor MiG-29 către Ucraina a fost legală. El susține că multe dintre aparatele de zbor erau „inutilizabile” pentru forțele armate și, prin urmare, a fost un „lucru corect” să le ofere Ucrainei”.

Fostul oficial a mai adăugat că o plângere penală similară a fost respinsă de procurori în trecut.

• Te-ar putea interesa și: Ciudata anchetă a atentatului din Slovacia: cu presa comunică politicienii guvernării, nu poliția sau procurorii

De la revenirea sa la putere în urma alegerilor din toamna anului trecut, guvernul condus de Robert Fico a anulat orice sprijin militar direct către Ucraina, acest lucru fiind și una din principalele promisiuni din campania electorală. Noile autorități nu au anulat însă vânzările de arme către Ucraina ale firmelor private - Slovacia având un sector industrial puternic, de acest fel.

Guvernul Fico s-a făcut remarcat pe plan internațional prin cererile de dialog cu Rusia, pentru oprirea războiului din Ucraina, în locul înarmării Kievului ca să învingă ocupanții.

Cu toate acestea, o inițiativă civică lansată în aprilie și întitulată „Muniție pentru Ucraina”, a reușit să strângă circa patru milioane de euro din donațiile a 65.000 de persoane din Slovacia. Banii au fost utilizați pentru a participa la inițiativa Cehiei de a procura obuze de artilerie din întreaga lume. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În decizie se spune că Ungaria s-a făcut vinovată de „o încălcare fără precedent și extrem de gravă” a legilor Uniunii Europene când a privat străinii de dreptul de a cere azil, iar apoi când a ignorat o decizie din 2020 a Curții împotriva acestui comportament.

Principala încălcare – spun judecătorii Curții – este că Ungaria nu le-a dat voie migranților să facă cerere de azil și să aștepte rezolvarea ei pe teritorul ungar, i-a ținut închiși împotriva voinței lor sau i-a alungat pur și simplu peste graniță, inclusiv spre vest, spre alți membri UE.

În decizia Curții se spune că în acest fel, Ungaria a arătat dispreț și față de solidaritatea între țările din Uniunea Europeană.

Premierul ungur Viktor Orban a reacționat imediat furios la decizia Curții, pe care a numit-o „revoltătoare”. „Imigranții ilegali sunt mai importanți pentru birocrații de la Bruxelles decât propriii lor cetățeni!”, a protestat el pe X.

În vara anului 2015, la apogeul „crizei migranților”, Ungaria a „împins” zeci mii de străini, mai ales din Siria, spre granița cu Austria, deși legislația UE ar fi obligat-o să se ocupe de ei. Mai devreme Ungaria a ridicat un gard cu sârmă ghimpată la granița de sud, cu Serbia, și a creat „închisori” controversate pentru străinii intrați în țară ilegal.

Regimul naționalist-conservator de la Budapesta se laudă în continuare că luptă eficient împotriva migrației și acuză UE că nu este destul de aspră cu cei care intră ilegal în blocul cu 27 de membri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Gribincea și Bleșceaga au fost propuși în funcțiile de judecători la CSJ de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după ce au promovat proba de interviu desfășurată pe 5 iunie. Atunci au fost intervievați șapte candidați care anterior au promovat și evaluarea integrității financiare și etice.

Dintre cei șapte, Stella Bleșceaga era singura judecătoare de carieră. La rândul său, avocatul Vladislav Gribincea a fost admis în concurs din a doua încercare. Inițial, CSM a exclus dosarul lui pe motiv că nu a prezentat la timp certificatul medical și două scrisori de recomandare, iar ulterior și-a retras propria decizie „pentru a evita formalismul excesiv”.

După desfășurarea interviurilor cu ușile închise, CSM a anunțat că va propune președintei Maia Sandu să-i numească în funcții de judecători la CSJ pe Stella Bleșceaga și Vladislav Gribincea care au acumulat 84 și, respectiv, 92,5 puncte.

• Te-ar putea interesa și: Încă doi candidați propuși șefei statului pentru funcții de judecători la CSJ

Potrivit planului autorităților, noua Curte Supremă de Justiție urmează să fie constituită din 20 de judecători care în prealabil trebuie să treacă prin evaluarea integrității etice și financiare - vetting. Rapoartele comisiei vetting sunt validate de CSM.

Pe 21 mai, CSM a propus președintei să numească în funcții primii trei care au promovat evaluarea. Este vorba de Viorica Puică, Diana Stănilă, Stela Procopciuc. Pe 4 iunie, Maia Sandu a semnat decretele de numire în funcții.

Criza de cadre de la CSJ a început în februarie 2023, după ce 20 din 25 de judecători ai acestei instanțe au plecat în demisie pentru a evita vettingul. În vara aceluiași an, încă doi judecători au renunțat la funcții. La o discuție cu membrii CSM, magistrații rămași și cei transferați la CSJ s-au plâns că au un volum de muncă foarte mare și că sunt nevoiți să amâne examinarea dosarelor care se află pe rolul curții.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

13 bărbați au fost prinși într-o zonă împădurită de la frontiera cu Moldova, în regiunea ucraineană Viniția, potrivit informațiilor de la Kiev preluate de DPA.

Fugarii, proveniți din diferite regiuni ale Ucrainei, plătiseră fiecare echivalentul a 2.500 de dolari unei călăuze care însă i-a abandonat.

Grănicerii ucraineni au spus că alți șapte bărbați au fost prinși când încercau să treacă în România, în Bucovina. Fiecare din ei plătise între 5.000 și 10.000 de dolari unei călăuze.

Între timp, grănicerii din regiunea Transcarpatia, în vestul Ucrainei, au găsit cadavrul unui bărbat înecat în râul Tisa, la frontiera cu Ungaria. Potrivit unui bilanț oficial al Kievului, a fost a 35-a persoană încecată în râu de la începutul războiului.

Presa a relatat că 18 bărbați au reușit să fugă în Ungaria, în aceeași regiune. O dronă a grănicerilor a descoperit un minibus abandonat și o gaură în gardul de la frontieră.

În baza legii marțiale impuse în Ucraina după invadarea țării de către Rusia în februarie 2022, bărbații care pot fi înrolați nu au voie să iasă din țară, cu anumite excepții.

DPA notează că din cauza pierderilor mari de pe front, Ucraina are nevoie tot mai mare de noi recruți. În ciuda interdicției de ieșire din țară, spun autoritățile de la Kiev, zeci de miii de bărbați au fugit peste graniță cu documente falsificate.

Ucraina a cerut ajutorul unor țări vecine pentru repatrierea bărbaților care pot merge la oaste, dar ele ezită, pentru că legislația internațională nu permite deportarea cuiva pentru a-și satisface stagiul militar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Organizatorii au trimis invitații în 160 de țări și contează, potrivit ultimelor informații, cu 90 de lideri care vor veni la sfârșitul săptămânii în stațiunea montană de deasupra Lacului Lucerna.

Vor participa președintele cancelarul german Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta SUA Kamala Harris, premierul Canadei Justin Trudeau, premierul spaniol Pedro Sanchez și mulți alții.

Rusia nu a fost invitată la summit, organizatorii spunând că ea nu și-a manifestat vreo intenție reală de dialog în această chestiune. În replică, Kremlinul a spus de mai multe ori în ultimele zile că reuniunea din Elveția „va fi despre nimic”.

Ucraina și-a exprimat în ultimele săptămâni speranța că Statele Unite vor fi reprezentate la summit de însuși președintele Joe Biden, dar apoi s-a declarat „încântată” că va merge vicepreședinta Kamala Harris.

Vorbind luni la o conferință de presă la Berna, președinta Elveției, Viola Amherd, a spus că summitul „nu va fi propagandă”.

Associated Press scrie că lista finală se va publica probabil vineri, iar deocamdată câteva puteri regionale ca Turcia, Africa de Sud sau Brazilia nu și-au anunțat participarea. India a spus că va trimite reprezentanți, dar nu e clar de ce nivel.

Brazilia și China au avertizat că nu vor lua parte decât dacă ambele țări – adică și Rusia – vor fi la masa de discuții.

Pe de altă parte, ministrul de Externe elvețian Ignazio Cassis a spus luni reporterilor că toată lumea știe că nu poate exista vreun proces de pace fără Rusia.

„Întrebarea nu este dacă Rusia va fi luată în considerare, ci când anume”, a spus Cassis.

Ucraina a ajutat la coordonarea summitului, la care este așteptat președintele Volodimir Zelenski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Situl antic din capitala elenă, vizitat anul trecut de 4 milioane de persoane, a fost închis de la amiază până la 5 după-amiază, temperatura urmând să ajungă la 39 de grade.

Școlile primare și pre-școlile au fost închise de asemenea în regiunile din sudul și centrul Greciei unde temperaturile urmau să fie cele mai ridicate, informează Associated Press.

• Te-ar putea interesa și: Februarie a fost cea mai călduroasă lună din istorie. Nu este singurul record

Calitatea aerului s-a înrăutățit într-o zonă de la nord de capitala elenă, unde un incendiu la o fabrică de ustensile de bucătărie a emis nori negri de fum. Autoritățile au îndemnat localnicii prin alerte SMS să nu iasă din case.

La Atena, autoritățile au anunțat că urma să fie întreruptă pentru câteva ore miercuri și colectarea gunoaielor. Primăria ateniană a anunțat că dronele sunt folosite pentru coordonarea asistenței pe vreme de caniculă. Au fost puse la dispoziția publicului spații cu aer condiționat. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În primele cinci luni ale acestui an, am identificat și formalizat mai multe persoane fără contract de muncă decât în ultimii ani la un loc. Intensificăm eforturile noastre. (...) Reformele dau roade, muncim!”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Inspectoratul de Stat al Muncii informează că în luna mai a efectuat controale la 189 de companii, descoperind cazuri de muncă nedeclarată la 30 dintre acestea. În total, inspectorii au depistat 140 de persoane lucrând la negru.

Potrivit reprezentanților instituției, controalele se bazează pe companiile cu risc mai înalt de neconformitate, pentru a fi redusă presiunea pe angajatorii care se conformează. Principalele domenii vizate de controale sunt: comerț / HoReCa, construcții, instituții private de educație, agricultură, transport etc.

„Munca nedeclarată nu este doar o problemă economică, ci pune în pericol și drepturile fundamentale ale angajaților, cum ar fi dreptul la pensie, concedii sociale, accesul la servicii medicale, compensații în caz de accidente de muncă și alte beneficii esențiale”, se menționează în comunicatul ministerului.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va avea acces la fonduri europene pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială

Datele Biroului Național de Statistică relevă că, în primul trimestru al anului 2024, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 4,8%, față de 6,4% în perioada similară a anului trecut. În același timp, în sectorul informal ar fi lucrat 15,3% din totalul persoanelor angajate în economie, iar ponderea celor care au avut un loc de muncă informal ar fi ajuns la aproape 20%.

Cele mai multe persoane angajate la negru ar lucra în sectorul construcțiilor - peste 60% din totalul angajaților din acest domeniu, potrivit estimărilor oficiale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Scrutinul anticipat va avea loc în două tururi, la 30 iunie și 7 iulie, la trei săptămâni după triumful naționaliștilor din Adunarea Națională (RN) conduși de Marine le Pen, din 9 iunie.

În prima sa apariție publică după anunțul șocant din seara alegerilor europene, Macron a spus miercuri la o conferință de presă, la Paris, că a decis să ia acea decizie riscantă pentru că nu poate ignora noua realitate politică.

El a făcut apel la „bărbații și femeile de bună-credință care au fost în stare să spună NU extremiștilor de dreapta și de stânga să facă front comun pentru a construi un nou proiect” pentru Franța.

„Lucrurile sunt simple, azi: avem alianțe nenaturale la ambele extreme, care se înțeleg numai și numai pe împărțirea posturilor și care nu vor fi capabile să pună în practică niciun program”, a spus președintele.

• Vezi și: Marele pariu al lui Macron: Alegerile anticipate cu care dorește să frâneze ascensiunea extremei drepte

El a precizat că la alegerile anticipate, forța cea mai periculoasă este extrema dreaptă.

Macron a acuzat miercuri extrema dreaptă franceză că menține o „ambiguitate față de Rusia” și a criticat dorința acesteia de a „părăsi NATO”, a relatat France Presse.

În același timp, a spus el, „extrema stângă reprezintă o viziune balcanizată a politicii noastre, a diplomației noastre".

Associated Press amintește că partidele de stânga franceze au făcut deja luni seară primii pași spre o alianță din care ar face parte verzii, socialiștii, comuniștii și formațiunea de extremă stânga La France insoumise (Franța Nesupusă).

Lidera RM, Marine le Pen, la rândul ei, face demersuri să-și consolideze puterea pe partea dreaptă a spectrului politic, într-un efort de a-și translata victoria la „europarlamentare” într-un triumf intern.

Partidul ei urmează să aibă cele mai multe locuri în Parlamentul European dintre partidele franceze: 30 dintr-un total de 81 rezervate Franței. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marchel a precizat că noul preot va activa pentru o perioadă în catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din municipiul Bălți, întrucât nu este acceptat la biserica din satul Răuțel. Într-o adresare video publicată pe pagina eparhiei, unde a anunțat despre acest fapt, episcopul din cadrul Mitropoliei Moldovei a insistat că Gheorghe Jarovlea rămâne singurul preot canonic al localității.

„El va fi unicul preot canonic în sat, să vă adresați la el cu toate trebuințele. Locul de slujbă al lui va fi, credem noi nu chiar lung, tot catedrala Sfinților Împărați Constantin și Elena”, a anunțat episcopul.

La 9 iunie, împreună cu un sobor de preoți, Marchel a mers în satul Răuțel pentru a încerca să-i convingă pe localnici să ceară preotului Victor Țurcanu, care recent a aderat la Mitropolia Basarabiei, să plece din biserică.

Portalul regional NordNews a relatat că, în cadrul aceleași adunări, încercarea episcopului de a numi un nou preot în localitate s-a lovit de refuzul majorității enoriașilor.

Pe 23 aprilie, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a caterisit trei clerici care au anunțat în martie că trec la Mitropolia Basarabiei.

• Vezi și: Mitropolitul Vladimir cheamă înapoi preoții care au aderat la Mitropolia Basarabiei: „Așteptăm cu nădejde neclintită reîntoarcerea voastră”

Printre aceștia s-a numărat și parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Răuțel, Victor Țurcanu, alături de slujitorii Ioan Mileac și Augustin Catană de la Biserica „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din orașul Glodeni.

Zeci de preoți au părăsit Mitropolia Moldovei (din cadrul patriarhiei ruse) și au trecut la Mitropolia Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române) în ultimii ani, spunând că nu sunt de acord cu sprijinul exprimat de Patriarhia Moscovei pentru invazia rusească în Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit amendamentelor, inspectorul de integritate ar urma să aibă competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții. Aceste sancțiuni vor putea fi aplicate în cazul în care inspectorul va constata o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.

Mai mult, inspectorii de integritate ar putea primi și competența de a iniția procedura contravențională și aplicarea amenzii, în cazul în care subiecții declarării averilor și intereselor personale au inclus date incomplete sau eronate, inclusiv despre venituri inexistente. Sancțiunea va fi posibilă în cazul nedeclarării corespunzătoare a averii sau a veniturilor a căror valoare depășește două salarii medii pe economie.

• Te-ar putea interesa: Politicieni bogați și politicieni săraci: ce averi au declarat principalii lideri politici

Deputații PAS mai propun dublarea ponderii controalelor de avere și interese personale finalizate în decursul unui an calendaristic ce vizează persoanele cu funcții de demnitate publică. Acesta ar urma să crească de la 20 la 40 de procente, potrivit notei informative a proiectului de lege.

Modificările vizează și fortificarea rolului vicepreședintelui ANI și al inspectorilor de integritate, având menirea să stabilească și limite mai clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale. Totodată, sunt propuse și majorări de salarii pentru inspectorii de integritate.

Proiectul de lege, inițiat de deputații Olesea Stamate, Veronica Roșca, Igor Chiriac și Roman Roșca, are ca scop prevenirea situațiilor de conflict de interese, incompatibilități, restricții și limitări ale subiecților declarării. De asemenea, se urmărește ca subiecții vizați să declare corect averea pe care o dețin.

Modificările propuse urmează a fi examinate de Parlament în prima lectură.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Berdzenișvili, fiul lui Davit Berdzenișvili, membru al Partidului Republican din opoziție, a declarat într-o postare pe Facebook, la 11 iunie, că a suferit răni în zona feței și a capului după ce a fost atacat din spate.

Berdzenișvili a mai semnalat în trecut tentative de atac asupra sa, însă, potrivit lui, a evitat agresiunea în acele incidente.

Ministerul georgian de Interne a declarat pentru RFE/RL că a lansat o anchetă în legătură cu acest caz.

Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Papuașvili, într-o postare pe Facebook, i-a acuzat pe cetățenii care au protestat împotriva guvernului că sunt implicați în ceea ce el a numi o campanie de „teroare motivată politic”, sponsorizată de Uniunea Europeană.

Adversarii legii „agenților străini” din Georgia, aprobată la 3 iunie, au acuzat guvernul condus de „Visul georgian”, dar și grupuri de huligani mascați, că i-au luat în vizor pe protestatari și activiști în ultimele luni.

• Te-ar putea interesa: Speakerul Parlamentului Georgiei a promulgat controversata lege a „agenților străini”

Mai multe țări occidentale au condamnat autoritățile de la Tbilisi pentru adoptarea legii, despre care spun că oglindește legislația folosită de Kremlin pentru a reduce la tăcere criticii din Rusia. Guvernul georgian susține că legea este necesară pentru a asigura transparența în chestiuni politice.

La 7 iunie, Statele Unite au impus restricții de viză împotriva a zeci de oficiali georgieni ca răspuns la adoptarea Legii agenților străini, care a provocat săptămâni de proteste la Tbilisi. Criticii și opoziția politică susțin că legea amenință libertatea presei și șansele țării de a adera la Uniunea Europeană.

Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a refuzat să promulge noua lege. Însă, pe 28 mai, legislatorii au trecut peste veto-ul șefei statului, iar președintele parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a semnat actul legislativ.

Legea georgiană prevede că organizațiile neguvernamentale și instituțiile media care primesc mai mult de 20% din finanțare de peste hotare trebuie să se înregistreze oficial ca instituții care „urmăresc interesele unei puteri străine”. Acestea vor fi supuse unei supravegheri mai stricte și vor putea fi pedepsite pentru infracțiuni penale care nu au fost clar definite.

La scurt timp după intrarea în vigoare a legii, secretarul general al partidului de guvernare „Visul georgian”, Kaha Kaladze, care este și primarul capitalei Tbilisi, a declarat că organizațiile ce primesc fonduri din străinătate și nu se înregistrează în baza de date prevăzută de lege vor fi amendate, iar bunurile lor vor fi confiscate. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit New York Post, cetățenii din Georgia, Republica Moldova, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan sunt considerați „greu” sau „foarte greu” de repatriat în țările lor de origine. În aceeași categorie se înscriu și migranții ilegali din China, Brazilia, Ecuador, Peru și alte țări care nu doresc să coopereze pe subiectul repatrierii migranților ilegali.

Presa americană scrie că dispoziția privind înăsprirea regimului de imigrație nu se referă doar la sectorul San Diego.

În cazul altor migranți ilegali, care provin din peste o sută de țări din „emisfera estică”, adică din Asia, Africa, Asia, Australia și Europa, polițiștii de frontieră ar fi primit ordinul de a-i „elibera” cu permisiunea de a intra în SUA, în cazul lor urmând să fie stabilite locul și data procesului penal pentru trecerea ilegală a graniței.

• Te-ar putea interesa și: Administrația Biden înăsprește regulile aplicate imigranților ilegali

Dacă se constată că au o „teamă credibilă” de a se întoarce în țara lor de origine, ei pot fi deportați cu ușurință în Mexic sau alte țări cu care SUA au un acord de readmisie, primind permisiunea de a intra și fixându-li-se o dată pentru procesul de judecată.

Chiar și așa, Poliția de frontieră americană spune că acestora nu li se va permite să solicite azil.

Imigrația ilegală este una din temele principale de campanie în alegerile prezidențiale din SUA. În februarie, o încercare de reformare a sistemului în Congres a eșuat, după ce republicanii au respins proiectul de lege bipartit.

Pentru a redresa situația, în urmă cu câteva săptămâni, președintele american, Joe Biden, a emis un ordin executiv prin care a restricționat acordarea de azil migranților ilegali care intră în SUA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Orban a făcut declarația miercuri la Budapesta, în prezența Secretarului-General NATO, Jens Stoltenberg, care a confirmat că alianța nu va folosi fonduri și personal din Ungaria pentru sprijinirea Ucrainei.

La summitul NATO ce se va ține în iulie la Washington, președintele SUA, Joe Biden, și omologii lui din NATO se vor pune de acord asupra unui mecanism mai previzibil de aprovizionare a Ucrainei pe termen lung cu echipament și instrucție militară.

„Ungaria nu va participa la aceste eforturi NATO, iar eu accept această poziție”, a spus Stoltenberg după discuțiile cu Orban.

• Te-ar putea interesa și: Orban îl va sprijini pe olandezul Rutte la șefia NATO dacă-și cere scuze și promite ceva legat de Rusia

„Niciun soldat ungur nu va lua parte la aceste activități, și nu vor fi folosite fonduri ungurești pentru sprijinirea lor”, a mai spus oficialul NATO. El a adăugat că Orban i-a spus că Ungaria va căuta să ajute Ucraina pe „alte căi”, nespecificate, și rămâne „un aliat loial” în NATO.

NATO ia decizii precum cele legate de Ucraina prin consens, dând, practic, drept de veto fiecărui din cei 32 de aliați.

Întâlnirea de la Budapesta a avut loc la o zi după ce membrii estici NATO, reuniți la Riga în formatul București 9 (B9) și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina invadată de ruși. În culise, diplomați din țări care ajută cel mai mult Kievul s-au plâns că opoziția Ungariei față de orice declarație de sprijin pentru Ucraina a devenit insuportabilă și trebuie să înceteze.

• Te-ar putea interesa și: Flancul estic NATO se distanțează de Ungaria lui Orban: „Ne vom coordona mai bine, așa”

Orban, un nationalist-conservator, își prezintă opoziția față de ajutorarea Ucrainei ca pe un efort de pace, chemând mereu la negocieri cu participarea Rusiei. Criticii lui și ai Kremlinului spun că o eventuală „cădere la pace” cu Moscova ar fi numai temporară, căci ea și-ar putea reînnoi atacurile, după o pauză în care își va reface forțele.

NATO este ferm de partea Ucrainei invadate de ruși, dar nu îi furnizează sprijin militar direct, ca alianță. Echipamentul militar pentru Kiev este donat sau vândut inclusiv de țări membre în alianță, dar prin aranjamente bilaterale sau ale unor grupuri de țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul face referire și la Republica Moldova, despre care spune că este afectată de „influența malignă” a Rusiei.

„Felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menține stabilitatea şi de a avansa pe calea reformelor pentru integrarea europeană. Vom continua să consolidăm sprijinul adaptat al NATO pentru Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, recunoscând că acești parteneri sunt cei mai afectați de influența malignă a Rusiei”, se spune, între altele, în declarația citată.

Copreședinți ai B9 sunt Klaus Iohannis, președintele României, Andrzej Duda, președintele Poloniei, și Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei.

Anul acesta, summitul B9 nu a avut o declarație comună a tuturor participanților.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că este pentru prima dată când se întâmplă aceasta, din cauza lipsei de consens asupra modului în care se poate ajunge la o soluție în războiul din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Flancul estic NATO se distanțează de Ungaria lui Orban: „Ne vom coordona mai bine, așa”

Potrivit agenției bulgare BTA, Radev a spus că propunerea inițială pentru o declarație comună, în care fiecare țară din B9 s-ar angaja să ofere asistență militară, a fost retrasă la insistențele sale. Fiecare stat ar trebui să decid singur, la propria discreție și în funcție de propriile capacități, dacă și cum să ajute Ucraina - militar, financiar sau umanitar, a declarat președintele bulgar.

În discursul său de la reuniunea de la Riga, președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, între altele, despre necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, mai ales în regiunea Mării Negre, și a continuării sprijinului pentru Ucraina, atât timp cât este nevoie.

„Alți parteneri NATO vulnerabili, în special Republica Moldova, ar trebui să primească, de asemenea, atenţia noastră şi asistenta pentru consolidarea rezilienței. Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc de securitate pentru statele noastre şi pentru securitatea europeană. Trebuie să fim pregătiți să acționăm în consecință”, a mai spus Iohannis.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Chișinău, Poliția a anunțat că a fost sesizată prin intermediul serviciului 112 de un angajat al întreprinderii municipale „Spații Verzi” care a depistat un cadavru, aflat sub un copac căzut în urma intemperiei de aseară. Oamenii legii au stabilit că este vorba de o minoră de 12 ani (potrivit IGSU ar avea 13 ani), originară din capitală.

În același timp, presa din regiunea transnistreană scrie că un bărbat de 36 de ani a decedat după ce o creangă groasă a căzut peste el. Incidentul s-a produs în timp ce acesta se afla cu familia într-un cort pe malul Nistrului, în raionul Dubăsari.

Mai târziu s-a aflat că bărbatul în cauză este regizorul Arcadie Spoială, care potrivit informațiilor oferite de prieteni și apropiați pe rețelele de socializare, participa la realizarea unor filmări în stânga Nistrului.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis că au avut loc intervenții în localitățile din întreaga țară, fiind deblocați peste 100 de arbori și ridicate fire electrice care riscau să afecteze populația. Pompierii și polițiștii au intervenit pentru deblocarea traseelor în special în orașul Orhei, unde a fost necesară intervenția lor în 30 de cazuri.

Cele mai multe intervenții au avut loc în capitală, unde 66 de arbori doborâți au fost îndepărtați de pe trasee, din curți și de pe autovehicule parcate. Primarul Ion Ceban a precizat că sunt în proces de calculare pagubele provocate de intemperii, iar în sectoarele capitalei intervin serviciile municipale pentru a înlătura consecințele furtunii.

„Sunt multe pagube în urma vântului puternic, iar intervențiile de urgență includ acoperișuri afectate, drumuri, mobilier urban, fire electrice, mașini deteriorate și pagube la instituțiile educaționale și sociale. Situații grave sunt și în suburbiile capitalei”, a transmis primarul general, Ion Ceban.

Datele IGSU mai arată că în urma condițiilor meteorologice nefavorabile au rămas fără electricitate 130 de localități din 9 raioane, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia. Ministerul Afacerilor Interne precizează că o persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma intervenției pe traseele din țară. Serviciul 112 precizează că în urma furtunii din 11 iunie a crescut cu aproape 50% numărul solicitărilor, fiind înregistrate până la 750 de solicitări pe oră.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Hunter Biden riscă până la 25 de ani de închisoare după pronunțarea sentinței, la o dată care încă nu a fost stabilită.

„Nimeni în această țară nu este deasupra legii," a declarat procurorul special David Weiss, cel care a condus ancheta federală îndelungată asupra lui Hunter Biden, după verdict.

Prima Doamnă SUA Jill Biden, care a asistat la mare parte din proces, a ajuns la tribunal la câteva minute după ce jurații au pronunțat verdictul și nu a fost în sala de judecată când acesta a fost citit. Hunter Biden a părăsit tribunalul ținând-o de mână pe Prima Doamnă și pe soția sa. Ei nu au vorbit cu reporterii, au urcat în SUV-uri și au plecat, relatează Associated Press.

După anunțarea deciziei juraților, președintele Joe Biden a spus că va accepta rezultatul și va continua să respecte procesul judiciar, dar a adăugat că Hunter ia în considerare un apel. Președintele a declarat că el și Prima Doamnă sunt mândri de Hunter, care este „curat” (nu utilizează droguri, n. red.) din 2019.

„Jill și cu mine vom fi întotdeauna alături de Hunter, cu dragostea și sprijinul nostru. Nimic nu va schimba asta,” a spus președintele într-o declarație.

Într-o declarație după verdict, Hunter Biden a spus că este dezamăgit de rezultat, dar recunoscător pentru sprijinul familiei și prietenilor. Avocatul său a spus că el și Hunter vor continua să folosească „toate căile legale disponibile.”

Jurații l-au găsit pe Hunter Biden vinovat că a minițit într-un magazin de arme spunând că nu este consumator de droguri, ca și de faptul că a deținut ilegal arma timp de 11 zile.

Verdictul a venit cu puțin timp înainte ca președintele Biden să țină un discurs despre eforturile administrației sale de a limita violența armată.

Problemele juridice ale lui Hunter Biden nu s-au încheiat. El se confruntă cu un alt proces în septembrie, în California, pentru acuzații de neplata a 1,4 milioane de dolari în impozite.

Hunter Biden a spus că a fost acuzat deoarece Departamentul de Justiție a cedat presiunilor din partea republicanilor, într-un efort de a-l „umili” pe tatăl său.

Este de așteptat ca republicanii să folosească verdictul împotriva fiului președintelui, înaintea alegerilor, ca să pretindă că Biden nu este cu nimic mai bun decât Trump, condamnat recent pentru că a dat bani unei vedete porno, ca să-și „dreagă” imaginea, înaintea alegerilor din 2016. (M.Ț.)

Unul dintre subiectele care ar putea fi discutate ar putea fi și o decizie a României dacă să acorde sau nu un sistem militar Patriot către Ucraina, scrie News.ro.

„Problema este de actualitate, cu siguranţă, şi eu voi convoca o şedinţă a CSAT săptămâna viitoare, joi, unde probabil se va discuta această chestiune”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat despre subiect, marţi la Riga, după Summitul B9.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administrația Prezidențială, ordinea de zi a ședinței CSAT de joia viitoare va fi:

• Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
• Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025;
• Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
• Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei;
• Avizarea solicitărilor pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. și ASEE Solutions S.R.L.

La Riga se desfășoară Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9) - o reuniune la nivel înalt a statelor din Formatul Bucureşti 9, ținută cu o lună înaintea Summitului aniversar al NATO de la Washington, D.C. B9 este coprezidat de Klaus Iohannis, de preşedintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, şi de cel al Poloniei, Andrzej Duda.

La eveniment participă și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, iar pe agenda discuţiilor sunt continuarea implementării deciziilor Aliate adoptate în cadrul celor mai recente Summituri NATO, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele de investiţii şi cheltuieli pentru Apărare, precum şi sprijinul multidimensional acordat Ucrainei.

Cu câteva săptămâni în urmă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă nu „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”.

Şeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”.

Klaus Iohannis a adăugat că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, „fiindcă aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp”.

Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră.

El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.

Știre preluată de la Europa Liberă România.