După 15 ani, Uniunea Europeană se pregătește să înceteze monitorizarea specială a justiției din România prin așa-numitul MCV (mecanism de cooperare și verificare), monitorizare impusă odată cu intrarea României și a Bulgariei în UE, în 2007. Au fost sigurele țări acceptate în Uniunea Europeană cu acestă condiție.
Presa din România, dar și mulți politicieni, au făcut repede o legătură între ieșirea de sub monitorizare specială și șansele țării de a intra în spațiul Schengen de liberă circulație, care ar putea fi discutată și eventual decisă la începutul lunii decembrie, la reuniunea miniștilor de interne și justiție din țările membre.
Comisia Europeană a recomandat deja admiterea României, Bulgariei și Croației în Schengen, dar Austria, Olanda și Suedia au ezitări. Legate nu atât de starea justiției din țările candidate, cât de măsura în care aceste state vor putea asigura securitatea granițelor externe ale Uniunii Europene, în primul rând în fața migrației ilegale, care a crescut simțitor în ultimul an.
„Şansele României sunt relativ bune” de a intra în spațiul Schengen de liberă circulație, aprecia miercuri, 23 noiembrie, președintele României Klaus Iohannis, dar o decizie finală ar putea fi amânată cu o lună sau două.
Data de 8 decembrie „este prima posibilitate” a mai spus Iohannis, dar „interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul României la Schengen. Nu este util pentru absolut nimeni să forţăm un vot care poate nu este cel aşteptat” a mai spus la Riga președintele României.
„Pe fondul războiului din Ucraina, România să fie premiată”
Am stat de vorbă cu jurnalista Sabina Fati, analist politic și autoarea unei serii de cărți de geopolitică, începând cu noul Drum al Mătăsii, trecând prin spațiul Mării Negre și terminând cu „Conflictele de lângă noi”, din regiunea kurdă.
Europa Liberă: Ce a fost MCV, in ce domenii a fost impus si de ce au fost Romania si Bulgaria puse sub acest control special odata cu acceptarea in UE?
Sabina Fati: „Mecanismul de Cooperare și Verificare, așa numit-ul MCV a fost un instrument prin care Comisia Europeană monitoriza justiția din cele două state, care în 2007 – data admiterii lor depline în Uniunea Europeană - erau departe de standardele statului de drept gândit în Vest. România și Bulgaria au încheiat negocierile de aderare în 2004, dar și după aceea au continuat să negocieze anumiți parametri. Practic MCV însemna rapoarte periodice de evaluare, în care fiecare domeniu care intra sub marea umbrelă a Justiției era urmărit până în cele mai mici amănunte, de la Agenția Națională de Integritate, care verifica averile demnitarilor și modul cum erau dobândite, până la Direcția Națională Anticorupție și felul în care erau anchetați politicienii plus reacțiile presei de mare audiență, aflate și atunci în mâinile mogulilor implicați în politică. Consiliul Superior al Magistraturii era de asemenea monitorizat, mai ales că în 2005 era plin de procurori și judecători compromiși, iar opoziția la reformele necesare era foarte dură. Fostul președinte Traian Băsescu obișnuia să conducă pe-atunci ședințele CSM pentru a demonstra opiniei publice cât de gravă era situația justiției.”
Europa Liberă: Ce reforme a facut, trebuia să facă România ca să iasă din acest regim?
Sabina Fati: Practic, România trebuia să reconstruiască sistemul juridic. Cea care a făcut reformele și a negociat cu Uniunea Europeană toate modificările a fost Monica Macovei. Ea a schimbat ceea ce numim Legile Justiției: Legea privind statutul procurorilor și judecătorilor, Legea privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și Legea privind organizarea juridică. Cele trei formează coloana vertebrală a statului de drept. De fapt această coloana vertebrală a fost afectată în așa numita perioadă Dragnea, între 2017 și 2019. Atunci, PSD, în încercarea salvării liderului său, Liviu Dragnea a schimbat nu doar aceste legi sau codurile penale, ci a forțat inclusiv demiterea Laurei Codruța Kovesi, pe atunci procuroarea șefă anticorupție. Social-democrații au încercat chiar să o împiedice să candideze pentru Parchetul European, pe care îl conduce astăzi. Deci, România a avut în ultimii 15 ani o serie de suișuri și coborâșuri, oscilații proreformiste și antireformiste. Recent, Legile Justiției au fost refăcute, dar păstrând o serie de fisuri intenționate, în așa fel încât accesul politicului în Justiție să fie favorizat. Pe scurt pentru a ieși de sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, România trebuia să demonstreze că are o legislația juridică performantă, care se aplică, magistrați profesioniști selectați meritocratic și care pot stăvili corupția la nivel înalt, dar nu numai.”
Europa Liberă: Comisia a decis sa ridice MCV pentru Romania. Există realmente o legatura directa intre aceasta decizie si sansele Romaniei de a fi primita in spatiul Schegen?
Sabina Fati: „Cu toate că în mod oficial reprezentanții Comisiei Europene au spus de mai multe ori că nu există nicio legătură între Schengen și Mecanismul de Cooperare și Verificare, totuși diferiți lideri ai statelor occidentale au vorbit despre nevoia de două rapoarte MCV pozitive înainte de a lua în serios candidatura României pentru Spațiul de Liberă Circulație Schengen. Tehnic vorbind, experții europeni au declarat încă de acum zece ani că România e pregătită să intre în Schengen, altfel spus a cumpărat toate dispozitivele necesare pentru supravegherea granițelor, de la avioane și radare la sisteme necesare în vamă. Ceea ce lipsea, însă, pentru a demonstra credibilitatea acestei pregătiri erau chiar suspiciunile din Justiție. Corupția rămasă nerezolvată, dosare de trafic de droguri și persoane, care sunt tergiversate, neîncrederea în actul de justiție, incapacitatea Agenției Naționale de Integritate de a verifica funcționarii publici și nu în cele din urmă absența voinței politice din ultimii zece ani. E posibil, totuși, ca pe fondul războiului din Ucraina, România să fie premiată și primită în Schengen, pentru buna ei purtare în acest conflict, în care teritoriul țării a fost folosit pentru transporturi de hrană, medicamente și armament dinspre Vest spre Ucraina. Pe de altă parte, dacă ne uităm în jur, vedem că România pare o oază față de alte state: autoritarismul din Ungaria, derapajele din Justiția poloneză și interzicerea avorturilor de acolo, glisajele din Bulgaria, temerile din Italia. Prin comparație, România pare viabilă, numai că odată ridicată monitorizarea, politicienii români pot să o ia cu ușurință către modelul ungar.”
Ce ar aduce admiterea în spațiul Schengen de liberă circulație?
În primul rând, va face mult mai rapidă trecerea frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, pentru toată lumea, începând cu tansportatorii. Comerțul va fi mai profitabil, iar mărfurile vor circula mai rapid și la costuri mai mici.
Pe aeroporturi va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern.
În mai 2021 se estima că unul din patru moldoveni are și cetățenia română, în cifre absolute, 642.149 de persoane dintr-o populație de facto de circa 2,7 milioane de locuitori, informa G4media, citând Ministerul de Justiție de la București.
Un an mai târziu, în iunie 2022, autoritățile române afirmau că un milion de cetățeni moldoveni au cetățenia României, iar alte 100.000 de cereri sunt în așteptare.
Estimările au fost furnizate de Adrian Dupu, secretarul de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova din cadrul guvernului României, citat de presa de la Chișinău.
