Rusia: „Nefondate și fără dovezi”
Într-un comunicat de presă emis marți, 14 februarie, Ministerul de Externe de la Moscova a respins acuzațiile, calificându-le „absolut nefondate și fără dovezi”.
„Adevăratul scop al Kievului, care a lansat dezinformarea despre planul rusesc de destabilizare a R. Moldova, este să atragă Chișinăul într-o confruntare dură cu Rusia”, a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Kremlinul susține că autoritățile moldovene ar fi confirmat informațiile venite din Ucraina „pentru a distrage atenția cetățenilor moldoveni de la problemele interne, cauzate de cursul socio-economic eșuat al actualei administrații, și pentru a consolida lupta împotriva oponenților politici”.
„Rusia nu reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova și sprijină dezvoltarea unei cooperări bilaterale reciproc avantajoase și egale”, se mai arată în comunicatul diplomației ruse, care îndeamnă autoritățile de la Chișinău „să nu cedeze provocărilor externe”.
SUA: „Neconfirmat din surse independente, dar...”
Relatările despre un complot rusesc de a răsturna guvernul Republicii Moldova sunt „profund îngrijorătoare”, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby, într-o conferință de presă.
Kirby a declarat că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranță, nu este în afara limitelor comportamentului rus şi SUA sunt alături de guvernul şi poporul moldovenesc”.
Serbia cere dovezi
Serbia neagă informația prezentată de Maia Sandu, potrivit căreia, în planul rusesc s-ar fi găsit instrucțiuni de intrare în R. Moldova inclusiv pentru cetățeni sârbi.
„Solicităm părții moldovenești să ne pună la dispoziție toată informația deținută în acest sens. Până acum R. Moldova nu ne-a comunicat astfel de mesaje”, a declarat ministrul sârb de Externe, Ivica Dačić.
El a mai spus că Serbia nu poate ignora subiectul, întrucât astfel de informații dăunează reputației țării, iar participarea cetățenilor sârbi la conflicte armate în afara țării este pedepsită penal.
Luni seara, autoritățile moldovene au interzis accesul în țară pentru 12 suporteri sârbi, care urmau să asiste la meciul de la Chișinău dintre echipele „Partizan” și „Sheriff Tiraspol”, pe motiv că aceștia „nu aveau documentele necesare și nu au putut să-și justifice scopul călătoriei”.
Marți la amiază, Federația Moldovenească de Fotbal a anunțat că, la solicitarea autorităților, meciul va avea loc fără spectatori.
Muntenegru: „Declarațiile au sunat cam dur”
Prim-ministrul Muntenegrului, Dritan Abazović, a declarat, pe 14 februarie, că nu deține informații că persoane din Muntenegru ar fi fost vizate în presupusul plan de răsturnare a puterii de la Chișinău.
„Vom încerca să luăm legătura cu guvernul lor pentru informații suplimentare. Dacă va fi nevoie, serviciile noastre de securitate vor efectua verificări suplimentare. Dacă au mai multe informații, suntem gata să le auzim”, a declarat Abazović pentru corespondenții Europei Libere de la Podgorica.
„Aceste declarații au sunat cam dur, pentru că dau impresia că Muntenegru participă la problemele din R. Moldova. Muntenegru are propriile probleme, iar noi suntem aici dacă îi putem ajuta”, a mai spus premierul Abazović.
El a reamintit că Muntenegru s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva Rusiei și că a ajutat Ucraina și refugiații ucraineni.
Bruxelles: „Zelenski a ajutat-o pe Maia Sandu să-și întărească pozițiile”
Sursele Europei Libere de la Bruxelles spun că anunțul referitor la R. Moldova făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a surprins pe cei prezenți în sală, deoarece o tentativă de lovitură de stat nu e un lucru despre care se vorbește prea des, dar nimeni nu a continuat discuția pe acest subiect la summit-ul de la Bruxelles de săptămâna trecută.
Zelenski ar fi făcut asta pentru o ajuta pe Maia Sandu să-și întărească pozițiile, chiar dacă e imposibil să scapi de toată influența rusă din R. Moldova, și pentru a se asigura că cei doi sunt „în aceeași barcă”.
Unii oficiali europeni au comentat că Ucraina simte că R. Moldova nu acordă suficientă atenție situației din Transnistria, iar Kievul și-ar dori ca autoritățile de la Chișinău să se concentreze mai mult pe asta (și nu doar pe asigurarea țării cu energie), deoarece se teme că Rusia ar putea provoca tensiuni în regiunea separatistă.
„Există în mod clar o frustrare la Kiev că R. Moldova a închis ochii până acum la situația din Transnistria și asta nu mai poate continua”, au povestit sursele Europei Libere.
Dîncu: „O încercare de recâștigare a simpatiei publice”
Ministru Apărării al României în momentul invaziei rusești din februarie 2022, Vasile Dîncu spune că în R. Moldova nu ar exista un pericol iminent din partea Rusiei.
Fostul ministru Vasile Dîncu susține într-un interviu pentru Europa Liberă România că declarațiile președintei Maia Sandu ar fi o încercare de recâștigare a simpatiei publice pentru partidul pro-european care o susține, și nu rezultatul unei încercări a Moscovei de a prelua puterea de la Chișinău, prin interpuși.
Maia Sandu a confirmat luni, 13 februarie, într-un briefing, informațiile cu privire la un plan al Rusiei de destabilizare a R. Moldova, dezvăluite de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în plenul Consiliului European, pe 9 februarie.
Șefa statului a precizat că acest plan ar ținti schimbarea guvernării de la Chișinău, prin atacuri asupra edificiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.
Potrivit președintei, în aceste acțiuni violente ar urma să fie implicați diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, Serbiei și Muntenegrului.
Maia Sandu a subliniat că, astfel, Rusia vrea să oprească integrarea europeană a R. Moldova și să o folosească în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
