Potrivit auditului conformității introducerii pe piață și gestionării medicamentelor și dispozitivelor medicale în R. Moldova, efectuat de Curtea de Conturi și prezentat în ședință publică, Institutul de Medicină Urgentă a procurat, în anul 2020, 10 dispozitive medicale, în valoare de 4,6 milioane de lei, care nu au fost niciodată utilizate până acum. Cinci dintre ele nici nu au fost despachetate.
„Problema este aproape soluționată”
Prezent la ședința Curții de Conturi, directorul instituției, Mihai Ciocanu, a explicat că sistemul de bronhoscopie și crio-chirurgie nu a fost pus în funcțiune în lipsa unui ventilator pulmonar necesar pentru acest aparat.
„În anul 2020, când a fost procurat acest sistem, nu am avut surse suficiente pentru a acoperi integral cheltuielile și am lăsat pentru anul următor. În 2021 a început pandemia de Covid-19 și abia în 2022 am lansat a doua parte de licitație, pentru a procura ultima componentă a acestui sistem de diagnosticare și tratament chirurgical al pacienților cu maladii pulmonare”, a precizat Ciocanu.
Potrivit lui, procedura de achiziționare s-a întins până în luna ianuarie a acestui an. Abia la începutul lui februarie, spitalul a reușit să semneze contractul de procurare a ventilatorului de frecvență înaltă.
„Furnizorul ne promite că, în 30 de zile, va livra acest aparat pentru sistemul de bronhoscopie și în luna martie vom începe activitatea. Sunt proceduri noi. La început vom face mai puține, dar când procedura va fi funcțională, vom avea câte 120-130 de intervenții chirurgicale extrem de complicate. Problema este aproape soluționată”, a dat asigurări directorul Institutului de Medicină Urgentă.
„Inginerii nu au reușit fizic să le instaleze”
Potrivit auditului, Institutul Mamei și Copilului ține în depozite 40 de dispozitive medicale, în valoare de 1,9 milioane de lei. Deși sunt noi, instituția declară uzura acestor utilaje și le raportează la cheltuieli. Printre acestea sunt și mese de încălzire iradiată pentru nou-născuți. Asta în timp ce instituția utilizează astfel de mese din anii 1990, se mai precizează în audit.
Directorul Institutului Mamei și Copilului, Sergiu Gladun, a precizat că instituția a primit, anul trecut, de la câteva organizații internaționale dispozitive medicale în valoare de un milion de euro, dar nu a reușit să le pună în funcțiune pe toate.
„Pur și simplu, fizic inginerii noștri nu au reușit să le instaleze în diferite secții ale Institutului Mamei și Copilului. Este vorba despre mese și lămpi de operație, pe care nu le-am instalat în blocul de operație, pentru că este în proces de renovare. Suntem pe ultima sută de metri cu renovarea și o să montăm aceste echipamente”, a promis managerul.
Totodată, el a recunoscut că, din cauza sistemului electronic care funcționează cu dificultate, unele dispozitive medicale au fost trecute la utilaje uzate, dar, după audit, problema ar fi fost remediată.
„Este metal uzat”
Cea de-a treia instituție vizată în raportul de audit este Centrul de Medicină Legală. Este vorba de două dispozitive medicale, în valoare de aproape 7 milioane de lei, cumpărate încă în 2013, care nu au fost utilizate niciodată și urmează să fie lichidate. Europa Liberă a scris anterior despre acest caz.
Unul dintre ele este un procesor ADN. Potrivit directorul instituției, Vasile Șarpe, acesta a fost cumpărat de fosta administrație cu anumite încălcări și pe acest caz a fost pornit un dosar penal în 2015.
„Al doilea utilaj a fost o donație pentru a fortifica centrul radiologic. A fost adus fără anumite echipamente și nici nu a fost pus în funcțiune, dar încă se află în evidența contabilă. Vom cere ca el să fie decontat, pentru că este învechit și nu îl putem utiliza, este metal uzat”, a spus directorul.
Președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, a întrebat reprezentanții Ministerului Sănătății, dacă aceștia cunosc lacunele din sistemul de achiziții a dispozitivelor medicale și dacă cineva monitorizează, identifică problemele și înaintează soluții și propuneri concrete.
Ministerul Sănătății nu poate gestiona toate achizițiile
Șefa secției Politici în domeniul asistenței medicale primare și comunitare, de la Ministerul Sănătății, Tatiana Zatîc, a răspuns că, într-adevăr, există carențe în managementul dispozitivelor medicale, iar constatările Curții de Conturi vor ajuta autoritățile să înlăture aceste deficiențe.
„Capacitățile Ministerului Sănătății nu sunt pe deplin suficiente pentru a asigura managementul total și multitudinea de dispozitive medicale care vin în sistemul de sănătate. Avem nevoie de un plan de acțiuni care ar permite îmbunătățirea situației la acest capitol. Avem și suportul Agenției Medicamentului, dar sunt situații care nu depind numai de noi. Sunt dependente și de piața noastră farmaceutică, puțin atractivă pentru agenții economici. Este un domeniu foarte sensibil, pe care urmează să îl îmbunătățim”, a precizat funcționara.
ANSP nu are bioingineri
De fapt, de controlul și supravegherea dispozitivelor medicale ar trebui să se ocupe Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), sarcină care a fost pusă pe umerii instituției atunci când aceasta a fost reformată, în anul 2018.
Vice-directorul ANSP, Vasile Guștiuc, a spus că instituția nu a găsit o persoană care să se ocupe de dispozitivele medicale. El speră că se vor face schimbări în legislație, astfel încât aceste atribuții să revină Agenției Medicamentului.
Nu avem persoane angajate pe post de bioingineri care putea să verifice plasarea dispozitivelor medicale pe piață...
„De la înființarea ANSP și până astăzi, nu avem persoane angajate pe post de bioingineri care putea să verifice plasarea dispozitivelor medicale pe piață. Au fost nenumărate tentative de a-i recruta și de a-i angaja, dar fără succes. Am încercat să ne descurcăm cu ajutorul inspectorilor farmaceutici”, a explicat Guștiuc.
În discuție a intervenit directorul Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, Gheorghe Gorceag, care a menționat că sunt necesare mai multe modificări legislative la legea achizițiilor.
„Este nevoie să fie clar reglementate atribuțiile și responsabilitățile tuturor actorilor. Să se intervină și la capitolul contestații. Din cele 97 de contestații ale importatorilor de dispozitive medicale, mai mult de jumătate sunt nefondate”, a declarat acesta.
În replică, Marian Lupu a spus că, indiferent câte inițiative legislative vor fi înaintate, acestea trebuie să aibă finalitate.
Auditul mai arată că dispozitivele medicale utilizate de cele 40 de instituții auditate verificate nu asigură siguranța pacienților, deoarece 143 de utilaje nu au fost supuse verificării periodice obligatorii. Asta s-ar fi întâmplat pentru că spitalele nu au solicitat verificarea sau pentru că nu există grupuri de inspecție pentru unele dispozitive medicale.
Echipamente neînregistrate
Datele privind dispozitivele medicale utilizate în cadrul sistemului de sănătate sunt imprecise și neactualizate, mai arată auditul, deoarece nu toate echipamentele au fost înregistrate în cele două sisteme informaționale administrate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
Astfel, instituțiile medicale publice nu au înregistrat în sistemul informațional 707 dispozitive medicale, în valoare totală de 165,9 milioane de lei, din 2.906 dispozitive medicale aflate în gestiunea acestora.
Alte 269 de dispozitive medicale, în valoare de 20,7 milioane de lei, utilizate de 31 de instituții medicale, nu sunt înregistrate în Registrul de stat al dispozitivelor medicale, deși legislația prevede acest lucru.
De asemenea, 26 din cele 37 de ventilatoare, în valoare de 16 milioane de lei, au fost recepționate de instituțiile medicale în lipsa unor consumabile și componente de bază, ceea ce a făcut dificilă punerea lor în funcțiune și prestarea serviciilor medicale.
Auditul a mai relevat faptul că adaosul comercial pentru dispozitivele medicale nu este reglementat de legislația în vigoare, ceea ce generează cheltuieli de milioane la procurarea acestora de către instituțiile medicale.
