Brazilia, alături de China, ar vrea să se poziționeze ca mediator al unui eventual acord de pace în Ucraina dar pentru moment, nici una din cele două puteri regionale nu se bucură de un element esențial: încrederea Ucrainei și a aliaților ei occidentali, scrie jurnalistul RFE/RL Reid Standish, autorul blogului analitic „China în Eurasia”.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva se află într-o vizită de stat în China, care a început în centrul financiar al țării, Shanghai. Este etapa economică a vizitei, cel puțin la fel de importantă ca cea politică.
De mulți ani, China a depășit Statele Unite ca principal partener comercial al Braziliei și este una din cele mai importante piețe pentru exporturile braziliene.
La Shanghai, Lula a participat la instalarea în funcția de președintă a Noii Bănci de Dezvoltare - bancă susținută de China – a fostei președinte a Braziliei, Dilma Roussef.
Totodată, guvernul brazilian a spus că se așteaptă să semneze cel puțin 20 de acorduri bilaterale cu partea chineză. Oficialii brazilieni și chinezi declară că multitudinea de acorduri reflectă normalizarea relațiilor bilaterale, care au cunoscut o perioadă tulbure sub predecesorul lui Lula, președintele de extrema dreaptă Jair Bolsonaro.
Mediatorii
Agenda politică a lui Lula la Beijing este cel puțin la fel de ambițioasă: vrea să obțină sprijin pentru propunerea sa ca Brazilia și alte economii emergente, inclusiv China, să formeze un „club pentru pace”, care să medieze un acord de pace în războiul din Ucraina, provocat de invazia Rusiei.
Beijing-ul a încercat deja să se posteze în rolul de mediator al conflictului. Atât Lula, cât și ministrul brazilian de externe, Mauro Vieira, au spus că un posibil acord de pace în Ucraina va fi unul din subiectele centrale ale discuțiilor cu președintele chinez Xi Jinping. Vieira declara la începutul acestei săptămâni că „până la încheierea vizitei lui Lula în China, va fi creat și grupul de țări mediatoare”.
Analiștii sunt însă sceptici cu privire la șansele propunerii de pace a lui Lula, care nu pare să se bucure de interesul Kiev-ului și al aliaților Ucrainei. Pe de o parte, China este văzută drept un aliat, fie și nedeclarat, al Rusiei. Pe de altă parte, Kiev-ul nu uită comentariile anterioare ale liderului brazilian că Ucraina ar trebui să cedeze Crimeea - anexată forțat de Moscova în 2014 - pentru a ajunge la un acord de pace în actualul război.
„Lula vede [în războiul din Ucraina] o șansă de a reînvia politica externă braziliană ”, a declarat pentru RFE/RL Carlos Solar, analist principal la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de apărare și securitate cu sediul la Londra. . „Pentru ca ideea „clubului păcii” să funcționeze, trebuie să fii acceptat ca intermediar de ambele părți, iar Kiev-ul nu pare să privească Brazilia drept imparțială”.
Caruselul diplomației
Liderii ambelor țări, Xi și Lula, au fost foarte activi diplomatic în ultimele săptămâni.
Xi Jinping a făcut o vizită de mare impact la Moscova, la sfârșitul lunii martie, unde a întărit legăturile politice cu președintele rus Vladimir Putin și a prezentat propriul plan de pace, critict deja de majoritatea aliaților occidentali ai Ucrainei drept prea vag și înclinat în favoarea Rusiei.
Liderul chinez a primit, de asemenea, vizita unui număr important de demnitari în ultimele zile: pe 5 aprilie s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron, urmat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de ministra de externe germană Annalena Baerbock. Războiul din Ucraina și sprijinul Beijingului pentru Moscova au fost unele din temele centrale ale acestor discuții.
Brazilia, pe de altă parte, a căutat să dialogheze atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. „Sunt convins că atât Ucraina, cât și Rusia așteaptă ca altcineva să ia inițiativa și să spună: „Hai să stăm și să vorbim””, declara Lula jurnaliştilor, înainte de a pleca în China.
Consilierul pentru politică externă al lui Lula, Celso Amorim, a zburat la Moscova în martie pentru a impulsiona negocierile de pace, iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov va vizita Brasilia pe 17 aprilie. Cu o săptămână înainte de plecarea sa în China, Lula a trimis și un emisar special la Kiev pentru a-și prezenta viziunea care s-ar putea rezuma la „teritorii pentru pace”: Ucraina să-și recupereze toate regiunile ocupate de Rusia în cursul invaziei lansate in februarie 2022 dar să cedeze definitiv peninsula Crimeea. Opțiune respinsă categoric de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Până acum, Lula nu a fost deschis pro-rus iar recent Brazilia a votat în sprijinul rezoluțiilor ONU care condamnă invazia Rusiei și cer retragerea necondiționată a armatei ruse din Ucraina. Cu toate acestea, președintele brazilian a părut să pună o parte din vina pentru război pe seama Ucrainei și a Alianței Nord-Atlantice, a ținut Brazilia departe de sancțiunile economice impuse Rusiei și a criticat țările care trimit arme în Ucraina, pentru că nu ar face decât să prelungească războiul.
China și Brazilia sunt membre în grupul BRICS al principalelor cinci economii emergente din lume, și declară că vor să schimbe arhitectura politicii mondiale, dintr-un sistem dominat acum de Statele Unite, într-unul multipolar. La fel ca Rusia, și ea membră BRICS, alături de India și Africa de Sud.
Țările din BRICS urmează să se întrunească pentru summit-ul lor anual în august, iar Lula, care a mai fost președinte al Braziliei între 2003 și 2010, a jucat un rol cheie în formarea acestui grup, gândit ca o contrapondere la G7.
„În cele din urmă, se va ajunge la un fel de pace în Ucraina și, deși este puțin probabil să fie dintr-o inițiativă chineză sau braziliană, Lula caută să poziționeze Brazilia de partea „bună a istoriei” și să marcheze câteva puncte de politică externă”, a mai spus analistul Carlos Solar de la Londra.
În februarie, Lula a fost și la Washington, unde s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden, ceea ce demonstrează că președintele brazilian nu vrea să riște totul „pe cartea chineză”, remarcă Solar.
