Uniunea Europeană a stabilit mecanismul prin care va sancționa persoanele sau entitățile care subminează sau amenință democrația și stabilitatea în R. Moldova. Acest regim de restricții este creat special pentru R. Moldova și urmează să fie adoptat la reuniunea miniștrilor europeni de Externe, pe 24 aprilie.
Documentul stabilește cadrul sancțiunilor europene împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze R. Moldova și nu conține nume concrete.
Potrivit proiectului, consultat de Europa Liberă, vor fi sancționate de UE persoanele sau entitățile responsabile de acțiuni ca:
- obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic, inclusiv prin obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării alegerilor sau încercarea de a răsturna ordinea constituțională;
- subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, a stabilității sau securității acesteia, inclusiv prin planificarea, dirijarea, angajarea, direct sau indirect, și sprijinirea demonstrațiilor violente sau a altor acte de violență;
- abateri financiare grave privind fondurile publice.
Ce restricții vor fi impuse
Cei care vor fi sancționați de UE nu vor putea intra sau tranzita teritoriul unui stat membru al UE. În aceleași timp, regimul de sancțiuni „nu obligă un stat membru al UE să refuze intrarea propriilor resortisanți pe teritoriul său”. Cu alte cuvinte, dacă o persoană sancționată este și cetățean al unui stat membru UE, aceasta nu ar fi neapărat supus acestei măsuri restrictive.
Fondurile și resursele economice pe care le au persoanele sancționate în țările membre ale UE vor fi înghețate. De asemenea, statele membre nu vor pune la dispoziția celor sancționați fonduri și resurse economice.
Anterior, autoritățile de la Chișinău au cerut UE sancționarea „oligarhilor și politicienilor corupți care, împreună cu Rusia, încearcă să destabilizeze R. Moldova”. Acest lucru nu a fost posibil până acum, deoarece UE nu are un mecanism clar prin care să impună sancțiuni la solicitarea unor state non-membre, după cum explicase ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks. UE a aprobat însă regimuri de sancțiuni speciale care vizează situația din anumite state non-UE, cum ar fi Mali, Sudan sau Siria. UE a impus sancțiuni și împotriva fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și al fiului său, pentru ingerințe electorale și corupție.
Pe 19 aprilie, Parlamentul European a cerut printr-o rezoluție sancționarea imediată a persoanelor implicate în încercările de destabilizare a situației politice interne a R. Moldova. Eurodeputații au îndemnat UE să-i sancționeze pe oligarhii moldoveni fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc și, dacă este cazul, afacerile și organizațiile lor politice, și cer ca amândoi să fie extrădați în R. Moldova, pentru a fi judecați.
Statele Unite i-au sancționat, în octombrie 2022, pe Ilan Șor, pentru periclitarea alegerilor din R. Moldova în interesul Rusiei, și pe Vladimir Plahotniuc, pentru corupție sistemică. În decembrie 2022, Marea Britanie a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva celor doi.
