Pe 1 aprilie, în Germania a luat sfârșit un moratoriu, potrivit căruia, toate expulzările cetățenilor străini aflați în ilegalitate pe teritoriul german erau puse pe pauză pe timp de iarnă. Din datele autoritățile berlineze, citate de corespondenții Europei Libere, rezultă că cel puțin 3.572 de cetăţeni moldoveni ar urma să fie repatriați în R. Moldova pentru că nu au dreptul să trăiască în Germania.
Primele repatrieri au și început în aprilie, în special din landul Berlin. Alături de cetățenii altor state, au fost expulzate deja câteva zeci de moldoveni, inclusiv o femeie care ar suferi de schizofrenie, potrivit informațiilor oferite de organizațiile care protejează drepturile refugiaților din Germania.
În aprilie, au fost întorși în R. Moldova și cetățeni de etnie romă, care au mers în Germania „în căutarea unui trai decent”, explică într-o discuție cu Europa Liberă Ion Duminica, istoric și membru al Coaliției „Vocea Romilor”, o asociație care se ocupă de problemele romilor din R. Moldova.
„Romii din R. Moldova au avut o situație vulnerabilă de acces la servicii de sănătate publică și au înțeles că, dacă pleacă în statele Uniunii Europene, au șanse mai mari ca în situații de criză, cum ar fi intervențiile chirurgicale urgente, să li se ofere asemenea operații fără rând și gratuit. În R. Moldova, majoritatea nu au locuri de muncă și, respectiv, nu au polițe de asigurare și nu au acces la servicii medicale de calitate”, spune Duminica.
El susține că mulți dintre acești romi nu au nici locuințe normale în R. Moldova și stau în condiții precare, câte cinci-șase familii într-o casă avariată.
Potrivit activistului, romii au început să ceară azil politic odată ce pentru R. Moldova a fost liberalizat regimul de vize cu UE, însă exodul lor s-a accentuat după pandemia de COVID-19 și începutul războiului din Ucraina, când majoritatea romilor au pierdut accesul la piețele de muncă din Rusia, Ucraina și Belarus.
Repatrierile se fac în mare parte în secret. Astfel, autorităţile berlineze încearcă să împiedece anumite organizaţii să fie de faţă şi să desfășoare proteste contra expulzărilor.
Repatriați și pe durata moratoriului
O parte din cetățenii moldoveni au fost repatriați chiar în perioada moratoriului. Cel mai probabil, este vorba de oameni care au acceptat de bună voie să se întoarcă acasă și nu au fost forțați să o facă.
Potrivit datelor oferite Europei Libere de Inspectoratul General pentru Migrație din R. Moldova, în perioada 1 ianuarie-12 aprilie 2023 au fost repatriați 151 de cetățeni moldoveni care se aflau „în situație de ședere ilegală pe teritoriul Germaniei”.
Aceștia au fost aduși în R. Moldova cu patru rute charter, de către autoritățile germane, sub egida Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex):
- 22 februarie 2023 - 32 de cetățeni ai Republicii Moldova repatriați;
- 6 martie 2023 - 43 de cetățeni ai Republicii Moldova repatriați;
- 22 martie 2023 – 40 de cetățeni ai Republicii Moldova repatriați;
- 3 aprilie 2023 - 36 cetățeni ai Republicii Moldova repatriați
Ministerul moldovean de Externe a comunicat Europei Libere că este imposibil de aflat cu exactitate numărul moldovenilor care ar putea fi reîntorși în R. Moldova după ce li s-a refuzat acordarea statutului de azilant. Și asta pentru că „autoritățile germane protejează informațiile cu privire la persoanele care au depus cerere de azil politic sau de altă natură”.
Romii din R. Moldova, „într-un cerc vicios”
Cei mai mulți dintre cetățenii moldoveni repatriați sau care urmează să fie repatriați sunt etnici romi. Problema expulzării lor din Germania a atras atenția unor asociații care protejează drepturile romilor și care protestează față de repatrierile forțate.
La unul dintre aceste proteste a participat și Ion Duminica, de la Coaliția „Vocea Romilor”. Vorbind despre problemele romilor moldoveni, el spune că în Germania aceștia ar fi tratați diferit față de romii din alte state, care ar fi mai privilegiați: „Uneori vin și noaptea și îi scot din centrele de plasament pentru a-i trimite acasă”.
Activistul afirmă că autoritățile germane cred că romii moldoveni nu ar avea motive să ceară azil politic în baza criteriului de discriminare etnică.
„Când preluau solicitările de azil, autoritățile germane consultau rapoartele care sunt pe situația din R. Moldova și nu găseau informații despre discriminarea romilor, pentru că rapoartele care se fac pe țară arată că avem armonie interetnică, că romii cântă și dansează și sunt doar câteva probleme mici. Vedem o situație discrepantă dintre rapoarte și realitate”, explică Duminica.
El este de părere că romii din R. Moldova sunt nevoiți să plece peste hotare pentru a supraviețui și că autoritățile de la Chișinău ar trebui să discute cu cele de la Berlin, împreună cu societatea civilă și comunitatea romă, ca să-i ajute să se integreze fie acasă, fie în străinătate.
În R. Moldova ei (romii) spun că mor de sărăcie și nu au nicio șansă...
„După ce sunt expulzați, romii găsesc căi pentru a se întoarce în Germania. Deși li se pune ștampila «deportat» în pașapoarte, când se întorc în R. Moldova, își fac alte acte și pleacă din nou. Este un cerc vicios: autoritățile germane îi expulzează, în R. Moldova ei spun că mor de sărăcie și nu au nicio șansă nici pentru ei și nici pentru copii și pleacă înapoi. Cât va cheltui statul german pentru expulzare?”, se întreabă Ion Duminica.
În opinia lui, cetățenii moldoveni de etnie romă își doresc să se integreze în statul german, care este perceput de ei ca un stat care oferă mai multe privilegii sociale.
