Într-un interviu cu serviciul georgian al RFE/RL, Ryan mai spune că în faza actuală a războiului, distrugerea barajului de la Nova Kahovka nu avantajează pe nimeni, nici pe ruși, nici pe ucraineni.
Cercetător principal la Centrul „Belfer” pentru Științe și Afaceri Internaționale de la Institutul Kennedy al universității Harvard, Kevin Ryan este unul din cei mai căutați comentatori militari când vine vorba de războiul din Ucraina.
În interviul cu RFE/RL Ryan a vorbit despre cine ar fi putut distruge barajul de pe Nipru și de ce și cum ar putea fi afectată mult-așteptata contraofensivă ucraineană. În acest context, Ryan a avertizat că președintele rus Vladimir Putin ar putea recurge la arme nucleare pentru a nu pierde controlul asupra „podului terestru” creat de forțele sale în sudul Ucrainei, care leagă provinciile ocupate din est și Rusia în sine de peninsula Crimeea, anexată abuziv de Moscova în 2014.
Nova Kahovka: Imagini din satelit, înainte și după distrugerea barajului
Barajul Nova Kahovka, o instalație hidroelectrică din epoca sovietică de pe fluviul Nipru, a fost avariat în cursul nopții spre 6 iunie. Ruptura a eliberat un torent masiv de apă care a inundat sate și orașe, făcând necesară evacuarea a mii de persoane, acoperind terenuri agricole și zone umede.
Ucraina a dat de îndată vina pe Rusia, care a ocupat centrala la puțin timp după invazia din februarie, 2022. La rândul lor, oficialii ruși din teritoriile ocupate pe malul estic al Nipru-lui au acuzat Ucraina că a distrus barajul pentru a distrage atenția de la lipsa de succese militare, pe front.
„În faza actuală a războiului, niciuna dintre părți nu ar avea interesul de a arunca barajul în aer”, spune generalul american, reamintind că în acest moment nu se știe cine ar fi responsabil.
3 scenarii despre distrugerea barajului
Circulă însă trei scenarii: barajul de la Kahovka a fost distrus de ruși, „este teoria susținută de Ucraina, de guvernele occidentale și de NATO. Poate că au ei informațiile lor”, remarcă Ryan. Al doilea scenariu, cel prezentat de Moscova, este că ar fi un act de sabotaj al ucrainenilor.
„Există însă și un al treilea grup de rapoarte, puține, dar importante, prezentate de agenția rusă TASS și de un guvernator local rus, are merg pe ideea că la baraj ar fi avut loc un accident înainte, care a dus la ruperea neașteptată și nedorită a barajului”, spune Kevin Ryan în interviul cu RFE/RL.
„În acest moment, toate trei [scenariile] sunt posibile.”
Dacă însă Rusia a aruncat barajul în aer, atunci pare să fie un act „disperat”, care denotă că armata nu ar avea mare încredere în liniile defensive ridicate în lungul râului. „În locul lor, nu aș fi inundat zona, dar asta poate spune două lucruri: 1. [rușii] se așteaptă la un atac ucrainean în zonă și 2. nu au încredere în liniilor lor defensive”, remarcă analistul militar american.
Efecte asupra contraofensivei ucrainene
Oleksandr Prokudin, guvernatorul regiunii Herson situată în sudul Ucrainei, a declarat pe 8 iunie că nivelul apei este de aproape 6 metri și că 600 de kilometri pătrați din regiune sunt sub ape, cea mai mare suprafață inundată fiind pe malul stâng al Niprului, ocupat de ruși.
Generalul în rezervă Kevin Ryan spune că, pe termen scurt, câteva săptămâni, inundațiile „în special în partea de sud și est a căii navigabile [a râul Nipru], face imposibilă traversarea fluviului de o forță militară mare, să zicem, ucraineană”, la care se adaugă faptul că odată traversat râul, pe malul opus, terenul va fi „plin de noroaie”, ceea ce complică manevrele, îi va obliga pe comandanții militari să-și adapteze din mers planurile, în funcție de ce găsesc la fața locului”.
Pe termen lung, sunt afectate „aprovizionarea cu apă, electricitate, ca să nu mai vorbim de culturile și alimentele care ar fi venit din această regiune”.
„Strategic și din punct de vedere operațional, rușii au totuși mai mult de câștigat de pe urma inundațiilor” provocate de distrugerea barajului, recunoaște expertul american, în primul rând pentru că acum, au redus opțiunile ucrainenilor, când vine vorba de locul cel mai eficient pentru o contraofensivă.
Efecte asupra alimentării cu apă a peninsulei Crimeea
Principala sursă de apă pentru peninsula Crimeea era lacul de acumulare de la Nova Kahovka, dar a fost tăiată de ucraineni încă din 2014, când Rusia a anexat abuziv peninsula. Așa că apa a venit direct din Federația Rusă.
„(...) știm că rușii sunt capabili să facă față fără apa din nord [din Ucraina] și probabil că o vor face pentru o perioadă. Dar distrugerea barajului face ca repornirea acelui flux de apă să devină mult mai dificilă, chiar dacă războiul s-ar încheia astăzi”, spune Kevin Ryan.
„Va dura mult timp până ce Rusia ar putea reporni aprovizionarea cu apă din nord, principala sursă de apă în regiune, lucru care va avea un impact nu numai asupra oamenilor și comunităților civile [din peninsulă], dar și asupra capacității trupelor militare ruse, staționate acolo, de a opera în afara peninsulei Crimeea”.
Opțiunea nucleară
Unul din scopurile Rusiei, odată pornit războiul din Ucraina, a fost de a crea „un pod terestru” între Federația Rusă și Crimeea anexată, pentru a elimina dependența peninsulei de „infrastructura ucraineană, de sursele de energie și de apă controlate de Ucraina”.
„Dacă Ucraina este capabilă să ia aceste lucruri de la Rusia, se va crea o situație inacceptabilă în mintea președintelui [rus] [Vladimir] Putin și conducerii sale militare, ar putea fi unul din catalizatorii unei escaladări a războiul în Ucraina. Și asta prin orice mijloace posibile, cum a spus și Putin de mult ori, făcând aluzie la arsenalul nuclear”, crede analistul militar american.
Kevin Ryan este convins că nimeni, nici Occidentul, nici Ucraina, nici China (de care Rusia are nevoie), nici cercul restrâns de consilieri de la Kremlin sau comandanții militari ruși, nu poate influența eventuala decizie a lui Putin de a folosi arme nucleare, tactice sau tradiționale, în acest război. Sau de a nu le folosi.
„Va fi decizia lui. Putin a demonstrat și în trecut că ia decizii cruciale fără să țină cont de ce spun alți lideri mondial [sau] chiar oamenii din propria armată și guvern.
A redus la tăcere mulți oameni care au încercat să i se opună... Putin va decide în funcție de propria sa situație, de situația din regiunile Donbas și Zaporojie, de situația din zonele pe care le-a ocupat deja, și va folosi arme nucleare dacă o să creadă că nu poate evita pierderea acestor lucruri printr-o escaladarea convențională a războiului”, spunea generalul în rezervă Kevin Ryan.
În interviul cu redacția georgiană a RFE/RL, Ryan atrage atenția că nu este un „alarmist” dar nici nu poate fi de acord cu un număr mare de analiști și experți, care spun „Putin ar putea folosi arme nucleare, dar este puțin probabil să o facă!”.
„[Cu avertismentele mele] mă adresez liderilor politici din Moscova, Washington, Kiev și din capitalele NATO. Ei subestimează probabilitatea ca Putin să dea curs amenințărilor de a folosi arme nucleare. Când subestimează asta, când consideră că aceste amenințări sunt improbabile, nu se mai pregătesc pentru eventualitatea că acest atac totuși ar putea avea loc.
Este un lux pe care nu ni-l mai putem permite.”
(Interviu tradus și editat de Ileana Giurchescu)
