Linkuri accesibilitate

Slovacia, încă un cal troian al lui Putin în NATO și UE? Interviu cu jurnalista Marina Galisova


Președintele francez Emmanuel Macron, invitatul special al forumului internațional pentru securitate Globsec de la Bratislava, Slovacia, mai 2023.
Președintele francez Emmanuel Macron, invitatul special al forumului internațional pentru securitate Globsec de la Bratislava, Slovacia, mai 2023.

Marina Galisova este redactoarea-șefă a revistei și publicației online .týždeň („Săptămâna”), jurnalistă specializată în politică externă.

„Slovacia este ținta unui atac hibrid disproporționat din partea Rusiei”, spune jurnalista slovacă Marina Galisova, „un atac lansat de Moscova cu scopul de a semăna „haos și discordie” în viața politică, de a submina instituțiile democratice ale Slovaciei și în ultimă instanță, de a-și crea încă un „cal Troian în NATO și EU”, pe lângă Ungaria.

Marina Galisova este redactoarea-șefă a revistei și publicației online .tyzden („Săptămâna”), jurnalistă specializată în politică externă. Recent a relatat pe larg despre reuniunea internațională pe teme de securitate de la Bratislava, GLOBSEC, reuniunea la care președintele francez Emanuel Macron a avut momentul său public de „Zeitwende”: a recunoscut importanța cheie a NATO, pe fundalul războiului din Ucraina și s-a pronunțat ferm pentru continuarea extinderii Uniunii Europene spre est. Precizând însă că și UE trebuie să-și schimbe arhitectura pentru a acomoda viitorii noi membri.

Publicația slovacă „Săptămâna” a fost lansată în 2004, pentru a crea „un spațiu liber de exprimare pentru opinii diverse”, conservatoare și liberale, dar și un „spațiu de creație”. „În Slovacia de astăzi, considerăm foarte important motto-ul lui [Tomáš] Masaryk: Nu-ți fie frică și nu fura”. [n.r. primul președinte al Cehoslovaciei, 1918–35].

În interviul cu Europa Liberă, Marina Galisova vorbește despre posibila victorie în alegerile generale de la toamnă a controversatului fost premier Robert Fico și impactul asupra politicii Slovaciei față de Ucraina, despre frustrările unei mari părți din slovaci și sentimentele lor pro-Putin, despre efectele dezinformării și pericolele unei societăți scindate.

Ideile principale:

  • Cam 50% din populație are afinități sau înclinații pro-ruse, o imagine romantică a Rusiei, care nu este legată de realitate.
  • Atacul hibrid al Moscovei asupra Slovaciei este disproporționat de mare.
  • Dacă fostul premier Robert Fico câștigă alegerile din toamnă, „este aproape sigur că va urma exemplul lui [Viktor] Orban [premierul Ungariei]”.
  • Perspectiva unei noi extinderi a UE nu este o temă electorală, preocupă numai în măsura în care noile state membre ar putea reduce sprijinul financiar al Bruxelles-ului pentru Slovacia.
  • „Nu este corect să i se ceară Ucrainei să-și rezolve problemele cu Rusia înainte de a fi primită în NATO.”
  • „ Tot ce vrea Putin este o Slovacie nedemocrată, o Slovacie dezintegrată și haotică, frustrată și slabă economic.”
    Interviu cu jurnalista slovacă Mariana Galisova despre războiul hibrid al Rusiei
    Așteptați

    Nici o sursă media

    0:00 0:07:24 0:00

Europa Liberă: Slovacia se pregătește pentru alegeri generale anticipate în septembrie și mulți observatori politici, inclusiv comentatori ai săptămânalului pe care îl publicați, se tem că o victorie a opoziției ar putea aduce la putere o guvernare pro-rusă. Care a fost până acum atitudinea Slovaciei față de războiul din Ucraina, și cum s-ar putea schimba?

Marina Galisova: „ Ajutorul pentru Ucraina reprezintă un procent relativ mare din PIB-ul țării, care nu este foarte bogată. Am dat Ucrainei avioanele noastre vechi de luptă, MiG-urile sovietice; găzduim refugiați din Ucraina.

Problema este tradiția pro-rusă dintr-o parte a societății. Aș spune, cam 50% din populație are afinități sau înclinații pro-ruse(2:13), o imagine romantică a Rusiei, care nu este legată de realitate. Nu ar vrea să meargă în Rusia, să trăiască sau să lucreze acolo, așa că undeva în adâncul sufletului, cred că știu că Rusia nu este un paradis.

Dintr-o frustrare născută mai ales din resentimente economice, acești oameni au o simpatie inexplicabilă pentru [președintele rus Vladimir] Putin, pentru că „este un lider puternic, care rezolvă problemele”.

Europa Liberă: Și această admirație nu a scăzut pe măsură ce puteau să vadă câte lucruri au mers prost, sau relativ prost pentru Rusia, în războiul din Ucraina?

Marina Galisova: În primele două luni după lansarea invaziei din Ucraina, sprijinul pentru Putin a scăzut dramatic, oamenii erau surprinși și șocați. „Nu am crezut că Putin va intra în Ucraina”, este ce spunea foarte multă lume.

Nu a trecut însă mult timp, și Slovacia a devenit din nou ținta mașinii de propagandă rusești. Este al doilea motiv pentru care o mare parte din populație este pro-rusă sau pro-Putin: frustrarea și propaganda.

Aș spune că atacul hibrid al Moscovei asupra Slovaciei a fost disproporționat de mare, a pus aici mai multă energie decât în orice altă țară europeană.

Mare parte are loc pe Facebook. Platforma nu are decât o mână de oameni care controlează conținutul postat de conturi slovace și până acum, nu au suspendat nici un cont pentru că a postat neadevăruri, propagandă. Deși au fost raportate multe incidente de acest fel.

Sentimentele pro-ruse, în opinia mea, sunt și un rezultat al campaniei de dezinformare dusă de Kremlin. Are însă și Slovacia partea ei de vină, autoritățile au făcut mult prea puțin ca să se opună acestei avalanșe de știri false și dezinformare.”

Europa Liberă: Să ne întoarcem la alegerile din septembrie. O victorie a opoziției condusă de fostul premier Robert Fico ar putea duce la „orbanizarea” Slovaciei în raport cu Rusia și războiul din Ucraina?

Marina Galisova: „Da, este un pericol real. Dacă câștigă alegerile și este capabil să formeze un guvern (aici este o altă discuție), este aproape sigur că va urma exemplul lui [Viktor] Orban [premierul Ungariei]. A declarat deja că Slovacia nu ar trebui să mai trimită arme Ucrainei, de exemplu.

Nu a fost mereu pro-rus. Este un pragmatic, a fost la Casa Albă și aproape a cerșit o fotografie cu [președintele american] Barack Obama. A făcut multe declarații în care-și afirma sprijinul pentru NATO și EU, pentru relațiile transatlantice ale Slovaciei.

Acum lucrurile s-au schimbat, pentru ca știe că dacă nu câștigă alegerile și partidele democratice rămân la putere, va ajunge la închisoare. Deja sunt anchetate unele din crimele și actele de corupție care-i sunt direct atribuite lui Fico sau unor foști membri ai guvernului său. Încă patru ani cu un guvern democratic, și ajunge sigur la închisoare, pentru mulți ani.

Ca să câștige alegerile este dispus să se alieze cu cele mai extremiste partide, cooperează cu un partid neo-fascist, „Kotleba”. Pe vremuri era un partid puternic, acum nu are mai mult de 2% din intențiile de vot. A apărut însă încă un partid neo-fascist, „Republica”, partid care încearcă să pară mai moderat. Robert Fico cooperează cu ambele.”

Europa Liberă: Care este atitudinea slovacilor față de Uniunea Europeană, de o posibilă extinderea a UE și cum s-ar putea schimba în cazul unei victorii a opoziției pro-ruse?

Marina Galisova: „Majoritatea cred că mai sprijină Uniunea Europeană, respectiv apartenența Slovaciei la UE. Cât privește o posibilă extindere, nu este un subiect care să preocupe publicul larg. Singurul lucru care-i îngrijorează este posibilitatea ca Slovacia să primească mai puțini bani de la Bruxelles. Slovacia este încă o țară care primește mult mai mult decât plătește în bugetul comunitar și are nevoie de acești bani. Pentru moment însă subiectul nu este exploatat deloc în campania electorală.”

Europa Liberă: Nu se vorbește nici în contextul așa-numitei crize a cerealelor ucrainene? Slovacia este una din cele cinci țări UE care a blocat importurile și a cerut prelungirea restricțiilor, aprobate de Bruxelles?

Marina Galisova: „Ba da, dar asta intră la capitolul probleme economice, și sunt discutate de cei din sectorul agrar. Fermierii spun că se simt amenințați, nu sunt anti-Ucraina ca atare, le este frică numai pentru supraviețuirea afacerilor lor. Se tem de competiția mai ieftină, dar invocă argumente sanitare. Absurd, pentru că acum câțiva ani s-a spus că cerealele noastre nu ar fi la standardele cerute, și totuși au ajuns pe piață.”

Europa Liberă: Care este poziția Slovaciei față de o eventuală admitere a Ucrainei în NATO? Recent la Bratislava a avut loc Globsec, conferința internațională pe teme de securitate iar președintele Franței, Emmanuel Macron a avut acolo propriul „Zeitwende” moment: a recunoscut că NATO rămâne o alianță vitală, după ce cu trei ani în urmă o declara „în moarte clinică” și a vorbit despre garanțiile de securitate pe care ar trebui să le dea Ucrainei, ceva între „garanțiile de care se bucură Israelul” și cele oferite unui stat membru deplin în NATO.

Marina Galisova: „Multă lume, mai ales în rândul elitelor politice, este de părere că Ucraina ar trebui primită în NATO cât de repede pentru că este singura garanție cu adevărat eficientă de securitate.

Mai sunt însă și politicieni care ezită, pentru care admiterea Ucrainei - cel puțin în viitorul apropiat - este utopică, cel puțin atâta timp cât războiul continuă.

Nu cred că este corect să i se ceară Ucrainei să-și rezolve problemele cu Rusia înainte de a fi primită în NATO.

Nu sunt un fan al lui Henry Kissinger [fostul consilier pe probleme de securitate națională al președintelui american Richard Nixon], dar până și el, marele pragmatic, spune că Ucraina trebuie acceptată acum în NATO. Dacă și el crede asta, înseamnă că admiterea Ucrainei nu este o utopie, este soluția pragmatică.

Care este poziția Slovaciei: actualul guvern ar fi de acord, aproape sigur ar spune „da”. După alegeri totul s-ar putea schimba, depinde de cine câștigă și formează viitorul guvern.

Chiar și Robert Fico, dacă ajunge la putere, ar putea susține admiterea Ucrainei, dacă poate obține ceva în schimb. Așa cum face Ungaria, care mereu spune „nu”, numai ca să aibă o monedă de schimb. Întrebarea este dacă Fico mai are această venă pragmatică, dacă nu a alunecat prea mult și prea adânc spre extrema dreapta naționalistă.”

Europa Liberă: Să ne întoarcem la campania rusă de dezinformare. Rusia încearcă să influențeze alegerile din toamnă, și o face în favoarea lui Fico?

Putin vrea o Slovacie nedemocrată, o Slovacie dezintegrată și haotică, frustrată și slabă economic

Marina Galisova: „O victorie a lui Fico ar fi evident în favoarea lui Putin dar nu aș spune că Moscova încearcă să se amestece direct în alegeri și să-l ajute pe Fico. Campania hibridă lansată împotriva Slovaciei încearcă mai degrabă să semene haos în viața noastră politică, să submineze instituțiile democratice. Dacă va ajuta și la victoria lui Fico, Moscova va fi mulțumită, dar nu acesta este scopul principal. Putin nu mai vrea o Slovacie democratică.

Ungaria lui Orban astăzi este mult mai utilă Moscovei decât în anii când era cu adevărat o democrație. Așa că o Slovacie care să urmeze cale Ungariei ar fi și ea mult mai utilă. Putin ar dispune de încă un „cal Troian” în NATO și UE. Am deveni, chiar dacă involuntar pentru mulți dintre noi, agenții lui Putin în NATO.

Tot ce vrea Putin este o Slovacie nedemocrată, o Slovacie dezintegrată și haotică, frustrată și slabă economic.

Inamicul nostru cel mai puternic este intern. Sunt multe țări în lume care se confruntă cu probleme similare, au populiștii lor, cum este și Trump în Statele Unite dar noi avem dezavantajul geografiei: Putin ne suflă direct în ceafă. Și asta ne face foarte vulnerabili.”

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG