„CSM a observat învinuirile care au fost aduse în spațiul public judecătorilor, precum că aceste hotărâri ar reprezenta o sabotare și blocare a evaluării externe, la fel și faptul că ele ar fi fost trase la indigo și scrise în afara CSJ. Inspecția judiciară din cadrul CSM s-a autosesizat și toate aceste fapte vor fi investigate în modul stabilit”, a declarat Europei Libere președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman.
La rândul său, Asociația Judecătorilor din Moldova a spus că deciziile CSJ trebuie să fie analizate în cadrul legii „fără a trage concluzii pripite sau a genera suspiciuni”.
„Suntem ferm convinși că fiecare caz trebuie tratat individual și că principiul prezumției de nevinovăție trebuie să fie respectat în întregime”, au spus reprezentanții asociației, într-un comunicat.
Reacțiile reprezentanților breslei au venit după ce prim-ministru Dorin Recean a criticat hotărârile CSJ și a spus că ar fi fost scrise în afara sediului CSJ.
După mai multe luni de examinare, CSJ a emis, pe 1 august, 21 de decizii prin care a dispus reevaluarea candidaților la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).
Din cei 18 judecători care nu au promovat evaluarea pre-vetting, 14 au primit a doua șansă de a trece evaluarea. Examinarea contestațiilor depuse de ceilalți doi judecători a fost întreruptă „pe o perioadă nedeterminată”, iar plângerile lui Anatolie Țurcan și Natalia Clevadî au fost respinse.
De asemenea, în litigiile împotriva comisiei pre-vetting au obținut câștig trei procurori care candidează pentru fotolii în CSP și patru juriști care candidează la locurile destinate societății civile în CSM.
Cum și-a argumentat deciziile CSJ
Deciziile instanței sunt voluminoase, au 35-50 de pagini fiecare. În unele cazuri, judecătorii au ajuns la concluzia că membrii comisei pre-vetting au emis „decizii ilegale”. În altele, judecătorii CSJ au spus că membrii comisiei au tratat candidații în mod inegal. De exemplu, atunci când un candidat nu și-a declarat contul bancar, comisia a decis că este o încălcare minoră, iar în cazul altui judecător, nedeclararea contului o fost calificată drept „un dubiu serios privind integritatea financiară”.
În deciziile lor, judecătorii CSJ au operat cu noțiuni ca „dreptul la demnitate a judecătorului”, „dreptul la încredere în justiție” și „contextul social-economic”, de care membrii comisiei nu ar fi ținut cont.
- Te-ar putea interesa și: CSJ a continuat anularea masivă a deciziilor luate de comisia pre-vetting
Mai mulți judecători s-au plâns în instanță că membrii comisiei nu le-au prezentat dosarele complete în care au acumulat informații despre ei. Avocații comisiei au explicat, în timpul procesului, că comisia le-a dat candidaților doar acele informații care au stat baza adoptării deciziilor în privința lor.
„Îngrădirea accesului la dosarul administrativ a generat și încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a candidatului în fața comisiei de evaluare”, au apreciat judecătorii CSJ în mai multe decizii.
Toți cei 21 de candidați vor fi reevaluați de comisia pre-vetting, care va decide, din nou, dacă aceștia promovează sau nu evaluarea integrității etice și financiare. Comisia a declarat, într-un comunicat de presă, că își va anunța acțiunile ulterioare după ce va analiza minuțios argumentarea CSJ, odată ce deciziile vor fi recepționate oficial.
„Deciziile pe care le-am examinat sunt argumentate și critică felul în care comisia pre-vetting a evaluat unii candidați. Odată ce aceste decizii devin publice, consider că ar fi potrivit ca comisia să se exprime public și să comenteze observațiile completului de judecată special constituit în cadrul CSJ”, a comentat pentru Europa Liberă avocatul Vadim Vieru.
- Te-ar putea interesa și: CSM a dat start vetting-ului judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție
Pentru președintele Centrului de Resurse Juridice (CRJM), Ilie Chirtoacă, deciziile CSJ trezesc semne de întrebare, deoarece conțin argumente similare.
„Faptul că CSJ a anulat toate deciziile comisiei pre-vetting, chiar și în cazul candidaților cu probleme serioase de integritate, pe mine mă face să cred că lucrul acesta este ultimul tun de sabotaj și de discreditare a procesului de pre-vetting” a spus Europei Libere expertul.
Cine are șanse să ajungă în CSM
Judecătorii și-au ales deja patru reprezentanți în CSM, la Adunarea generală a judecătorilor din 28 aprilie. În total, organul de autoadministrare a judecătorilor trebuie să fie compus din 12 persoane: patru judecători din instanțele de fond, un reprezentant al curților de apel, un judecător de la CSJ și șase non-judecători.
În prezent, în CSM sunt vacante trei locuri destinate reprezentanților societății civile și un loc destinat pentru un judecător de la CSJ. Un alt loc s-ar putea elibera dacă judecătoarea Nina Cernat de la Curtea de Apel Chișinău, rămasă din fosta componență a CSM, va renunța la mandat, așa cum a promis, atunci când va fi selectat un reprezentat al curților de apel care va promova pre-vetting-ul.
Din cei 14 judecători care vor fi reevaluați 12 reprezintă instanțele de fond, unul este de la Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan) și altul – de la Curtea Supremă de Justiție (Aliona Miron).
Avocatul Vitalie Zama, care a reprezentat la CSJ doi judecători și un procuror, a spus Europei Libere că deciziile CSJ sunt corecte, însă, chiar dacă cei 12 judecători din instanțele de fond vor fi promovați de comisie, ei nu au șanse să ajungă în CSM.
„Adunarea generală a avut loc, judecătorii din instanțele de fond au fost aleși și atunci deciziile nu vor fi executate”, a spus avocatul.
Președintele CRJM, Ilie Chirtoacă, de asemenea, crede că activitatea actualului CSM nu va fi afectată de deciziile CSJ.
„Nu există un astfel de drept, de a fi ales în CSM (...) Dacă, într-un final, Curtea Europeană a Drepturilor Omului va stabili că statul a greșit, candidații vor fi compensați pentru prejudiciul adus, da asta nu înseamnă neapărat că ei aveau garanția de a fi aleși în CSM”, a explicat juristul.
