După ce la începutul verii Președinția a prezentat conceptul creării unui tribunal anticorupție, la sfârșitul lunii iulie în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege „Cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție”.
Proiectul prevede crearea unei Judecătorii Anticorupție, constituită din 15 magistrați, și unui Colegiu Anticorupție, care va activa pe lângă Curtea de Apel Chișinău și va fi compus din șase judecători.
Recursurile asupra deciziilor adoptate de colegiu vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Proiectul nu menționează dacă la CSJ va fi creat un complet special pentru examinarea acestor dosare.
În Judecătoria Anticorupție vor activa și judecătorii de instrucție. Ei vor fi numiți pe un termen de 3 ani dintre judecătorii acestei instanțe. De regulă, judecătorii de instrucție examinează demersurile procurorilor cu privire la arestul învinuiților, autorizează efectuarea perchezițiilor, punerea sub sechestru a bunurilor, interceptarea comunicărilor și înregistrarea imaginilor.
- Te-ar putea interesa și: Moldova, pe calea unei Curți Anticorupție: Lecții din Ucraina
Cine poate devine judecător anticorupție?
Pentru funcția de judecător al Judecătoriei Anticorupție pot candida persoanele care au lucrat cel puțin 5 ani în calitate de judecător în R. Moldova sau în cadrul unor instanțe internaționale. De asemenea, pot candida cei care au o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală.
Pentru o funcție în Colegiul Curții de Apel este nevoie de o experiență de muncă de 6 ani în calitate de magistrat ori de 12 ani în domeniul dreptului, inclusiv cel puțin 6 ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală.
Procurorii care în ultimii 7 ani au lucrat în Procuratura Anticorupție nu vor putea candida la aceste funcții.
Preselecția candidaților va fi făcută de o comisie specială de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), alcătuită din trei experți naționali și trei experți internaționali.
Ulterior, CSM va alege candidații din rândul celor care au trecut filtrul comisiei. Ultimul cuvânt în desemnarea judecătorilor îl va avea șefa statului. Ea va avea dreptul să respingă o dată candidatura propusă. Dacă două treimi din membrii CSM vor propune candidatura repetat, președinta va fi obligată să numească judecătorul în funcție.
Judecătorii Judecătoriei Anticorupție și ai Colegiului Anticorupție al Curții de Apel urmează să treacă o pregătire suplimentară obligatorie privind activitatea judiciară în domeniul combaterii corupției.
Susținuți, dar monitorizați
Potrivit conceptului publicat de Președinție, judecătorii acestor instanțe vor beneficia de un salariu circa 45.000 de lei pe lună. În proiectul de lege nu este însă trecută o cifră concretă, dar se prevede că judecătorii vor beneficia de un salariu alcătuit din partea fixă și sporuri cu caracter specific, cum ar fi compensarea pentru munca în condiții nefavorabile sau munca suplimentară.
Judecătorii vor putea solicita pază de stat pentru ei ori pentru membrii familiilor lor. Cei care nu dispun de spațiu locativ în Chișinău vor primit locuințe de serviciu pe durata mandatului ori indemnizații lunare pentru chirie.
- Te-ar putea interesa și: Expert | În R. Moldova, legile anticorupție sunt în exces, fiind necesară inventarierea lor
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va verifica anual declarațiile de avere și interese personale ale judecătorilor, iar CSM va monitoriza stilul de viață al judecătorilor, în baza informațiilor primite de la persoane fizice și juridice, din mass-media și din alte surse de informare deschise. Proiectul de lege conține sintagma „și alte măsuri de control și monitorizare a integrității judecătorilor”.
Ce dosare va examina Judecătoria Anticorupție?
Judecătoria Anticorupție își va începe activitatea atunci când vor fi numiți cel puțin cinci judecători, iar Colegiul Curții de Apel va deveni funcțional cu patru judecători.
Judecătoria Anticorupție va examina, în primă instanță, cauzele penale trimise în judecată de Procuratura Anticorupție, demersurile și plângerile împotriva hotărârilor și acțiunilor procurorilor anticorupție, dosarele în care ANI solicită confiscarea averii.
Mai exact, Judecătoria Anticorupție va examina dosarele privind:
- coruperea alegătorilor;
- încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor;
- gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncilor;
- utilizarea contrar destinației a mijloacelor din împrumuturile interne sau din fondurile externe;
- coruperea pasivă;
- coruperea activă;
- depășirea atribuțiilor;
- trafic de influență.
Cauzele de acest fel trimise judecătoriilor de drept comun până la intrarea în vigoare a legii vor fi transmise Judecătoriei Anticorupție dacă instanța de drept comun nu a început cercetarea judecătorească.
Dacă în decurs de trei luni după adoptarea legii instanțele de drept comun nu vor finaliza examinarea dosarelor de acest tip, ele vor fi transmise, în termen de 10 zile, spre examinare Judecătoriei Anticorupție.
