„Invazia rusă a Ucrainei (...) a făcut și mai relevante principiile comune, ideea unității și a viitorului comun în cadrul UE. Este un moment critic pentru securitatea, pacea și stabilitatea continentului nostru european. Legile și principii care stau la baza arhitecturii de securitate europeană, stabilă și previzibilă timp îndelungat, au fost încălcate și asistăm din nou la manifestarea efectelor dezastruoase ale revizionismului”, se arată în declarația adoptată luni la Atena.
În declarație este menționată și necesitatea extinderii UE, pentru a admite țările din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova, extindere descrisă drept o „investiție strategică în pace, securitate și stabilitate în Europa”.
Declarația de la Atena a fost semnată de președinții Serbiei, Moldovei, Ucrainei, și Greciei, și de premierii României, Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Macedoniei de Nord, Bulgariei și Croației.
O relație complicată: Ucraina și Serbia
În marginea reuniunii de la Atena, președintele ucrainean Volodimis Zelenski s-a întâlnit marți cu președintele sârb Aleksandar Vucic, al cărui țară este considerată unul din puținii aliați informali care i-au mai rămas Rusiei în Europa după lansarea invaziei din Ucraina. Cei doi au descris discuția drept „bună” și „deschisă”, relatează Reuters.
Serbia a condamnat în repetate rânduri invazia rusă în Ucraina, la ONU și în alte foruri internaționale dar nu a impus sancțiuni Moscovei. De asemenea, continuă să coopereze militar și comercial cu Rusia, „aliatul său tradițional slav și creștin ortodox” – cum remarcă Reuters, dar nu a renunțat la ideea de a adere la Uniunea Europeană . Serbia a cerut să fie primită în UE în 2009 iar din 2012 are statut de țară candidată. Euractiv).
Potrivit documentelor secrete ale Pentagonului, scurse în presă în aprilie, Serbia a fost de acord să furnizeze arme și muniții Kiev-ului sau chiar le-a trimis în Ucraina. Vucic a spus însă că Serbia nu a vândut niciodată arme sau muniții Ucrainei sau Rusiei, dar armele sârbe ar fi putut ajunge pe câmpul de luptă prin țări terțe.
„O întâlnire deschisă, cinstită și fructuoasă cu președintele Serbiei”, a scris Zelenski pe aplicația de mesagerie Telegram. A fost însă foarte vag despre cele discutate: „Conversație bună despre respectarea Cartei ONU și inviolabilitatea granițelor... Despre viitorul comun al națiunilor noastre în casa europeană comună. Cu privire la dezvoltarea relațiilor noastre, este în interesul nostru reciproc”.
Într-o postare pe Instagram, Vucic a spus că a avut o conversație „bună și deschisă” cu Zelenski pe diverse probleme, inclusiv integritatea teritorială a ambelor țări.
Ucraina nu recunoaște Kosovo, care și-a declarat independența de Serbia în 2008. Belgrad-ul, pe de altă parte, nu recunoaște anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene ocupate. În ianuarie 2023, Vucic declara: „Pentru noi, Crimeea este a Ucrainei, Donbas este a Ucrainei și nimic nu se va schimba”.
