„S-a subliniat faptul că se va efectua cea mai amănunțită investigație a incidentului și toți cei responsabili vor fi pedepsiți corespunzător. (...) Președintele Azerbaidjanului și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a oferi asistență materială familiilor victimelor”, se spune într-un comunicat de presă al administrației prezidențiale ruse.
Ministerul Apărării de la Moscova a confirmat pe 20 septembrie moartea pacificatorilor săi din enclava locuită de armeni Nagorno-Karabah, care a fost atacată de forțele armate azere. Potrivit ministerului, rușii au fost uciși când s-a tras asupra unei mașini în apropierea satului Djaniatag. Nu s-a precizat cine a deschis focul asupra vehiculului.
Un comandant al Flotei militare ruse, ucis în Nagorno-Karabah
Imediat după declarația Kremlinului cu privire la scuzele lui Aliev, agenția rusă de stat TASS a relatat, citând o sursă din cadrul serviciilor de securitate, că primii suspecți în cazul uciderii pacificatorilor au fost reținuți. De asemenea, potrivit agenției, comandantul corpului forțelor armate azere, ai cărui subordonați au fost responsabili de incident, a fost suspendat din funcție.
Clubul marinarilor și veteranilor de submarine din Sankt-Petersburg a informat că unul dintre militarii ruși uciși în Nagorno-Karabah a fost comandantul adjunct al forțelor submarine ale Flotei de Nord a Rusiei, responsabil pentru activitatea militară și politică, căpitanul de rang I, Ivan Kovgan. Se presupune că acesta se afla într-o deplasare de serviciu în regiunea separatistă.
Nu este prima oară când militari ruși au fost uciși de forțele azere.
În noiembrie 2020, ministerul rus al Apărării a declarat că armata azeră a doborât un elicopter rusesc Mi-24 deasupra teritoriului armean, în apropiere de satul Ieraskh. La acel moment, conflictul armat dintre Azerbaidjan și Armenia dura deja de peste o lună. În urma prăbușirii, doi membri ai echipajului au fost uciși, iar un altul a suferit răni moderate. La acel moment, Azerbaidjanul și-a cerut scuze părții ruse și a declarat că elicopterul a fost doborât „accidental”.
Discuții între Baku și reprezentanții etnicilor armeni din Nagorno-Karabah
Între timp, reprezentanți ai autorităților de la Baku și o delegație de etnici armeni din Nagorno-Karabah au purtat joi discuții în orașul Ievlakh din Azerbaidjan. La discuții a participat și amiralul rus Oleg Semenov, șeful delegației ruse din cadrul Centrului comun de monitorizare ruso-turc.
Nu au fost dezvăluite detalii privind rezultatele discuțiilor.
Potrivit Agenției de presă de stat din Azerbaidjan, discuțiile au decurs „într-o atmosferă constructivă și pozitivă” și s-au axat pe „problemele legate de reintegrarea populației armene din Karabah, refacerea infrastructurii și organizarea de activități bazate pe Constituția și legile Republicii Azerbaidjan”.
Potrivit aceleiași surse, reprezentanți ai etnicilor armeni din Karabah au prezentat „planurile de reintegrare”.
De asemenea, s-au discutat și despre problemele sociale și umanitare cu care se confruntă locuitorii armeni din regiune, în special lipsa de combustibil și produse alimentare.
Agenția oficială de știri de la Baku relatează că sprijinul umanitar va fi furnizat în viitorul apropiat.
Baku se așteaptă să preia controlul asupra întregului teritoriu al fostei autonomii Nagorno-Karabah, care și-a autoproclamat independența față de Azerbaidjan la sfârșitul anilor 1980.
Președintele Ilham Aliev a declarat pe 21 septembrie că țara sa și-a „restabilit suveranitatea”.
Discuțiile au fost anunțate după ce reprezentanții din Nagorno-Karabah au acceptat, pe 20 septembrie, o încetare a focului, în condiții care ar însemna, de fapt, capitularea regiunii. Acestea prevăd desființarea formațiunilor armate locale și transferul echipamentelor militare grele ale acestora către autoritățile azere.
În ajun, s-a relatat că reprezentanții Azerbaidjanului au înmânat autorităților de facto din Nagorno-Karabah o listă nominală a persoanelor care urmează să fie predate către Baku. Printre acestea se numără foști lideri ai republicii nerecunoscute, precum și personalități de stat și militare. Aceste informații nu au fost confirmate oficial.
Între timp, în Armenia continuă protestele împotriva deciziei guvernului de a nu opune rezistență în fața armatei azere, în Nagorno-Karabah. De la începutul anilor 1990 și până în 2018, când Nikol Pașinian a ajuns la putere în urma unor ample proteste, liderii de vârf ai Armeniei au fost predominant nativi din Karabah sau veterani ai războiului din această regiune.
***
Disputa teritorială dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la Nagorno-Karabah durează încă din perioada URSS, de la sfârșitul anilor 1980. Regiunea autonomă Nagorno-Karabah, cu o populație predominant de etnie armeană și susținută de Armenia, și-a declarat independența față de RSS Azerbaidjan și, în septembrie 1991, a anunțat crearea „Republicii Nagorno-Karabah”.
În perioada conflictului armat din 1988-1994, 30.000 de persoane au fost ucise în regiunea separatistă. Nagorno-Karabah și mai multe districte învecinate din Azerbaidjan au intrat sub controlul de facto al forțelor armate armene. Ca urmare, sute de mii de persoane, majoritatea de etnie azeră, au devenit refugiați și persoane strămutate în interiorul țării.
„Republica Nagorno-Karabah” nu este recunoscută oficial de nicio țară ONU, inclusiv de Armenia. În 1993, ONU a adoptat patru rezoluții prin care a cerut retragerea trupelor armene din regiunea Nagorno-Karabah și a recunoscut teritoriul ca parte a Azerbaidjanului.
După o nouă escaladare a situației la sfârșitul lunii septembrie 2020, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra zonelor din jurul Nagorno-Karabah și a cucerit orașul Șușa, considerat un leagăn al culturii azere (în armeană Șuși). A doua zi după capturarea orașului, premierul armean Nikol Pașinian, președintele azer Ilham Aliev și președintele rus Vladimir Putin au semnat o declarație privind încetarea focului în Nagorno-Karabah. Potrivit acordului, în regiune a intrat o misiune militară rusă de menținere a păcii.
Negocierile de pace care au urmat pentru soluționarea definitivă a conflictului nu au adus rezultate palpabile. Baku a instituit apoi o blocadă a zonelor locuite de etnici armeni, instalând baraje rutiere pe singurul drum către regiune, împiedicând transporturile de alimente și ajutoare umanitare să intre în regiune. Potrivit mai multor relatări din Karabah, locuitorii regiunii au început să sufere de foame în ultimele săptămâni.
Pe 19 septembrie 2023, Azerbaidjanul a anunțat începerea unei „operațiuni antiteroriste” în zonele populate de etnici armeni din Nagorno-Karabah. Miercuri, 20 septembrie, autoritățile de facto din regiunea separatistă au decis să înceteze focul. O decizie care a însemnat, de fapt, capitularea formațiunilor armate ale etnicilor armeni din Nagorno-Karabah.
