Știri și articole despre Alegerile Locale 2023 AICI.
Ion Ceban a fost învestit în funcția de primar al Chișinăului în noiembrie 2019. În acest context, noul primar părăsea oficial Partidul Socialiștilor pe listele căruia fusese ales, spunând că la primărie „nu va mai fi loc pentru geopolitică și politică”.
Primul său oaspete la primărie a fost ambasadorul Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Vasnețov, cu care au stabilit „o agendă comună” de lucru. „Contăm mult pe prietenia și experiența orașelor mari din Rusia”, declara în cadrul acelei vizite edilul, căruia ambasadorul îi promitea că primarii orașelor din Rusia vor fi dispuși să-i acorde „susținere și asistență”.
La două săptămâni după vizita lui Vasnețov, Ceban zbura la Moscova, în prima sa vizită oficială externă. Primarul s-a întâlnit cu doi oficiali de rang înalt care-l puteau ajuta în a crea relații mai apropiate cu Rusia. Primul - omologul său, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, iar al doilea - Dmitri Kozak, reprezentantul președintelui rus, Vladimir Putin, pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu R. Moldova.
Cu Kozak, Ceban a convenit „să aibă o colaborare strânsă”, iar lui Sobianin i-a cerut printre altele „suport sub formă tehnică și utilaje” pentru necesitățile municipalității.
Pe parcursul mandatului, Ion Ceban a căutat sprijin pentru proiectele primăriei și în România. După ce l-a primit pe ambasadorul rus la primărie pe 13 noiembrie 2019, a doua zi primarul îl avea ca oaspete pe ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniță, pe care „l-a rugat să ajute echipa Primăriei Chișinău în vederea realizării proiectelor comune cu primăriile din România”.
În calitate de primar al capitalei, în 2022 Ion Ceban a avut peste 30 de întâlniri cu primarii și liderii consiliilor municipale din România, căutând sprijin financiar pentru proiectele sale.
Spre deosebire de perioadele anterioare din cariera sa politică, pe durata mandatului de la primărie, Ion Ceban nu s-a manifestat în mod deschis împotriva legăturilor cu Vestul, cu România, cu Uniunea Europeană sau cu NATO. Dimpotrivă, în ultimul an înainte de alegeri, a lansat un partid declarat pro-european cu care își propune să câștige cel de-al doilea mandat de primar al Chișinăului.
Schimbarea la față
În fruntea noului său partid - Mișcarea Alternativă Națională (MAN), înregistrat oficial în anul 2022, cu un nucleu format în bună parte din angajați ai primăriei, Ion Ceban declară că „integrarea europeană ar trebui să devină idee națională”. Fraza respectivă devine, treptat, o mantră politică și este repetată la aparițiile sale publice din 2023.
Constituirea oficială a partidului MAN avea loc la câteva luni după ce Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și entități care au acționat cu scopul destabilizării R. Moldova în interesul Moscovei.
Autoritățile americane spuneau atunci că noul partid anunțat de Ion Ceban a primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus. Potrivit SUA, o echipă condusă de Igor Gudilin, tehnolog politic rus și fost ofițer FSB, care a fost în R. Moldova pentru a-l consilia în alegeri pe fostul președinte Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, „a oferit sprijin pentru un grup politic de opoziție – Mișcarea Alternativă Națională”. Ion Ceban califica aceste informații ca fiind neadevărate.
În aprilie 2023, Ceban sugera crearea unui „Pact” de la Chișinău, prin care semnatarii s-ar angaja să-și unească eforturile pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană, spunând că s-a inspirat după modelul „Declarației de la Snagov” din România.
La sfârșitul anului trecut, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a publicat un raport despre numărul crescând de vizite ale primarului Ion Ceban în România în anul 2022, în încercarea sa de a atrage finanțări și suport de la partidele și administrațiile românești.
„Dacă finanțările sunt încă limitate, multe primării sau consilii județene fiind reticente sau alocând bugete reduse, nu același lucru se poate spune despre rezultatele campaniei sale de PR. Ceea ce Ion Ceban știe să exploateze foarte bine acasă, în R. Moldova”, se menționa în raport.
Autorii acestuia subliniau că Ceban și turul său prin localitățile românești se înscriu într-o listă lungă de decizii aparent inexplicabile luate de București în relația strategică dintre România și R. Moldova.
Drumul (scurt) de la Moscova spre Washington
Cariera politică a lui Ion Ceban a început la Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin. Ceban s-a făcut cunoscut publicului mai ales pentru discursurile sale de la tribună, în timpul protestelor față de Alianța pentru Integrare Europeană, o coaliție politică declarată pro-europeană și care a venit la guvernare după protestele anticomuniste din aprilie 2009.
În 2012, Ion Ceban a migrat către Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), în calitate de secretar pentru ideologie, urmându-l pe colegul său Igor Dodon, un politician pro-rus în ascensiune la acea vreme.
Relația dintre cei doi s-a dovedit a fi una de durată. După instalarea în funcție în 2019, Ceban și-a luat de două ori concediu de la primărie pentru a-l ajuta pe Igor Dodon în campania prezidențială din 2020, când a pierdut în fața candidatei Maia Sandu.
În perioada când era membru al PSRM, Ceban avea să-și asume unele dintre cele mai memorabile acțiuni pro-ruse ale sale.
Cu o lună înainte ca Rusia să anexeze Crimeea în 2014, Ceban organiza împreună cu colegii săi de partid un referendum ilegal, în care locuitorii Găgăuziei erau întrebați inclusiv dacă vor să adere la UE sau la Uniunea Vamală.
Urmare a plebiscitului declarat ilegal din Găgăuzia, socialiştii au lansat iniţiativa de a organiza asemenea acțiuni în toate raioanele ţării, dar și această tentativă a eșuat.
„Referendumul din Găgăuzia este un atac asupra statalității”, constatau autorii unei analize publicate de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, potrivit căruia „un rol important în organizarea plebiscitelor l-a avut Federația Rusă, inclusiv din punct de vedere financiar”.
În iunie 2014, Ceban a semnat alături de alți socialiști un proiect de lege prin care solicita denunțarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și UE. Tot atunci, a mers la Bruxelles pentru a protesta. „Nu suntem de acord cu asta (cu integrarea europeană n.r.), […] populația R. Moldova alege integrarea în Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan n.r.)”, spunea Ion Ceban, ajuns în fața sediului Comisiei Europene în ziua în care R. Moldova semna Acordul de Asociere.
Opt ani mai târziu, cu Dodon plecat din funcție și inculpat pentru mai multe infracțiuni, de la corupție la trădare de patrie, Ceban, din fruntea unui partid declarat pro-european, nu mai vorbește despre integrarea în Uniunea Vamală și nici nu mai protestează față de Acordul de Asociere.
Cu toate acestea, presa a scris în octombrie anul trecut, la opt luni de la invazia Ucrainei de către armata rusă, că Ion Ceban condamnă acțiunile Kremlinului spunând că „Rusia este stat agresor”. „Cel mai grav este că eu nu o dată am spus despre aceste lucruri”, a adăugat primarul, care a acuzat mass-media că a creat o „percepție” greșită despre poziția sa față de războiul din Ucraina. Ceban a fost acuzat și de promovarea unui discurs de ură față de refugiații ucraineni, în martie 2022, când a spus că refugiații ar pune în pericol securitatea locuitorilor capitalei.
În schimb, politicianul, care odată indica în CV-ul său că vorbește „limba moldovenească”, mai nou, de 1 decembrie 2022, îi felicita pe români cu ocazia Zilei Naționale, oferind drept cadou din partea Primăriei Chișinău un concert Zdob și Zdub la Alba Iulia.
„Mulțumesc personal, și în numele locuitorilor Chișinăului, și al cetățenilor R. Moldova, pentru suportul pe care România și poporul român îl oferă. Sunt recunoscător pentru colaborarea pe care o avem și reușim să realizăm proiecte frumoase la Chișinău. La mulți ani, România!”, spunea Ceban în mesajul său.
Primăria Chișinău, condusă de Ion Ceban, a reușit să obțină suport din partea unor administrații, cum ar fi autoritățile locale din Cluj-Napoca, care în 2022 au oferit un sprijin financiar mai multor orașe din Ucraina și din R. Moldova, în valoare de 175.000 de euro (60.000 de euro au provenit de la orașul Dijon, Franța) pentru achiziționarea echipamentelor casnice destinate refugiaților.
Alte ori, în schimb, interacțiunile lui Ceban cu primăriile românești s-au rezumat la proiecte lipsite de concretețe, cum e în cazul municipiului Vaslui sau cel al Consiliului Județean Botoșani.
Primăria municipiului Vaslui a declarat pentru Europa Liberă că l-a primit de mai multe ori în vizită pe primarul Ion Ceban, ocazie cu care s-au discutat posibile direcții de colaborare între cele două orașe, în special în domeniile cultural, sportiv și de tineret, doar că în urma acestora nu s-au realizat niciun fel tranzacții financiare.
Și Consiliul Județean Botoșani menționează că interacțiunea cu primarul municipiului Chişinău s-a limitat la întâlnirea care a avut loc la sediul instituției respective, în luna aprilie a anului 2022. Discuțiile s-au axat pe viitoare proiecte de colaborare atât în domeniul cultural, cât și în privința atragerii fondurilor europene disponibile, fără a se concretiza într-un parteneriat de cooperare sau finanţare.
Totodată, la Primăria sectorului 2 din București, Ion Ceban și-a făcut apariția neanunțat, potrivit unui răspuns al instituției transmis Europei Libere.
La finele anului 2021, Consiliul Local al Sectorului 2 a votat pentru un Acord de cooperare cu Pretura sectorului Botanica. În luna februarie 2022, a avut loc o nouă întâlnire la Primăria Sectorului 2 cu pretorul Diana Guba și o echipă din administrația locală pentru un schimb de experiență.
„Am constatat că și-a făcut apariția – total neanunțat și neinvitat – domnul Ion Ceban. Subliniem faptul că domnul Ceban nu a fost niciodată invitat nici de către primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, nici de Primăria Sectorului 2, în nicio calitate, oficială sau privată. De asemenea, prezența sa ca parte din delegația oficială nu a fost adusă la cunoștința instituției noastre și nici a primarului prin nicio formă de comunicare inter-instituțională”, se spune în răspunsul transmis Europei Libere de către Primăria sectorului 2 București.
Tot în 2022, în aprilie, la Constanța a fost anulat evenimentul la care urma să fie semnat un acord de înfrățire cu Chișinău. Ion Ceban a reacționat într-o postare pe Facebook în care lua în derâdere decizia primarului Vergil Chițac. „Amiralul a capitulat sub presiuni și frustrări personale! Este o vorbă la moldoveni „singur cânt, singur dansez”, așa și în cazul lui. El a anunțat, el a renunțat”, a comentat primarul Chișinăului.
Ulterior, Primăria Constanța a precizat într-un răspuns transmis Europei Libere că a decis anularea evenimentului din motiv că acestuia i s-a atribuit o semnificație politică.
„Pentru a evita utilizarea în sens politic a acestui eveniment, s-a decis anularea evenimentului respectiv și reanalizarea oportunității demersului de semnare a documentului menționat”, au spus autoritățile constănțene.
Pe 10 mai 2023, Ceban a anunțat o vizită în SUA, urmând să ajungă în mai multe orașe, la întâlniri cu parlamentari în Washington DC, interacțiuni cu diaspora moldovenească de la Chicago la Seattle și chiar cu reprezentanți Amazon, pe care spune că i-a invitat să-și deschidă birou la Chișinău.
Ambasada SUA de la Chișinău a menționat pentru Europa Liberă că a ajutat la stabilirea contactului dintre primărie și unele organizații din Statele Unite prin intermediul Biroului de Diplomație Subnațională al Departamentului de Stat, dar nu a organizat vizita primarului Ceban în SUA.
Autoritățile de la Seattle au precizat că întâlnirea cu primarul Ceban nu a fost o vizită diplomatică oficială, deși reprezintă o oportunitate de a construi relații la nivel subnațional. „Ion Ceban ne-a informat că va fi în oraș și am aranjat o conversație de bun venit pentru a ne exprima ospitalitatea și pentru a afla mai mult despre regiunile noastre. Nu s-a discutat sau ajuns la niciun acord oficial privind o colaborare sau vreo tranzacție financiară”, a precizat pentru Europa Liberă Primăria Seattle.
La rândul său, primăria din Naperville a declarat pentru Europa Liberă că vizita primarului de Chișinău a fost „improvizată”, dar au avut o „conversație foarte bună”.
Pe 24 mai 2023, Ion Ceban a făcut o postare rezumat pe Facebook, în care evalua drept productivă vizita sa în Statele Unite. Declară că s-a întâlnit cu oficiali, inclusiv la Washington și New York, cu care a convenit asupra unor acorduri de colaborare, iar cu administrația din Carolina de Nord, primarul spune că a stabilit să facă „un schimb de experiență pentru multe proiecte”.
Scandaluri cu jurnaliști, amenințări de interzicere a marșului Pride și demiteri ilegale
Dincolo de turneele sale internaționale, activitatea lui Ion Ceban în fruntea Primăriei Chișinău nu s-a derulat fără scandaluri. Timp de patru ani, a reușit să fie amendat de magistrați pentru refuzul de a-l restabili în funcție pe vicepretorul de Râșcani, Valentin Vdovicenco, sfidând decizia instanței; a făcut declarații homofobe și a acuzat presa în repetate rânduri că minte, atunci când îi adresa întrebări incomode.
Atitudinea sa controversată față de mass-media a culminat cu un moment din martie 2023. Ceban s-a arătat gata să facă din banii proprii un monument funerar pentru „așa-zisa presă liberă care a murit”, acuzând jurnaliștii de afiliere cu guvernarea. De partea cealaltă, presa s-a confruntat, pe tot parcursul mandatului lui Ceban, cu o transparență tot mai redusă a proceselor primăriei, asta deși instituția s-a lăudat că ar fi „cea mai transparentă din țară”.
Nici cu colegii săi de muncă relațiile n-au mers mereu bine. În 2021, la inițiativa lui Ion Ceban a fost demis viceprimarul Victor Chironda, despre care primul spunea, când i-a făcut invitația de a munci împreună, că este o persoană competentă, în care are încredere. Chironda a mers în judecată și a câștigat procesul împotriva primăriei, obținând o decizie irevocabilă.
Anticoruptie.md a scris despre nouă demiteri ilegale pe care le-a ordonat Ceban, pentru care primăria era obligată să plătească despăgubiri în valoare de peste două milioane de lei, iar edilul risca dosar penal pentru sfidarea deciziilor Curții Supreme de Justiție.
Averea declarată a lui Ion Ceban
Pentru anul 2022, Ion Ceban declară un venit de 227.964 de lei, obținut din activitatea sa la Primăria Chișinău. Soția acestuia ar fi primit 37.500 de lei de la firma sa, TIVI KIDS SRL, care prestează servicii fotografice.
Tot anul trecut, Ion Ceban arată că a primit de la socrul său, Ghenadie Țaulean, administrator al Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto, o donație de 81.500 de lei.
De asemenea, familia Ceban susține că în 2022 a primit 40.000 de lei la o zi de naștere și câte 20.000 de lei la alte două evenimente de familie. În afară de asta, a mai obținut dividende de 106.382 de lei de la TIVI KIDS SRL.
Familia Ceban mai are în proprietate un apartament de 230,4 m.p., din 2016, obținut printr-un contract de donație de la părinții actualului primar — tatăl său fiind medic pensionar, iar mama — consilieră municipală. Din 2017, soția primarului are un automobil Skoda Kodiaq, fabricat în același an, valoarea estimată a acestuia fiind de aproximativ jumătate de milion de lei.
