Vizita de două zile a liderului ungar în Georgia, în zilele de 11 și 12 octombrie, a fost cel mai recent pas în parteneriatul tot mai consistent între cele două țări și, în special, între Orban și omologul său georgian, prim-ministrul Irakli Garibașvili.
Cei doi sunt tot mai apropiați: Garibașvili și partidul de guvernământ Visul georgian au virat brusc în ultimii ani spre o formă de conservatorism social, promovând pentru Georgia o identitate națională pe care Orban o susținuse deja pentru Ungaria: un tip de europenism care pune în prim plan, nu liberalismul și democrația, ci creștinismul și „valorile tradiționale”.
Georgia și Ungaria sunt „unite de angajamentul față de valorile tradiționale și eterne, cele care au jucat un rol decisiv în conservarea istoriei, culturii și identității noastre”, a afirmat Garibașvili în timpul unei declarații comune cu Orban cu ocazia acestei vizite.
La un dineu oficial, Orban a dezvoltat această temă, declarând că este „miraculos” faptul că Georgia și Ungaria și-au menținut identitățile unice timp de secole în medii adesea neprietenoase. Acest miracol, a spus el, „oferă... o bază politică pentru relația dintre cele două țări”.
Acord de parteneriat
Relația politică a căpătat, într-adevăr, consistență: cele două țări au semnat un acord de parteneriat strategic anul trecut și, în această primăvară, Garibașvili a fost unul dintre principalii vorbitori la ediția de la Budapesta a Conferinței de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), o comunitate a americanilor de dreapta, veche de decenii, pe care Orban a transformat-o în ultima vreme în una internațională.
În același timp, Garibașvili și partidul său, Visul georgian, au urmat exemplul politic al Ungariei. La fel cum a făcut Orban în Ungaria, conducerea georgiană a căutat să consolideze controlul partidului de guvernământ asupra unor organisme, în principiu, independente, precum sistemul judiciar și instituțiile culturale de stat. De asemenea, Visul georgian a urmat exemplul lui Orban în adoptarea unei poziții rezervate față de Kiev în ceea ce privește războiul rusesc din Ucraina.
Controversata lege privind „agenții străini”, proiect pe care guvernul nu a reușit să-l impună în această primăvară, se bazează mai puțin pe modelul rusesc, cu care a fost comparată cel mai adesea, și mai mult pe legea similară din Ungaria, susțin unii diplomați occidentali de la Tbilisi.
Toate acestea se adaugă la ceea ce Thomas de Waal, un cercetător de la Carnegie Europe, a numit recent „orbanizarea Georgiei”. Cu o abordare tot mai iliberală pe plan intern și preferând politici externe tranzacționale cu partenerii lor occidentali, Georgia și Ungaria urmează o cale similară cu cea a Azerbaidjanului și a Turciei, susține de Waal.
Legile „agenților străini” și limitarea influenței străine
- Prima lege a agenților străini, FARA, a fost adoptată în Statele Unite în 1938 pentru a contracara propaganda nazistă. Această lege este și astăzi în vigoare, dar a suferit modificări semnificative. Conceptul de propagandă a dispărut din el, iar scopul său declarat este de a identifica influența străină în SUA și de a aborda amenințările la adresa securității naționale.
- Rusia și Georgia s-au referit ambele la FARA, când au adoptat (Rusia, cu începere din 2012) sau au încercat să adopte (cazul Georgiei) legi privind agenții străini. Există o diferență esențială între legislația lor și FARA: în versiunea rusă și în versiunea georgiană abandonată acum, „agenții străini” nu trebuie să desfășoare activități în numele unui guvern străin, al unui partid politic, al unei afaceri sau al unui individ. Este suficient că primesc finanțarea externă.
- În Ungaria , așa-numita „lege Soros” a fost adoptată în 2017.
- Uniunea Europeană lucrează la o lege care ar obliga grupurile neguvernamentale, cele de lobby și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, ca parte a unei strategii de limitare a influenței străine în UE.
- Pe 4 mai 2023, Transparency International UE și peste 200 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună „De ce suntem împotriva unei FARA UE”, în care afirmă că o lege a UE privind interferența străină ar putea fi o amenințare pentru societatea civilă.
- În China, legea impune ONG-urilor să obțină permisiunea guvernului de a-și desfășura activitățile și de a se înregistra la autoritățile de securitate, împreună cu o serie de alte restricții serioase care, în esență, le fac activitatea imposibilă.
- În 2020, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legea din Ungaria privind agenții străini încalcă drepturile și libertățile individuale și contrazice Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene.
- În iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia a încălcat dreptul la libertatea de întrunire și asociere în ceea ce privește ONG-urile considerate agenți străini.
- Legile din Rusia și Ungaria rămân în vigoare.
- Pe 29 mai 2023, în R. Moldova, președinta Maia Sandu a lansat inițiativa de creare a Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – „Patriot” . Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice. Este deja criticat de Comunitatea WathcDog.md pentru formulări neclare și ambigue, care lasă „„spațiu de speculații” privind posibila îngrădire a libertății de expresie.
(Surse: The Conversation, Politico, Carnegie Europe)
„Orban și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, ambii învingători recenți în alegeri, trasează, de asemenea, pentru Visul georgian o strategie de succes pentru a învinge o alianță de opoziție”, a scris de Waal. „Arma principală este polarizarea. Suficient să le spui alegătorilor că ești bastionul stabilității și al decenței, amenințat mortal de o opoziție legată de forțele globaliste degenerate”.
Ungaria, însă, este deja în UE și poate contesta principiile UE din interior. Georgia, care face același lucru, încearcă, în același timp, să convingă restul membrilor blocului comunitar să o admită. Diplomații occidentali de la Tbilisi spun, neoficial, că UE are deja destule probleme cu Ungaria în cadrul blocului - Budapesta și-a folosit, în mod repetat, dreptul de veto pentru a zădărnici inițiativele susținute de restul blocului comunitar - și, prin urmare, se ferește să admită încă un membru potențial dificil.
Quid Pro Quo
Georgia a solicitat, alături de Ucraina și Moldova, statutul de țară-candidată la UE la scurt timp după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina în 2022.
Ucraina și Moldova au primit statutul de candidat în iunie 2022, însă Georgiei i s-a oferit, în schimb, o „perspectivă" a UE și o listă de reforme pe care ar trebui să le aplice. Printre acestea se numără reducerea polarizării politice și consolidarea independenței sistemului judiciar - adică exact domeniile în care, spun criticii, și Ungaria înregistrează cele mai mari carențe.
Orban a criticat în repetate rânduri decizia UE de a temporiza candidatura Georgiei față de cele ale Ucrainei și Moldovei. „Ceea ce s-a întâmplat a fost foarte nedrept față de țara dumneavoastră și trebuie corectat cât mai curând posibil”, a declarat el la Tbilisi.
Mulți membri ai opoziției politice din Georgia și ai grupurilor antiguvernamentale din societatea civilă susțin că eforturile guvernului de a îndeplini cerințele UE lasă mult de dorit. Ei subliniază faptul că guvernul adoptă capricios și selectiv reformele. Adversarii politici ai Visului georgian condamnă deciziile de politică externă - cum ar fi semnalele contradictorii privind războiul dintre Rusia și Ucraina și propunerea de lege privind „agenții străini” - care, în opinia lor, au pus sub semnul întrebării aderarea țării la direcția euro-atlantică.
Comisia Europeană, organul executiv al UE, urmează să prezinte un raport privind progresele Georgiei până la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul raportului său anual privind extinderea, document care va evalua, de asemenea, candidaturile la aderare ale Moldovei și Ucrainei. Apoi, în decembrie, cele 27 de state membre ale UE vor vota dacă aprobă sau nu înaintarea candidaturii Georgiei.
Există indicii că Orban încearcă să își exercite dreptul de veto în beneficiul Georgiei. Citând surse de la Bruxelles, Rikard Jozwiak, redactorul RFE/RL pentru Europa, a relatat că este posibil ca Ungaria „să facă presiuni pentru ca Tbilisi să obțină statutul de candidat, urmând ca, în schimb, să dea undă verde Ucrainei pentru a începe negocierile de aderare la UE”. În ultimele luni, Budapesta și-a folosit pe scară largă dreptul de veto în diverse chestiuni politice, adesea legate de Ucraina - și nu este exclus s-o facă din nou”.
Relatarea RFE/RL a fost discutată intens în cercurile politice din Tbilisi și a stârnit reacții mixte în rândul georgienilor pro-UE.
„Strategia de a șantaja UE prin intermediul Ungariei se va întoarce împotriva noastră, la un moment dat", a declarat Korneli Kakacia, șeful think tank-ului Institutul georgian de politică din Tbilisi. „O asemenea atitudine va înstrăina Georgia de Europa centrală, de Europa de Vest, iar acest lucru nu este în interesul Georgiei", a declarat el pentru RFE/RL.
Interesul lui Orban față de aspirațiile Georgiei de aderare la UE pare să fie legat de dorința sa de a consolida forțele iliberale din cadrul blocului comunitar, scrie analistul Volodimir Posviatenko într-o postare recentă pe blogul Fundației Rondeli, un think-tank cu sediul la Tbilisi. Motivații similare au inspirat pledoaria lui Orban pentru extinderea UE în Balcani, a susținut el.
Liderul ungar speră „să folosească Georgia ca monedă de schimb pentru a șantaja UE și pentru a crește influența Ungariei asupra procesului decizional", a scris Posviatenko. „În plus, promovarea procesului de aderare accelerată a Georgiei iliberale se corelează cu obiectivul lui Orban de a crea un grup de state iliberale în cadrul UE”.
Orban a făcut aluzie la această strategie în comentariile sale de la Tbilisi: „Protejarea tradițiilor creștine este o precondiție pentru competitivitatea Europei și vom saluta dacă țările ancorate în această moștenire decid să se apropie de UE”, a declarat el în cadrul unei apariții cu Garibașvili.
În timp ce cei doi lideri actuali au construit în ultima vreme o relație personală puternică, interesul lui Orban pentru Georgia datează, de fapt, din timpul regimului precedent al președintelui Mihail Saakașvili, care este acum inamicul nr. 1 al Visului georgian.
Cu patru zile înainte de alegerile parlamentare din 2012, Orban a apărut alături de Saakașvili la un miting de campanie în sprijinul Mișcării Naționale Unite, partid fondat de fostul președinte georgian și aflat atunci la guvernare. Expertul Korneli Kakacia afirmă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care Saakașvili devenise mai autoritar, iar coaliția Visul Georgian, care a câștigat în cele din urmă acele alegeri, a fost văzută ca o forță care va democratizat țara.
Când Visul georgian a preluat puterea, unele personalități de rang înalt din administrația Saakașvili s-au exilat în Ungaria, inclusiv fostul ministru al justiției Zurab Adeișvili și Erekle Kodua, un fost înalt oficial din securitatea statului. Este un amănunt de care și-au amintit unii politicieni în timpul celei mai recente vizite a lui Orban.
„Fac apel la prim-ministru (Garibașvili) și îl întreb: A vorbit cu prietenul său Orban despre extrădarea către Georgia a foștilor membri ai regimului Mișcării Naționale Unite, a foștilor oficiali, a criminalilor, a unor indivizi odioși precum Adeișvili și Kodua?", a interpelat guvernul Anna Bucikuri, deputat din partea partidului Pentru Georgia, formațiune care nu este apropiată nici actualului, nici fostului partid de guvernământ. „Știți că guvernul lui Orban le-a oferit azil”.
Dar și economia a adus Georgia și Ungaria împreună. Cele două au interese comune într-un ambițios proiect energetic: să întindă un cablu pe sub Marea Neagră pentru a transmite electricitate din Azerbaidjan în Ungaria, prin Georgia și România. UE a aprobat proiectul pentru ca Europa să nu mai fie dependentă de energia rusească; președintele Consiliului European, Ursula von der Leyen, a declarat în timpul unei ceremonii de semnare că acesta „va aduce Uniunea Europeană mai aproape de partenerii noștri din regiunea Caucazului de Sud”.
Kakacia consideră că acest lucru echivalează cu întărirea unei „axe autoritare", adăugând că implicarea UE „legitimează această axă”. „Toată lumea beneficiază de pe urma acestui lucru”, a adăugat el.
