Blocarea Ucrainei, cauză națională?
În pregătirea summitului UE din 14-15 decembrie, Orbán și-a chemat în ajutor instituții ale puterii din Ungaria, pe lângă presa controlată de guvern, care prezintă zilnic narațiunea oficială despre „nepregătirea” Ucrainei de aderare, și despre cum banii europeni destinați ungurilor ar ajunge de fapt la Kiev.
Partidul de guvernământ Fidész, condus de Orbán, a depus marți în parlamentul de la Budapesta un proiect de rezoluție în care se cere guvernului să nu accepte la summitul UE din 14-15 decembrie deschiderea negocierilor cu Ucraina.
În rezoluție se reiau argumentele formulate de Orbán și alți oficiali în ultimele zile, anume că Ucraina este în război, cu 20% din teritoriu ocupat, cu o administrație publică coruptă și dependentă de donații din străinătate – adică total nepregătită să înceapă negocieri de aderare.
„Începerea negocierilor de aderare cu Ucraina ar trebui să se bazeze pe un consens între statele membre în Uniunea Europeană... Aceste condiții nu sunt îndeplinite în prezent.”, se spune în proiectul de rezoluție citat de Reuters, care mai mult ca sigur va fi votat de legislativul dominat de Fidész.
Ce n-a reușit Michel, încearcă Macron
La Paris s-a anunțat că președintele Franței, Emmanuel Macron, un susținător ardent al apropierii Ucrainei și Moldovei de UE, l-a invitat pe Orbán la o „cină informală” la Palatul Elysee, joi seară.
„Cei doi lideri vor avea discuții despre mai multe chestiuni aflate pe agenda Consiliului European din 14-15 decembrie: (...) sprijinul european pentru Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, toate problemele legate de extindere și de reforma Uniunii Europene”, se spune în declarația președinției franceze, citată de Reuters.
Aceeași agenție amintește că Orbán a fost vizitat recent la Budapesta de Charles Michel, președintele Consiliului European, care însă n-a reușit să-i schimbe convingerea liderului ungar că Ucraina trebuie ținută încă la porțile UE.
Michel a mers în Ungaria după ce Orbán i-a trimis la 22 noiembrie o scrisoare în care cerea schimbarea totală a politicii UE față de Ucraina, având în vedere că Kievul nu pare să fie pe calea câștigării războiului cu Rusia.
După discuțiile Michel-Orbán, ungurul nu doar că nu și-a schimbat poziția, dar i-a trimis lui Michel încă o scrisoare (datată 4 decembrie), în care spune că Ucraina nu merită să înceapă negocierile de aderare și că această chestiune ar trebui scoasă cu totul de pe agenda summitului UE, căci altfel organizația se va face de râs, nereușind să ia o decizie.
Orice „lumină verde” pentru o asemenea decizie are nevoie de votul unanim al celor 27 de țări din UE.
Chișinăul se asigură
În vreme ce ungurul Orbán este preocupat să blocheze parcursul european al Ucrainei, fără să pomenească însă Moldova, liderii de la Chișinău iau la rând liderii celorlalte țări din UE, sunându-i ca să se asigure că vor fi de partea deschiderii negocierilor de aderare.
O discuție specială a fost cea dintre premierul Dorin Recean și premierul slovac Robert Fico, revenit la putere la Bratislava în urma alegerilor din toamnă cu promisiuni de a bloca ajutorul militar pentru Ucraina și de a nu mai asculta „dictatul” Bruxellesului în nicio chestiune.
Văzut de unii ca un Orbán în devenire, Fico s-a ferit, totuși, deocamdată de declarații prea asemănătoare cu ale colegului ungur în chestiuni europene.
În urma discuției prin video cu Fico din 4 decembrie, Recean a spus într-un comunicat că premierul slovac „a exprimat susținerea Slovaciei pentru parcursul european” al R. Moldova.
Într-o postare din aceeași zi pe Facebook, Fico a spus că „Slovacia sprijină perspectiva europeană a Ucrainei și Moldovei, dar împreună cu țările din Balcanii de Vest”.
Suspans până la capăt
Ziariștii care urmăresc pas cu pas pregătirile dinaintea summitului UE din 14-15 decembrie, în care Moldova, Ucraina și alte țări candidate și-au pus atâtea speranțe, spun tot mai des că deciziile vor fi luate chiar acolo, la întrunire, în ultimul moment și după discuții istovitoare.
Grație dreptul de veto al membrelor UE, Orbán poate merge cu opoziția până la capăt, făcând necesar un nou summit european, probabil la primăvară, care să ajungă la un compromis; el poate însă și ceda, dacă i se va promite destul, mai ales în ce privește deblocarea fondurilor UE pentru Ungaria, înghețate din cauza derapajelor antidemocratice ale regimului Orbán.
„Orbán și-a asumat o strategie foarte publică de a crea haos și panică înaintea Consiliului UE. Spectacolul pe care îl produce are rostul de a crea stres și de a-i da pârghii de presiune înainte ca liderii UE să se întâlnească”, a declarat pentru Reuters Roger Hilton, de la institutul de studii politice GLOBSEC.
Proiectul concluziilor summitului UE, văzut de Europa Liberă la 6 decembrie, cuprinde declarația: „Consiliul European decide să deschidă negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova”, dar nimeni nu poate garanta că propoziția se va afla acolo și după ce liderii celor 27 de țări vor fi plecat spre casele lor, să se pregătească de sărbători.
