Ungaria și Turcia blochează în comun de mai multă vreme aderarea la NATO a Suediei, țară tradițional neutră care s-a decis să se alăture alianței după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Ungaria s-a opus primirii Suediei ca ripostă la criticile unor lideri de la Stockholm la adresa derapajelor antidemocratice ale regimului lui Viktor Orban.
Turcia a avut inițial obiecții față de presupusa adăpostire de către Suedia a unor „teroriști” care amenință statul turc, mai ales etnici kurzi. Erdoğan a anunțat oficial în iunie că va renunța la veto, dar luna aceasta a semnalat că mai dorește ca ratificarea de către Ankara a primirii Suediei să fie „simultană” cu aprobarea de către Congresul SUA a vânzării de avioane F-16 Turciei.
Ieșirea lui Orban la cafea
Întâlnirea Orbán-Erdoğan de luni are loc la puține zile după ce liderul ungur a fost convins de partenerii din UE să iasă din sala unui summit până ce colegii lui din celelalte 26 de țări UE vor vota pentru începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova.
Orbán, care a fost invitat de cancelarul german Olaf Scholz să meargă să bea o cafea, în loc să se opună prin veto în cazul Ucrainei, a spus apoi că toți ceilalți 26 de lideri au greșit, și a dat asigurări că va mai avea „75 de ocazii” de a bloca, la nevoie, candidatura Kievului.
Orbán și Erdoğan au unele puncte de convergență și în politica față de războiul din Ucraina, menținând legături cu Rusia și după invazia din februarie 2022.
Candidatura istorică la UE a Turciei
Pe agenda oficială a întâlnirii Erdoğan-Orbán de luni se afla și candidatura Turciei la UE, invocată adesea de critici ca o dovadă că țările din vecinătatea clubului occidental pot fi ținute în sala de așteptare multă vreme.
Turcia a depus cerere de aderare în 1987, dar apropierea a fost extrem de lentă și s-a poticnit cu totul în 2017, după puciul eșuat din Turcia. Atunci Bruxellesul a dat curs cererilor unor forțe politice conservatoare din UE de a suspenda cu totul procesul aderării țării musulmane cu 85 de milioane de locuitori.
De când este condusă de partidul cu rădăcini islamiste AK, Turcia a amenințat în mai multe rânduri că va rupe cu totul legăturile cu Bruxelles, dar anul acesta, după realegerea lui Erdoğan ca președinte, în mai, a dat semnale că ar putea încerca o nouă apropiere de UE.
