Într-un mesaj de felicitare adresat lui Lukașenko, citat de presa rusă, Putin susține că rezultatele scrutinului ar confirma „sprijinul larg” al belarușilor față de politicile actualului regim de la Minsk pentru „dezvoltarea armonioasă” a țării, asigurarea „stabilității politice interne” și promovarea integrării „reciproc avantajoase” în cadrul uniunii statale Rusia-Belarus.
Alegerile din Belarus din 25 februarie, controlate în totalitate de regimul autoritar al lui Lukașenko, au avut loc în condiții de securitate sporită, după ce opoziția a îndemnat să fie boicotate. Lidera opoziției din exil, Svetlana Țihanovskaia, le-a numit drept „o operațiune militară îndreptată împotriva propriilor cetățeni” și le-a cerut alegătorilor să le ignore. Votul a fost condamnat și de către Departamentul de Stat al SUA, care l-a calificat drept „o farsă” desfășurată într-un „climat de teamă”.
Un scrutin fără opoziție - „o farsă”
Scrutinul a avut loc fără participarea reprezentanților opoziției și a observatorilor internaționali. Este primul scrutin organizat în Belarus după cel prezidențial din 2020, care a provocat proteste în masă, reprimate cu brutalitate de autorități, și ale cărui rezultate nu sunt recunoscute de țările occidentale.
Observatorii spun că era de așteptat ca actualul scrutin să consolideze poziția liderului autoritar al țării, Aleksandr Lukașenko, care se află la putere din 1994. Sub conducerea sa, Belarus a devenit un stat din ce în ce mai represiv, fiind descris de unii diplomați occidentali drept „ultima dictatură din Europa”.
Doar patru partide care sprijină politicile lui Lukașenko au fost înregistrate în alegeri - Belaia Rus, Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Muncii și Justiției.
„Nu există persoane pe buletinul de vot care să ofere schimbări reale, deoarece regimul a permis doar marionetelor convenabile pentru el să participe”, a spus Svetlana Țihanovskaia, într-un mesaj video din Lituania, unde s-a mutat în urma represiunii brutale a protestelor din 2020.
Departamentul de Stat al SUA i-a cerut lui Lukașenko să pună capăt represiunii împotriva oponenților politici, să-i elibereze pe toți deținuții politici și să readucă țara pe calea democratică.
„Alegerile s-au desfășurat într-un climat de teamă în care niciun proces electoral nu poate fi numit democratic. Regimul continuă să dețină peste 1.400 de prizonieri politici. Toate personalitățile politice independente au fost fie reținute, fie exilate. Tuturor partidelor politice independente li s-a refuzat înregistrarea”, se spune în declarația Departamentului de stat american.
„Voi merge!” Lukașenko spune că va candida pentru un nou mandat
Între timp, Lukașenko a declarat jurnaliștilor, după vot, că intenționează să candideze din nou la președinție în 2025.
„Mă duc, mă duc, mă duc. Spune-le că voi merge!” - a declarat Lukașenko, referindu-se la opoziția din exil, după ce a fost întrebat dacă are de gând să participe la următoarele alegeri prezidențiale. „Și cu cât situația va fi mai dificilă, cu cât ei vor agita mai activ societatea noastră... cu cât ei vă vor tensiona mai mult pe voi, pe mine și societatea, cu atât mai repede voi merge la aceste alegeri”, a spus Lukașenko, citat de BelTA.
Pe fondul protestelor din 2020, Lukașenko declarase că nu va mai pretinde la un nou mandat de președinte. El va împlini anul acesta 70 de ani. Și tot anul acesta se vor împlini 30 de ani de la primele alegeri prezidențiale care l-au adus pe Lukașenko la conducere în Belarus.
Autoritățile belaruse sprijină Rusia în războiul împotriva Ucrainei, dar nu sunt implicate direct în acesta. Numeroase sancțiuni occidentale au fost impuse împotriva Belarusului în legătură cu reprimarea protestelor din 2020 și pentru sprijinul pe care îl oferă Moscovei în războiul său împotriva Ucrainei.
