Cum se explică faptul că, din cei 40 de complici ai oligarhului Șor condamnați, doar 5 au ajuns în penitenciar, iar 17 au fugit din R. Moldova? Spuneți-vă părerea participând la un SONDAJ
E finalul lunii iunie – o zi călduroasă de vară – când din piscina unui hotel de lux din Antalya un bărbat le arată prietenilor de pe Facebook cum își petrece, alături de soție și cele două fiice, vacanța de vară.
Locul: un hotel ultra all inclusive în care, în această perioadă, prețul unei camere pentru o familie pornește de la 400 de euro pe noapte.
Personajul: Mihail Nebunelea, fost președinte al organizației Cimișlia a Partidului Șor, declarat neconstituțional în R. Moldova.
Condamnat pe 1 octombrie 2025 la cinci ani de închisoare cu executare, Nebunelea a reușit să fugă din R. Moldova înainte de sentință – deși avea interdicție de a pleca din țară încă din august anul trecut.
El este acuzat că ar fi acceptat 3 milioane de lei (150.000 de euro) de la gruparea lui Ilan Șor. Banii – care veneau de la Moscova – ar fi fost folosiți pentru a mobiliza protestatarii la demonstrațiile anti-guvernamentale din 2022.
Pentru Nebunelea, Antalya pare să fi fost doar o destinație de vacanță. Din informațiile Europei Libere, el ar fi fugit din R. Moldova în Rusia, de unde nu se ferește să-și dezvăluie public prezența. În primăvară, s-a fotografiat alături de familie din renumita cafenea „Pușkin” din Piața Roșie.
Câteva luni mai târziu, colaboratorul lui Șor și-a îmbrăcat cele două fiice în uniforme militare și le-a dus, din nou, în Piața Roșie. De această dată, pentru a marca Ziua Victoriei (9 Mai).
De la Moscova, acolitul lui Șor continuă să critice guvernarea de la Chișinău pe rețelele de socializare.
În tot acest timp, justiția din R. Moldova îl caută.
Contactat de Europa Liberă, Mihail Nebunelea a evitat să confirme unde se află, afirmând că informațiile bazate pe „fotografii sau postări pe rețelele de socializare [...] nu reprezintă o imagine completă a situației mele”.
El susține că dosarul penal împotriva sa „are un caracter politic” și respinge categoric acuzațiile formulate împotriva sa.
Totodată, nu recunoaște condamnarea în primă instanță, susținând că aceasta „nu este rezultatul unui proces echitabil și independent”.
Nebunelea afirmă că își va apăra drepturile „prin toate mijloacele legale disponibile”, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă va considera că acestea i-au fost încălcate.
În ceea ce privește prezentarea sa în fața autorităților, el spune că aceasta „va depinde de evoluția procesului și de existența unor garanții reale privind un proces independent și echitabil”.
Condamnații fug, autoritățile tac
Cazul lui Nebunelea nu este singular.
Alți 16 lideri locali și membri ai „grupării criminale Șor” condamnați în primă instanță sau definitiv pentru că ar fi primit ilegal bani de la Șor au dispărut înainte de a-și afla sentințele.
Toți au fost dați în urmărire de judecători.
Sarcina găsirii lor este a Inspectoratului General al Poliției (IGP). Instituția a refuzat să spună Europei Libere care este stadiul căutării lui Nebunelea și a celorlalți 16 fugari, invocând că informațiile sunt confidențiale și că, oferindu-le, ar încălca regimul datelor cu caracter personal.
IGP ne-a transmis că au fost luate „toate măsurile necesare pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești” și că a fost solicitată „anunțarea persoanelor în căutare internațională”, deși unii dintre ei aveau interdicția de a părăsi țara.
Să mai dăm câteva exemple.
Leonid Bîrca, vicepreședintele organizației teritoriale Anenii Noi, nu doar că a reușit să părăsească țara în vara anului 2025, în ciuda interdicției, dar s-a și angajat în Germania.
De acolo, Bîrca a solicitat instanței, prin intermediul avocatului său, continuarea procesului în lipsă, spunând că nu poate ajunge la ședințele de judecată pentru că „lucrează oficial peste hotarele țării în compania REWE”.
Magistrații i-au respins cererea și au decis anunțarea lui Bîrcă în căutare. În noiembrie anul trecut, bărbatul a fost condamnat la patru ani de închisoare, însă nu a mai fost de găsit pentru a fi încarcerat.
Alți trei lideri locali ai grupării lui Șor, Anatolie Rujanschi, Vasili Filipov și Constantin Goluță, au reușit să fugă de justiție înainte de a fi condamnați de prima instanță, deși aveau interdicția de a părăsi țara. Cei trei ar fi primit, împreună, circa 12,7 milioane de lei de la Șor, bani pe care justiția a decis că ar trebui confiscați.
Toți trei neagă acuzațiile.
Efectul „Șor”
„Rețeaua Șor” – cum este numită de anchetatorii din R. Moldova – a început să se contureze după 2015, odată cu ascensiunea politică la Orhei și ulterior în Parlament a oligarhului Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru rolul în „furtul miliardului” și refugiat, în prezent, la Moscova.
După 2016, Șor s-a extins la nivel național după transformarea fostei Mișcări „Ravnopravie” în Partidul Șor – ale cărui structuri teritoriale au fost implicate, după fuga oligarhului, în mai multe proteste antiguvernamentale, scheme de corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor și acțiuni de destabilizare politică în interesele Kremlinului.
Potrivit anchetatorilor, rețeaua s-a bazat pe coordonatori teritoriali și intermediari, care recrutau susținători, distribuiau bani prin aplicații și conturi controlate prin interpuși și mobilizau participanți la proteste sau la vot.
Adică și pe cei care, în prezent, sunt căutați de R. Moldova pentru a fi încarcerați.
Autoritățile R. Moldova au făcut sute de percheziții și au deschis zeci de dosare penale privind finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor.
40 de persoane au fost condamnate în dosare de finanțare ilegală a partidelor grupării Șor, 21 – definitiv. Dosarele altor 19 persoane sunt încă judecate la Curtea de Apel.
Pentru 17 dintre cei 40 de condamnați, judecătorii au dispus anunțarea lor în căutare și arestarea preventivă. Potrivit legislației R. Moldova, această măsură poate fi luată și înainte de o decizie definitivă de condamnare.
Alți 14 au fost condamnați cu suspendare și rămân în libertate, cu obligația de a se prezenta la organul de probațiune.
Iar cinci au primit condamnări la câte patru ani de închisoare, însă vor executa efectiv doar câte doi ani de detenție, după ce judecătorii au decis suspendarea condiționată a executării restului pedepsei pentru o perioadă de probațiune de doi ani.
Patru persoane se află în arest preventiv și așteaptă verdictul Curții de Apel.
Trăgând linie: din cei 40 de acuzați, doar cinci persoane au ajuns să-și ispășească efectiv pedeapsa în penitenciar.
Este vorba despre trei ex-președinți ai organizațiilor teritoriale ale Partidului Șor: Vadim Cucoș, Andrei Simacovici, Roman Nicoară, precum și fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, și Svetlana Popan, fostă secretară a Partidului Şor.
Fără interdicții până la fuga peste hotare
Poate cea mai cunoscută fugă a unuia dintre acuzații din „rețeaua Șor” este cea a fostei deputate Marina Tauber, ex-vicepreședintă a Partidului Șor. Ea a fost condamnată pe 6 iunie la șapte ani și șase luni de închisoare și obligată la plata a 206 milioane de lei.
Fuga sa a fost posibilă după ce judecătorii au respins solicitarea procurorilor de a prelungi măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Tauber, care a spus că dosarul în privința ei este o „comandă politică”, a părăsit R. Moldova pe 7 ianuarie 2025 prin Aeroportul Internațional Chișinău, la bordul unei curse spre Istanbul. De atunci, nu s-a mai prezentat la proces și pare să se fi stabilit în Federația Rusă, unde a fost surprinsă la mai multe evenimente alături de Ilan Șor.
La fel ca Tauber, alți membri ai grupării lui Șor au dispărut în preajma condamnării, în lipsa unor interdicții de a părăsi țara.
Svetlana Panciuc, de pildă, fosta președintă a filialei Partidului Șor din Edineț, a ieșit din țară pe 7 octombrie prin punctul de trecere Costești-Stânca. Abia două zile mai târziu, judecătorii au dispus arestarea preventivă și anunțarea ei în căutare.
La condamnarea de pe 3 noiembrie, acuzata nu a fost de găsit.
Ministerul Justiției a declarat pentru Europa Liberă că a transmis autorităților ruse cererea de extrădare pe numele acesteia pe 8 iulie, Panciuc fiind, în afară de liderul grupării, Ilan Șor, singurul membru pentru care autoritățile R. Moldova au solicitat extrădarea.
Panciuc – care nu recunoaște faptele – este acuzată că ar fi primit 4,8 milioane de lei (240.000 de euro) de la „gruparea Șor”.
Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației Partidului Șor din Glodeni, și-a aflat și ea sentința din străinătate. Condamnată la cinci ani și șase luni de închisoare, Dvorjanscaia a părăsit R. Moldova pe 29 iunie 2025, prin punctul de trecere Leușeni-Albița.
Și Ion Spânu, fostul președinte al filialei Căușeni, a fost anunțat în căutare după condamnarea din aprilie 2025.
Spre deosebire de ceilalți acuzați, Spânu a fost condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, după ce judecătorii au considerat că reeducarea lui este posibilă fără executarea integrală a pedepsei.
Daria Trofim, vicepreședintă a filialei Râșcani, a plecat din R. Moldova la sfârșitul lunii noiembrie 2025, prin punctul de trecere Sculeni, cu aproximativ o lună înainte de pronunțare. A spus ulterior că plecarea din țară nu este o tentativă de eschivare de la executarea pedepsei și a cerut judecata în lipsă, invocând probleme de sănătate. Ea a „asigurat” instanța că se va conforma hotărârii, odată ce aceasta va deveni executorie.
Cererea i-a fost respinsă, iar judecătorii au decis anunțarea sa în căutare și arestarea preventivă, măsuri luate la trei zile după ce părăsise țara.
În decembrie 2025, Trofim a fost condamnată în lipsă la patru ani de închisoare și obligată să achite circa 540 de mii de lei, sentință contestată ulterior la Curtea de Apel.
La fel, au reușit să se sustragă justiției înainte de aflarea sentinței și alți patru membri ai rețelei lui Șor, care sunt de negăsit.
De ce reușesc inculpații să fugă?
Legea din R. Moldova pedepsește evadarea doar dacă o persoană fuge dintr-un penitenciar sau izolator de urmărire penală.
Nu și dacă încalcă arestul la domiciliu sau interdicția de a părăsi țara.
Aceste cazuri sunt tratate în prezent ca simple abateri de la condițiile măsurii preventive, fără consecințe penale reale.
Procedura de dare în căutare funcționează prin așa-numitul „consemn” – o înregistrare a persoanei în bazele de date ale statului, menită s-o oprească la frontieră.
Consemnul nu are o definiție unitară în Codul de procedură penală și e reglementat fragmentat, recunoaște chiar Guvernul R. Moldova, într-un proiect de lege lansat recent în dezbatere publică, prin care vrea să modifice procedura.
Potrivit Ministerului Justiției, care a elaborat proiectul, actuala legislație are vulnerabilități care „facilitează sustragerea persoanelor de la justiție și executarea pedepsei” prin „ferestre de oportunitate” exploatate de cei urmăriți penal.
Printre altele, Ministerul Justiției propune ca instanța de judecată să dispună, din oficiu, anunțarea în căutare a persoanei condamnate care lipsește de la pronunțarea sentinței, cu aplicarea concomitentă a consemnului.
Până la o eventuală modificare a legislației, un rol important în punerea în aplicare a unui „consemn” îl are Poliția de Frontieră.
Întrebați de Europa Liberă despre cazurile prezentate în acest articol, reprezentanții instituției au refuzat să ofere un punct de vedere invocând confidențialitatea datelor.
◉ SONDAJ
Oameni-cheie ai rețelei Șor, încă în afara instanței
Cei 40 de condamnați – printre care 17 fugari – nu sunt singurii membri ai „rețelei Șor”. Alții sunt încă cercetați și nu au fost trimiși în judecată
Din sentința de condamnare a Marinei Tauber aflăm și câteva nume.
Printre ei: Victor Guțuleac - fost ofițer de investigații al Centrului Național Anticorupție; Vitalie Balinschi – fost vicepreședinte al Partidului Șor; Tudor Balițchi – fostșef al Serviciului Vamal; ex-deputatul Igor Himici și alți trei apropiați de-ai lui Ilan Șor.
Șapte dintre ei au reușit să fugă din R. Moldova în iulie 2022, în doar câteva zile, în urma unei scurgeri de informații din anchetă. Mai exact – au fost avertizați că urmează să fie arestați.
După ce au obținut în instanță anularea mandatelor de arestare, unii dintre ei s-au întors în țară.
Toate drumurile fugarilor duc la Moscova
Însuși Ilan Șor a apărut de mai multe ori în imagini publice din capitala rusă. La fel ca și Marina Tauber și – după cum scriam în începutul acestui articol – Mihail Nebunelea.
Ei nu sunt singurii despre care există informații că s-ar fi refugiat la Moscova.
După ce a părăsit R. Moldova pe 16 iulie 2022, fosta trezorieră a partidului și contabilă șefă la Primăria Orhei, Nelli Parutenco, a fondat în 2024, la Moscova, organizația necomercială „Eurasia”.
Această organizație este sancționată internațional pentru rolul său în destabilizarea R. Moldova și pentru susținerea operațiunilor de influență coordonate de rețeaua lui Ilan Șor.
Și Alexandr Petrov, considerat unul dintre principalii gestionari financiari ai grupării Șor, care a părăsit R. Moldova în aceeași zi ca și Parutenco, prin punctul de trecere a frontierei Leușeni, se ascunde la Moscova.
Potrivit Rise Moldova, din capitala rusă, Petrov administra circuitele financiare ale rețelei și făcea legătura dintre Ilan Șor și intermediarii din R. Moldova, cărora le trimitea criptomonede pentru coruperea alegătorilor la scrutinul parlamentar din 2025.
Tot la Moscova s-ar afla și Victor Guțuleac, fost ofițer al CNA și al Serviciului Vamal, menționat în sentința lui Tauber. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate, Guțuleac ar fi transferat fonduri din Rusia pentru proiecte promovate de Șor în campania electorală.
Guțuleac este suspectat de spălarea banilor în interesul grupării criminale conduse de oligarhul fugar. Jurnaliștii Rise au scris că Guțuleac a părăsit R. Moldova pe 24 septembrie 2022.
Și foștii deputați Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi s-ar afla în prezent în Federația Rusă, după ce inițial se refugiaseră în regiunea transnistreană.
Lozovan și soțul ei au fost condamnați la șase și, respectiv, cinci de ani de închisoare, pentru acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Renaştere” din partea grupării lui Şor.
Nesterovschi ar fi reușit, potrivit Serviciului de Informații și Securitate, să fugă de justiție cu ajutorul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Se întâmpla cu o zi înainte ca instanța să-l condamne la 12 ani de închisoare cu executare.
Primul care s-a refugiat la Moscova a fost liderul grupării, Ilan Șor.
Condamnat în R. Moldova, în lipsă, la 15 ani de ani închisoare în dosarul „Frauda bancară”, Șor s-a aflat din anul 2019 în Israel, fiind și cetățean israelian. Autoritățile moldovene au cerut de mai multe ori Israelului să-l extrădeze, dar fără rezultat. De la începutul lui februarie 2024, Șor s-ar afla la Moscova.
Deși încă de atunci autoritățile R. Moldova a solicitat extrădarea lui, potrivit unui răspuns al Ministerului Justiției pentru Europa Liberă, cererea este încă în proces de examinare.
Autoritățile ruse au invocat la solicitarea Interpol Moldova de a-l aresta și extrăda pe Șor un articol din Constituția Interpol care prevede că organizația nu are dreptul să se implice în activități cu caracter politic, militar, religios și rasial.
În aprilie 2026, autoritățile R. Moldova au emis un nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Șor, într-un dosar în care acesta este cercetat în calitate „organizator și instigator” la finanțarea ilegală a partidelor politice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
