Votarea a început, în ce condiții (tur de orizont)?
Secțiile de votare s-au deschis în Republica Moldova la ora 7:00, în dimineață unei zile-test pentru puterea pro-occidentală, după o campanie tensionată pentru alegerile locale, în care autoritățile au recurs la excluderea din cursă a Partidului Șansă, succesor al Partidului Șor, acuzat de cumpărare de voturi la îndemnul și cu sprijinul Moscovei.
Cine votează și cum sunt monitorizate alegerile
2,76 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a alege cei aproape 900 de primari din R. Moldova și peste 11 mii de consilieri locali.
Au dreptul să voteze alegătorii care și-au stabilit până la data de 5 august 2023 domiciliul sau reședința temporară în circumscripția în care au loc alegerile. Însă, există excepții pentru unele categorii de alegători, inclusiv cei care și-au schimbat domiciliul între timp (detalii - aici).
Fiind alegeri locale, la acestea nu vor participa sutele de mii de alegătorii moldoveni din diaspora care au avut o contribuție majoră la victoria Maiei Sandu la prezidențialele din noiembrie 2020 și cea a partidului proprezidențial PAS la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021.
Comisia Electorală Centrală a spus că în secțiile de votare vor fi instalate camere video care vor înregistra pregătirile, procesul votării și numărarea voturilor pentru a asigura transparența, dar că imaginile nu vor fi publicate și vor putea fi consultate doar la nevoie.
Observatorii acreditați vor putea semnala, în regim online, încălcările comise în secția de votare în ziua alegerilor. Sesizările vor putea fi depuse prin intermediul paginii www.observator.cec.md.
Bătălia pentru Chișinău
Venit la putere în iulie 2021 cu promisiunea să combată corupția și oligarhii, dar nevoit să mute accentele în urma invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2023, PAS rămâne cel mai popular partid la nivel național, potrivit sondajelor de opinie.
Dar formațiunea care vrea să aducă R. Moldova în Uniunea Europeană până în 2030 poate întâmpina mari dificultăți în câștigarea primăriilor în principalele orașe, inclusiv în capitală.
În Chișinău, candidatul puterii, Liliana Carp, deputat și președinte al comisiei parlamentare pentru securitatea națională, unionist și membru (de anul trecut) al Uniunii Salvați România, se bate cu primarul actual, Ion Ceban.
Fost socialist pro-rus, Ceban protesta în 2014, la Bruxelles, față de semnarea unui Acord de Asociere între R. Moldova și UE, dar și-a moderat discursul antieuropean și spune acum că „integrarea europeană ar trebui să devină idee națională”.
Potrivit rezultatelor celui mai proaspăt sondaj de opinie, publicate la mijlocul lunii octombrie, Ceban avea un scor triplu față de Carp. Dar PAS are șanse mari să învingă formațiunea lui Ceban, MAN, la votul pentru Consiliul Municipal.
Partidul de guvernământ spune că Ceban ar rămâne „omul Moscovei”, o acuzație respinsă de acesta. Dar efortul principal al PAS a fost îndreptat înaintea și în timpul campaniei împotriva formațiunilor conduse din străinătate de oligarhul-fugar Ilan Șor, care ar sprijini un „război hibrid” al Rusiei împotriva autorităților de la Chișinău.
Fără „Șansă” în cursă
Cu numai două zile înainte de alegeri, Comisia pentru Situații Excepționale prezidată de premierul Dorin Recean a decis, la 3 noiembrie, să excludă din cursa electorală candidații Partidului Șansă, formațiunea succesoare a astăzi lichidatului Partid Șor.
Premierul Recean a declarat că decizia fără precedent a fost luată în baza legii cu privire la securitatea națională, după ce Partidul Șansă ar fi primit în ultimele luni un miliard de lei din Federația Rusă pentru a mitui alegătorii.
Comisia Electorală Centrală a informat că, la scrutinul de duminică, în buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea Partidului Șansă va fi aplicată ștampila cu mențiunea „Retras”.
Pericole pentru corectitudinea alegerilor
Cea mai mare organizație neguvernamentală moldoveană de monitorizare a alegerilor, „Promo-Lex” spune că decizii luate de autorități în timpul campaniei ca excluderea unor candidați din cursă, blocarea unor site-uri și închiderea unor posturi de televiziune pot fi justificate de „contextul” războiului purtat de Rusia contra Ucrainei și al presupuselor comploturi în Republica Moldova.
Dar intervențiile frecvente ale puterii în campania electorală prin intermediul Comisiei Situații Excepționale sunt problematice, „oferă motive” ca alegerile să fie „percepute ca incorecte” și creează „premise pentru contestarea lor”.