Noul parlament dominat de partidul pro-prezidențial PAS se va convoca în sesiune extraordinară începând de vineri. Agenda include o serie de amendamente la legislația din domeniul justiției, în frunte cu un proiect de lege care va permite înlocuirea procurorului general înainte de expirarea mandatului acestuia. Câștigătorii alegerilor recente se grăbesc să-și îndeplinească promisiunile electorale despre combaterea corupției, dar criticii spun că graba strică treaba.
În şedinţa legislativului programată pentru vineri, noua majoritate parlamentară are de gând să examineze patru iniţiative referitoare la justiţie: prima vizează evaluarea procurorului general cu eventuala posibilitate de demitere, alt proiect prevede numirea şi destituirea directorului Centrului Naţional Anticorupţie direct de către parlament, nu prin concurs cum este acum, un proiect se referă la alegerea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor și cel de-al patrulea proiect intervine în legea referitoare la Autoritatea Naţională de Integritate.
Despre două iniţiative de pe această listă societatea a fost informată marţi, îndată după ședința Consiliului Suprem de Securitate, inclusiv despre rectificările care îl vizează pe procurorul general. În consecință, noua guvernare şi-a atras critici pentru graba cu care umblă la legi fără a consulta opinia publică.
Juristul Vladislav Gribincea a reproşat partidului pro-prezidenţial că încearcă să schimbe legea, din dorinţa de a-l demite pe actualul procuror general, Alexandru Stoianoglo, riscând să creeze un precedent periculos.
„Criticile privind eficienţa procuraturii sunt legitime. În ceea ce priveşte a doua chestiune, să modifici legea pentru a demite o persoană iată cu cu aşa ceva nu sunt de acord şi nu voi fi de acord niciodată. Dacă va încerca fiecare guvernare să modifice legea aşa încât să demită procurorul general, nu va rămâne nimic din independenţa procurorilor şi procurorii vor rămâne mai departe obidienţi factorului politic, ceea ce este chiar mai periculos decât un procuror cu performanţă modestă.
Sunt sigur că un mod elegant de discutare a acestei situaţii întotdeauna se poate de găsit, mai ales că ceilalţi şapte procurori generali care au plecat din funcţie prematur, din anul 1998 până în ziua de astăzi, au plecat, am impresia, în urma unor manevre mai elegante din punct de vedere politic”.
Marţi, după criticile preşedintei Maia Sandu la adresa inacţiunii şi ineficienţei procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor, a insistat, într-o reacţie oficială, pe separarea puterilor în stat şi colaborarea dintre instituţii în spiritul legii.
Preşedinta acestei autorităţi, Angela Motuzoc, spune că nu a văzut proiectul PAS integral, dar și-a exprimat speranța că anumite amendamente cerute de această autoritate mai mult de un an în urmă la fel vor fi luate în calcul.
„Puterile în țară trebuie să colaboreze între ele prin criterii de bun-simț, de echilibru și de respect reciproc. Și vreau să zic în același context că forurile europene de fiecare dată au apreciat independența procuraturii și în acest caz mizăm ca de fiecare dată pe acel dialog interinstituțional corect, bazat pe lege și în spiritul legii.”
Referitor la trenarea unor anchete disciplinare pe numele unor procurori care ar fi comis abuzuri şi pretinsa protejare corporatistă, preşedinta CSP, Angela Motuzoc, spune că aceste acţiuni sunt în derulare, cu respectarea procedurilor legale.
Cât despre evaluarea procurorului general, Motuzoc invocă experiența anterioară ce s-a dovedit a fi nereușită.
„Avem un precedent la acest capitol din 2019, care ținea de evaluarea procurorului general. Aceste prevederi au fost declarate neconstituționale prin hotărârea Curții Constituționale din anul 2020.”
Un alt jurist, Iulian Rusu, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, mai curând le-ar da dreptate noilor guvernanţi. Despre problemele din procuratură se cunoaşte nu de azi, nici de ieri, spune expertul, iar, ceea ce el numeşte ezitările actualului procuror general de a porni anumite dosare au devenit antologice. În acest context, se cer decizii ieşite din comun, crede Iulian Rusu.
„Într-o lume ideală, atunci când noi nu avem scurgeri de fonduri, am putea să facem şi o solicitare şi la Comisia de la Veneţia. Pe de altă parte, Consiliul Suprem de Securitate nu prima dată accentuează cu privire la urgenţa şi intervenţia necesară pe o serie de dosare, care nu se petrece. Şi nu putem aici spune că Procuratura Generală sau procuraturile specializate sunt în lipsă de intrumente. Ce s-a observat este că noi am avut de fapt un exod de actori cu suspiciuni de integritate, din R. Moldova într-o anumită jurisdicţie concretă. Acţiunile trebuiau să fie întreprinse exact invers, pentru a preveni. Pentru că acţiunea de reparare va fi mult mai costisitoare, un efort foarte mare care putea fi evitat”.
Iulian Rusu mai spune că actuala lege cu privire la procuratură este depăşită de realităţi, membrii Consiliului Superior al Procurorilor care sunt dintre procurori – un sistem unde ierarhia şi subordonarea e la ea acasă – nici nu admit să ia decizii contrare la ceea ce spune şeful. În plus, procurorii revendică garanţii de independenţă fără să se îngrijească cu aceeași ardoare de randamentul activității lor, pe care insistă preşedinta Maia Sandu, dar şi o bună parte a societăţii.
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
