Linkuri accesibilitate

Andrei Spînu: „Anul viitor am propus ANRE să avem cel puțin doi furnizori de electricitate” (VIDEO)


Andrei Spînu: Moldova nu e pregătită pentru astfel de criză
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:55:49 0:00

Guvernul Republicii Moldova a luat toate măsurile necesare pentru ca vineri datoria acumulată pentru luna octombrie-noiembrie să fie achitată Gazpromului. Moldovagaz este obligată să achite integral cca 74 mil $ pentru consumul de gaz de la Gazprom. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu dă asigurări ca maine banii vor ajunge la Gazprom.

Interviu cu vicepremierul Andrei Spînu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:53:32 0:00

Europa Liberă: Negocierile cu Gazprom-ul au arătat un succes sau și anumite eșecuri pentru guvernarea de la Chișinău?

Andrei Spînu: „Eu cred că în situația în care se află întreaga Europă este mai complicat să vorbim dacă aceste discuții au fost un succes sau un eșec. Cu siguranță, ce pot spune pe moment după aceste discuții este că Moldova nu a fost pregătită pentru o astfel de criză și noi ne-am trezit într-o situație ca după 30 de ani să fim în situația în care să nu avem prea multe alternative. Atunci când am mers să discut despre contractul de gaz, am spus-o de mai multe ori, am avut câteva obiective în față. În primul rând, să avem livrări sigure de gaze, să nu ne trezim peste noapte că nu este gaz pentru țara noastră. Al doilea obiectiv important în contextul european al prețurilor la gaz, care ieri m-am uitat cu ce s-a încheiat ziua și prețul pe piața internațională era de 1.140 de dolari pentru mia de metri cubi. Deci, pornind de la asta, obiectivul a fost să avem un preț cât mai bun de cumpărare a gazului și noi am reușit să obținem o formulă care permite la momentul actual să cumpărăm gazul cu 450 de dolari. Prin comparație, pe piață este 1.140, noi îl cumpărăm cu 450 de dolari. Și al treilea obiectiv pe care l-am avut a fost ca în aceste discuții să nu admitem unele ingerințe politice care ar defavoriza Republica Moldova. Și cred că am reușit pe toate cele trei aspecte: să avem situația în care avem gaz, avem gaz la un preț bun și nu am admis condiționalități care ar dăuna Republicii Moldova.”

Avem gaz, la un preț bun, și nu am admis condiționalități care ar dăuna Republicii Moldova...

Europa Liberă: Acum haideți să discutăm pe fiecare aspect în parte. Dvs. ziceți că 450 de dolari pentru mia de metri cubi este un preț care, într-un fel, este acceptabil, ținând cont că pe piața europeană mia de metri cubi a ajuns să depășească 1.100 de dolari. Sunt voci care spun că ați fi putut să negociați și mai mult și să obțineți un preț și mai mic. OK, dacă să facem trimitere la ceea ce spune opoziția că ați fi putut să negociați un preț de 250 de dolari pentru mia de metri cubi, e real acest lucru?

Andrei Spînu: „Am să vă spun așa cum este, nu este real, or am avut situația lunii octombrie, când nu am avut o înțelegere și am avut un preț de 790 de dolari pentru mia de metri cubi. Doi: formula pe care o avem la calcularea prețului gazului se bazează inclusiv pe ceea ce se întâmplă pe piețele internaționale, dacă pe piețele internaționale prețul va scădea, atunci și prețul de achiziție a gazului în Republica Moldova va scădea și va scădea la fel de mult. S-ar putea ca să ajungem într-o lună în care cu adevărat să avem un preț de 260 sau de 300 de dolari, dacă prețul pe piețele internaționale va merge în jos. Am avut această situație la sfârșitul lunii octombrie, când prețul la gaze era de aproximativ 770-750 de dolari. Spre exemplu, dacă prețul la gaz ar fi pe piața europeană de 750 de dolari, asta ar însemna că prețul și pentru Republica Moldova ar fi sub 400 de dolari, ar fi 300 și ceva. Deci, indiferent de modul în care va evolua prețul pe piețele internaționale, pe piețele europene, cetățenii noștri vor avea un preț mult mai bun de achiziție a gazului.”

Europa Liberă: Prin comparație, de ce Ungaria a obținut un preț mai mic?

Andrei Spînu: „Pentru Ungaria eu nu cunosc care este prețul exact. Au spus și ei că este o formulă secretă. Știu că au semnat un contract pe 15 ani și nu știu dacă este prețul mai bun, ținând cont că și un cazul lor este o formulă care nu a fost divulgată public.”

Europa Liberă: Ați luat în calcul datoria aceasta despre care acum Gazprom-ul a anunțat, așa, subit și toată lumea a zis că dl Spînu nu ne-a spus până la capăt, totuși ce au negociat și de ce s-a ascuns acest aspect?

Andrei Spînu: „Nu s-a ascuns acest aspect, niciodată nu am spus asta, mai mult de atât, am făcut acel protocol pe care l-am semnat public imediat ce am ajuns la Chișinău. Noi nu vorbim de o datorie istorică care a fost ascunsă sau despre care nu s-a știut, noi vorbim de o datorie curentă, pentru consumul din luna octombrie și noiembrie, care s-a format acum și care trebuia să fie achitată.”

Noi nu vorbim de o datorie istorică care a fost ascunsă sau despre care nu s-a știut...

Europa Liberă: Bine, dar problema aceasta ați discutat-o atunci?

Andrei Spînu: „Da, problema am discutat-o și a fost pusă și în protocol, punctul 8 din protocol spune că noi vom veni și vom interveni așa ca Moldovagaz să poată să achite pentru consumul din luna octombrie și noiembrie, ceea ce, de fapt, noi am și făcut. În cadrul Comisiei Situații Excepționale am luat toate măsurile necesare ca această datorie să fie posibil de achitat, inclusiv săptămâna trecută am votat în prima lectură modificări la buget și astăzi s-a votat în a doua lectură. Ce am spus către Gazprom și am spus și săptămâna trecută, și luni, săptămâna aceasta, că avem nevoie doar de încă câteva zile ca să putem să acoperim această problemă de cash flow se numește, că Moldovagaz nu avea suficiente resurse financiare pe moment să achite acea diferență de tarif și prețul la gaz care a fost în luna octombrie. Astăzi a fost votată în lectura a doua și va fi promulgată legea, mâine vor ajunge banii la Moldovagaz și Moldovagaz va face achitarea. Deci nu a fost o chestie care a fost ascunsă sau ne-a luat prin surprindere. Acest tip de achitare până pe data de 20 a lunii următoare este o prevedere în contract nu stabilită acum, în discuțiile pe care le-am avut în această toamnă, este o prevedere din contractul vechi și care va fi și în continuare.”

Europa Liberă: OK, dar Gazprom-ul a avertizat și a spus: „Dacă nu achitați, atunci să vă așteptați la sistarea gazelor”?

Andrei Spînu: „Vreau să vă spun că această informație și pe noi ne-a luat prin surprindere, acest termen de 48 de ore, ori luni la Consiliul de Observatori Moldovagaz, la care am fost prezent și eu, am informat reprezentanții Gazprom-ului că este nevoie de încă un pic de timp ca să poată să fie rezolvat. În cadrul acelei ședințe a consiliului și în discuția pe care am avut-o cu dl Miller luni nu am fost informat despre aceste 48 de ore, s-a luat o decizie formală ca președintele Consiliului de Administrare Moldovagaz, dl Vadim Ceban, să facă toți pașii necesari pentru acoperirea acestei diferențe. În niciun moment nu s-a spus de 48 de ore, am aflat și eu din presă despre aceste 48 de ore...”

În niciun moment nu s-a spus de 48 de ore, am aflat și eu din presă...

Europa Liberă: Și atunci, noi ne întrebăm - de ce acest dialog pe care l-ați purtat și care v-ați arătat mulțumiți de ceea ce ați negociat se întrerupe brusc și să se pună această condiție că, în caz dacă nu achitați în timp de 48 de ore, se întrerup livrările?

Andrei Spînu: „Deci, noi și în conferința de presă am spus că din perspectiva noastră este regretabilă modalitatea aceasta de colaborare, or noi am arătat deschidere spre dialog, spre bunăvoință de a rezolva aceste probleme la nivel tehnic, fără a intra în discuții în mass-media ș.a.m.d. Mai mult decât atât, am spus că noi vrem să fim transparenți, să trecem aceste modificări din buget prin parlament, prin prima lectură, cu spațiu de discuții, cu diferență dintre prima și a doua lectură, nu am votat noaptea, nu am votat la pachet ambele lecturi, tocmai ca să respectăm întocmai norma legală și să oferim cumva și claritate pentru cetățeni cum se va achita această diferență. În același timp, trebuie să spunem că totuși gazul nu a fost întrerupt, noi am avut aceste discuții, am agreat că știm deja care sunt pașii, că până vineri se va achita, sunt sigur că mâine va avea loc această plată și nu vor mai fi probleme.”

Europa Liberă: Mulți v-au reproșat și au spus că de ce nu ați insistat ca Moldovagaz să găsească bani și să achite consumul de gaze?

Andrei Spînu: „Noi am insistat, de fapt, Moldovagaz a căutat soluții, inclusiv să ia un credit de la bancă, doar că suma este mult prea mare și procedura de obținere a unui astfel de credit de 74 de milioane ar fi durat mult prea mult timp. Și noi, știind de aceste limitări, am intervenit cu aceste măsuri. De asemenea, cetățenii și cei care ne urmăresc trebuie să înțeleagă că această situație este doar de moment.”

Europa Liberă: Unii au înțeles că ați putea să creați un precedent și de această situație să se folosească și pe viitor această entitate numită Moldovagaz.

Andrei Spînu: „Nu are cum, pentru că iarăși am să repet, haideți să luăm un calcul matematic vorbind, în luna octombrie prețul de achiziție a gazului a fost de 790 de dolari, tariful a rămas la 4,2 lei, deci nu a crescut. Dacă creștea tariful în luna octombrie la prețul de 790 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz, ar fi trebuit să avem nu 4,2 lei, dar cel mai probabil 16 sau 17 lei pentru 1 metru cub de gaz. Acest tarif nu a crescut și, respectiv, Moldovagaz a încasat bani pentru consumul din luna octombrie la un tarif de 4,2 lei, dar a cumpărat cu 790 de dolari, este logic ca să se creeze această diferență enormă. De ce spun că nu poate să se creeze un precedent? Pentru că pentru lunile următoare tariful deja este aprobat și a crescut la 11 lei, acesta este primul aspect; al doilea aspect – guvernul și parlamentul deja au aprobat pachetul de suport pentru cetățeni, ca să ajute pentru primii 50, următorii 100 de metri cubi, ca să vină în ajutor populației. Respectiv, aceste tarife ca suport din partea guvernului pentru cetățeni sunt suficiente pentru ca Moldovagaz să-și poată achita facturile la timp, până pe data de 20 a lunii următoare și asta o confirmă și Moldovagaz.”

Europa Liberă: Dar acest tarif de 11 lei și 8 bănuți, el rămâne valabil pentru câte luni?

Andrei Spînu: „Acest tarif a fost calculat pentru 14 luni, solicitarea care a fost transmisă de Moldovagaz către ANRE ține de un calcul estimativ pentru 14 luni, mă refer la lunile noiembrie, decembrie anul 2021 și întreg anul 2022. S-a pornit de la analiza pieței gazelor și care sunt prețurile la momentul actual pe piețele internaționale, dar în momentul în care pe piețele internaționale se va ajunge la un preț mai mic sau mult mai mic, atunci se va solicita ca acest tarif să fie revizuit. Și noi așteptăm ca acest tarif să revină la normalitate, or toată lumea, și când spun „toată lumea”, nu mă refer la Republica Moldova, mă refer la toată Europa, toată comunitatea internațională înțelege că acest preț de peste 1.100 de dolari este un preț care nu a mai fost niciodată și el nu poate să țină foarte mult timp. Optimist vorbind, la începutul lunii aprilie prețul ar trebui să scadă mult în jos, noi ne așteptăm că poate și mai repede să scadă. Dacă va scădea și vor fi motive ca să revedem tariful, cu siguranță și guvernul va insista ca acest tarif să fie redus.”

O parte mare din datorie vine încă din anul 1994; o altă parte din datorie vine din perioada 2006-2009; o altă parte din datorie vine din perioada 2011-2015...

Europa Liberă: Dar, până la urmă, Dvs. cunoașteți cum a fost gestionată activitatea Moldovagaz și de ce s-au acumulat acele datorii, și de ce până la guvernarea PAS nu s-a spus atât de tranșant și nu s-a insistat ca acele datorii care s-au acumulat să fie stinse de către Republica Moldova? Vă este clar totuși ce scop s-a urmărit, neinsistându-se din partea Gazprom-ului ca să fie achitat consumul de gaze?

Andrei Spînu: „Eu am spus și în parlament, și am să spun și aici, eu regret și nu vreau să dau vina acum pe Federația Rusă, pe Gazprom sau pe oricine altcineva, vreau să discutăm despre ce a făcut guvernarea Republicii Moldova timp de 30 de ani și nu a rezolvat această problemă.”

Europa Liberă: De ce a fost tolerantă Rusia cu celelalte guvernări, și nu a insistat să i se stingă datoriile?

Andrei Spînu: „Probabil că au găsit alte metode ca să intervină. Or, noi de fiecare dată am spus că noi ne dorim o relație transparentă și corectă, iar o relație transparentă și corectă înseamnă atunci când spui cum stau lucrurile, spui direcția în care trebuie să se meargă, că trebuie să fie o direcție corectă, nu trebuie să se facă înțelegeri pe la spate sau ascunse sau să se ia în calcul anumite alte interese decât cele comerciale sau pentru oameni. Deci, eu repet: o parte mare din datorie vine încă din anul 1994; o altă parte din datorie vine din perioada 2006-2009; o altă parte din datorie vine din perioada 2011-2015. În ultimii 3 ani, trebuie să recunoaștem că nu au fost acumulate datorii suplimentare. Respectiv, eu și noi toți ne punem întrebarea: de ce despre aceste datorii și discuțiile care au avut loc nu au dus la diminuarea datoriilor, excluderea lor? Ele au fost cumva, așa, rostogolite de-a lungul timpului până s-a ajuns în situația în care să nu mai înțelegem care sunt ele, cum s-au acumulat, pentru că Dvs. mă întrebați despre corectitudinea acestor datorii, evident că noi ne dorim un audit independent, ca să înțelegem și noi.”

Europa Liberă: Dar ce se va audita, pentru că și aici nu e clar?

Andrei Spînu: „Nu, e foarte clar. Deci, noi vrem să audităm aceste datorii. Spre exemplu, când am fost la Sankt Petersburg, reprezentanții Gazprom-ului vorbeau despre o datorie de 720 de milioane de dolari. Noi am spus și în protocolul pe care l-am semnat, chiar dacă s-a insistat ca această cifră să fie inclusă în protocol, partea noastră și eu personal am zis că „eu nu pot să accept ca să includeți orice cifră, până când eu nu înțeleg și nu am confirmat această cifră, că dacă includ acum 720 de milioane, veți spune mai târziu că am acceptat-o”. Ce înseamnă auditarea? Să se meargă la Moldovagaz, să se ridice toate documentele și să se vadă: 20 sau 30 de milioane, spre exemplu, care au fost acumulate în perioada 2006-2009, de unde sunt ele, pentru ce sunt, sunt pentru gaz sau sunt pentru altceva? De ce Moldovagaz nu a putut să le plătească, dacă, cum spunem noi, cetățenii au plătit, de ce Moldovagaz nu a plătit? Mai departe, investițiile pe care le-a făcut Moldovagaz au fost cu bună-credință sau nu cu bună-credință? Și, respectiv, având toate aceste calcule și dovezi, să înțelegem – e vorba de 720 de milioane, e vorba de 500 de milioane sau de 100 de milioane?”

Europa Liberă: Dl Parlicov, fostul șef ANRE, a explicat aici, în studioul Europei Libere, că nici până la 500 nu se pot argumenta, justifica astăzi sumele, 500 de milioane. De ce 720 de milioane?

Andrei Spînu: „Aici e și întrebarea noastră. De asta vom insista pe acest audit, ca să ne spună exact despre ce sumă vorbim. Eu nu vreau să intru acum în speculații, pentru că sunt reprezentantul guvernului și nu vreau să spun o cifră după care să nu am justificarea acestei cifre.”

Europa Liberă: Dle Spînu, Dvs. insistați pe ideea că nu s-au făcut cedări politice din partea Republicii Moldova și nu se vor plăti costuri politice, dar ați spus foarte clar că s-a făcut abstracție de regiunea transnistreană. Totuși, cum să se facă abstracție în timpul convorbirilor de regiunea transnistreană, care importă cea mai mare parte a volumului de gaze?

Andrei Spînu: „Nu am zis că s-a făcut abstracție, am spus că, atunci când s-a discutat despre datorii, noi am spus că noi putem fi responsabili la momentul actual doar de datoria malului drept, nu putem discuta despre toată datoria, pentru că și noi avem întrebări ce este cu datoria de acolo, fiind o datorie comercială între doi agenți economici și cred că e o discuție mai complexă.”

Europa Liberă: Și nu sunt valabile condiționalitățile pe care le pune Gazprom atunci când e vorba despre Republica Moldova per ansamblu și când e vorba de regiunea transnistreană.

Andrei Spînu: „Asta am observat și noi, dar, repet momentul, pentru că eram, haideți să înțelegem că deja ajungeam în ultimele zile ale lunii octombrie. Deci, noi am spus foarte clar: „La moment nu discutăm nicio implicație politică pe acest subiect, avem de discutat un contract și livrarea gazelor la un preț bun”. Și cred că asta nouă ne-a reușit să facem.”

Europa Liberă: Foarte multă lume se întreabă - și eu am mers și la Rezina, și în alte localități din Zona de Securitate -, de ce peste Nistru se achită pentru 1 metru cub de gaze 1 leu și de ce restul cetățenilor trebuie să achite 11 lei?

Subiectul regiunii transnistrene este un subiect complex...

Andrei Spînu: „Subiectul regiunii transnistrene este un subiect complex. Cred că și Dvs., și cetățenii înțeleg foarte bine că în aceste 100 de zile pe care le-a avut acest guvern nu se poate să rezolvi imediat. Mai mult decât atât, în procesul de discuții a contractului la gaze, dacă vreți, eu nici mandat nu am avut să discut despre regiunea transnistreană sau ce se întâmplă acolo. Sunt formate la nivel guvernamental care vor discuta inclusiv aspectele acestei regiuni și ale acestui conflict care există, ca să vedem încet-încet cum ajungem la soluționarea acestor probleme.”

Europa Liberă: Da, dar ce le spuneți Dvs. cetățenilor care se întreabă, de ce acolo ei achită 1 leu și de ce aici noi achităm 11 lei?

Andrei Spînu: „Cetățenii, ca și toată lumea, înțeleg foarte bine că diferența de plată pentru gaz nu este o chestie care se întâmplă acum, a fost permanent, și 10 ani în urmă, și 7 ani în urmă, și 3 ani în urmă, noi am plătit 4,2 lei, ei oricum au plătit mai puțin. Noi plătim acum 11 lei, ei oricum plătesc mai puțin. Și 7 ani în urmă, când noi plăteam 6,2 sau 6,4 lei, ei plăteau mai puțin. Repet, este o problemă complexă și nu cred că trebuie să fie redusă doar la tariful la gaz pe care îl achităm. Evident că noi credem că nu este corectă o astfel de abordare, dar rezolvarea acestei probleme nu ține strict de subiectul gazelor și prețul la gaze.”

Europa Liberă: Atunci, unii experți merg și mai departe și se întreabă: dacă nu ar fi fost regiunea transnistreană, care are un sprijin direct și indirect mare din partea Federației Ruse, aveau să trateze cei de la Moscova autoritățile Republicii Moldova în aceeași măsură ca și cum au făcut-o acum?

Andrei Spînu: „Dna Ursu, încă o dată repet, eu nu am discutat subiecte geopolitice, politice despre care mă întrebați Dvs., dar întrebările sunt justificate. Deci sunt întrebări foarte corecte pe care le puneți, dar în această perioadă și în mandatul pe care îl am în calitate de ministru al infrastructurii, eu am discutat strict contractul la gaz, livrările și prețul.”

Europa Liberă: Eu de ce am insistat pe aceste întrebări? Pentru că la 31 martie expiră contractul de cumpărare a energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan și autoritățile vor trebui să decidă ce fac mai departe cu energia electrică și cunoaștem foarte bine că cel mai mult gaz se consumă anume la această centrală, la Uzina metalurgică și de asta cresc acolo datoriile.

Andrei Spînu: „Da. Haideți să spunem așa cum stau lucrurile. La acest moment, noi avem un contract de livrare a energiei electrice la un tarif bun comparativ cu ceea ce este în regiune, în luna februarie-martie vom organiza următoarea licitație pentru procurarea sau semnarea unui contract pentru un an de zile. Eu am anunțat de mai multe ori că ne dorim să avem o competiție la această licitație, pentru că la moment cumpărăm 100% din energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan. Lucrăm la această documentație, am venit și cu propunerea către ANRE ca de la un singur furnizor să nu se cumpere mai mult de maximum 70 la sută din consumul de energie, respectiv să avem, cel puțin, doi furnizori de energie electrică după licitația din martie, am transmis această informație inclusiv reprezentanților de la MGRES, am discutat acest subiect și la Kiev când am fost, în care am încurajat inclusiv companiile din Ucraina să participe la această licitație, știți că am anunțat despre semnarea contractului de construcție a liniei electrice Chișinău-Vulcănești, astfel ca să ne interconectăm cât mai repede la spațiul energetic european. Deci, tot ce spuneți Dvs. eu pot doar să confirm, dar în același timp să regret că au trecut 30 de ani și noi suntem exact aici unde am fost probabil 20 de ani în urmă. Și acum mandatul meu, și am spus-o și o mai repet de câteva ori, eu nu-mi voi ierta niciodată dacă peste 4 ani de mandat voi lăsa țara din perspectiva securității energetice în aceeași situație în care am găsit-o. Și o să vedeți că chiar astăzi în ședința secretarilor generali ai guvernului se vor aproba modificări la Legea gazului care, începând de anul viitor, va oferi drepturi, dar și obligația de a crea rezerve de stat și rezerve de gaz pentru țara noastră. Și asta se va întâmpla deja la anul. Eu sper că la vară să avem prețuri bune la gaz și să putem face aceste rezerve, voi face tot posibilul ca interconectarea energetică cu România să se întâmple cât mai repede. Deci, dacă vreți, noi deja am rămas mult în urmă, acum trebuie să facem tot posibilul ca într-un regim extrem de alert să recuperăm tot ce am pierdut în ultimii ani.”

Eu sper că la vară să avem prețuri bune la gaz și să putem face aceste rezerve...

Europa Liberă: Și chiar va fi cu putință să fie stocat gaz pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că deocamdată țara nu are asemenea capacități?

Andrei Spînu: „Dar nu vorbim de stocare în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar inclusiv acum la București s-a abordat acest subiect?

Andrei Spînu: „Da, s-a abordat posibilitatea de a stoca pe teritoriul României și eu am discutat despre stocare pe teritoriul Ucrainei, în paralel.”

Europa Liberă: Dar pe teritoriul Republicii Moldova nu?

Andrei Spînu: „Pe teritoriul Republicii Moldova noi încă nu avem capacități tehnice, dar lucrăm și am invitat câteva companii care să facă studii de fezabilitate, să ne spună dacă este posibil, cât asta ar costa și cât gaz putem stoca. Și eu vreau să fiu optimist și să cred că deja la anul vom avea aceste studii și vom înțelege mai bine ce putem face pe teritoriul țării noastre.”

Europa Liberă: Eu știu că am mai discutat iarăși cu buni cunoscători ai dosarului energetic al Republicii Moldova și spuneau dacă nu cumva Republica Moldova ar trebui să se intereseze cum a fost privatizată Centrala de la Cuciurgan?

Andrei Spînu: „Noi cu siguranță trebuie să analizăm totul unde avem suspiciuni că nu a fost făcut ceva corect și aici e important să luăm în calcul faptul că avem 100 de zile și am fost dintr-o criză în alta. Cu siguranță vom reveni, or subiectul cu securitatea energetică este clar că devine o prioritate națională pentru toate instituțiile statului – dna președintă, prim-ministrul, parlament, Ministerul Infrastructurii. Deci, noi cu siguranță vom ridica nivelul discuțiilor, astfel ca să avem o înțelegere mult mai bună a ceea ce se întâmplă și care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm în continuare.”

Europa Liberă: Ce soartă va avea Pachetul energetic III european? S-a discutat mult și despre acest subiect, inclusiv partea rusă a manifestat interes pentru felul cum înțelege Republica Moldova să implementeze acest Pachet energetic III european?

Andrei Spînu: „Vă spun care este înțelegerea noastră și ce am comunicat eu către Gazprom. Noi înțelegem exact ceea ce ne-am angajat să facem în fața Comunității Energetice. Or, noi am spus și în protocolul pe care l-am semnat am menționat expres că Republica Moldova își va respecta angajamentele internaționale.”

Europa Liberă: Cum?

Andrei Spînu: „La momentul actual, protocolul pe care l-am semnat presupune o înțelegere de neaplicare a sancțiunilor către Moldovagaz pentru nesepararea operatorului de transport.”

Europa Liberă: Și ei mai au un răgaz de 5 ani?

Andrei Spînu: „Nu, noi am vorbit de sfârșitul anului viitor. Deci, noi vorbim despre un an de zile. Eu întreb Gazprom-ul: de ce nu acceptați separarea, pentru că până la urmă este o separare corporativă? Și Gazprom trebuie să accepte această separare, fără aprobarea Consiliului de Observatori, unde Gazprom are majoritatea, atunci Moldovagaz nu poate, nu că nu vrea. Și din informația pe care o avem, a fost aprobat planul de implementare a Pachetului III de către Consiliul de Administrare și de către Consiliul de Observatori, a fost aprobat de ANRE, toate documentele sunt pregătite, este nevoie de aprobarea Gazprom-ului pentru această tranzacție. Colegii de la Gazprom spun că, atâta timp cât nu rezolvăm problema datoriilor, nu putem discuta despre separare.”

Eu întreb Gazprom-ul: de ce nu acceptați separarea?...

Europa Liberă: Exact.

Andrei Spînu: „Și atunci, noi am spus: OK, hai să audităm, să vedem ce e cu ele, hai să ajungem la o înțelegere pe reglementarea lor și nu mai blocăm procesul de separare. Eu foarte mult îmi doresc ca în acest an de zile pe care îl avem pentru nu amânarea unbundling-ului, dar neaplicarea sancțiunilor. Și vă spun de ce, dacă vreți, personal am acceptat această formulare. Moldovagaz și așa are extrem de multe datorii sau se invocă multe datorii, dacă mai aplicăm și noi un set de sancțiuni peste Moldovagaz, noi, de fapt, înrăutățim și mai mult situația. Aceasta este pe de o parte, pe de altă parte, în situația în care ne aflăm...”

Europa Liberă: Dar mulți vorbesc și despre o posibilă falimentare a Moldovagaz?

Andrei Spînu: „Acest lucru l-am auzit și eu din presă, la moment noi nu am discutat despre acest aspect, la nivel guvernamental nu este luată în calcul o astfel de opțiune, noi credem că putem să ajungem la o înțelegere în care să le avem separate, pentru că sunt mai multe modele de unbundling sau de implementare. Acum ce este important să se înțeleagă și ce nu se comunică sau nu se spune de multe ori: Pachetul III energetic nu înseamnă doar separarea sistemului de transport de celelalte activități, de distribuție și de procurare sau furnizare a gazelor, înseamnă inclusiv niște reguli de piață. Spre exemplu, la moment noi avem doi transportatori, avem Vestmoldtransgaz, care este gazoductul și avem deja Moldovatransgaz, care sunt doi operatori care au licență. La moment nu este nicio problemă ca altcineva să cumpere gazul și să încheie contract de furnizare cu un client, nu există aceasta. Or, ANRE-ul a stabilit tarife de intrare, ieșire și de transport. Deci, totul este, cumva elemente de piață deja sunt și cei care doresc să vină pe această piață ei pot s-o facă. Și avem cazul din luna octombrie când Energocom a cumpărat gaz și l-a transportat, și l-a vândut către Moldovagaz. Problema pe care o avem acum este această anomalie pe piață, fiindcă atâta timp cât costă peste 1.100 de dolari, nimeni nu va cumpăra să vândă cu 1.100, când Moldovagaz vinde cu 450. Dar, repet, noi vom insista ca acest proces de separare să fie dus la bun sfârșit. Or, noi deja am primit o notificare din partea Comunității Energetice referitoare la eșuarea separării operatorului de transport. Să ne aducem aminte că separarea trebuia să se întâmple încă în 2020 și a fost amânată de câteva ori la rând.”

Europa Liberă: Exact. Au fost indulgenți cei de la Bruxelles și au mai dat șanse ca să se ajungă la un numitor comun și să se implementeze inclusiv acest Pachet energetic III european. Dle Spînu, mulți ani la rând s-a vorbit despre scheme, inclusiv în domeniul energetic, despre intermediar care s-ar fi îmbogățit foarte mult. Mai există acum suspiciuni, aveți siguranță că acolo totul e transparent și că nimeni nu mai beneficiază de bani nebuni fără ca să depună efort?

Andrei Spînu: „La moment sau în trecut?”

Europa Liberă: Și, și...

Andrei Spînu: „La ambele este nu. Deci, eu nu am siguranța că lucrurile sunt în totalitate corecte și acum, și în trecut nici atâta. Și din acest motiv noi, inclusiv știți deja și a apărut și în spațiul public că vom schimba membrii în Consiliul de Observatori, vom insista ca membrii care vor reprezenta statul în Consiliul de Observatori să fie mai atenți, să fie informați mai bine, să vedem care alte instrumente putem să le folosim ca să monitorizăm ceea ce se întâmplă la Moldovagaz, suplimentar contăm ca la un moment dat să avem un ANRE în care să avem cu toții mai multă încredere și atunci când ANRE stabilește tarifele sau analizează informația financiară transmisă de Moldovagaz să avem încredere că este făcută bine.”

Europa Liberă: Iar următorul președinte de la Moldovagaz trebuie să aibă și blagoslovirea Gazprom-ului?

Andrei Spînu: „Da, aceasta este procedura, Guvernul Republicii Moldova propune, se aprobă în cadrul Consiliului de Observatori.”

Europa Liberă: Are șanse dl Negruță să ajungă șef la Moldovagaz?

Andrei Spînu: „Nu a fost discutat acest subiect. La acest moment, dl Negruță a fost propus membru al Consiliului de Observatori și la următoarea ședință a Consiliului de Observatori așteptăm să fie aprobat.”

Europa Liberă: Despre alternative să vorbim. Ați promis că este funcțional gazoductul Iași-Chișinău.

Andrei Spînu: „Da.”

Europa Liberă: El este funcțional, dar gazul în casa cetățeanului nu ajunge?

Andrei Spînu: „A ajuns, un pic a ajuns deja...”

Europa Liberă: Un pic e o picătură în mare, cum s-ar spune.

Andrei Spînu: „Da, gazoductul este funcțional și, de fapt, și-a arătat funcționalitatea, dacă pot zice așa...”

Europa Liberă: Funcționalitatea teoretică...

La momentul actual nu este o problemă de transport de gaze sau pe unde să aducem gazele...

Andrei Spînu: „Nu, și practică. În octombrie, când am primit un milion de metri cubi de gaz în gazoduct, astfel ca să avem presiune și să nu se oprească livrările de gaz. Eu revin în a spune că situația pe piața gazelor nu este o situație specifică Republicii Moldova, această situație de criză este și în România, și în Ucraina, și în toată Europa. La momentul actual nu este o problemă de transport de gaze sau pe unde să aducem gazele. Vă aduceți aminte, în 2019 a fost o situație similară, când se discuta despre închiderea tranzitului gazului din Federația Rusă prin Ucraina, atunci cu adevărat era o problemă de cum să ajungă gazul în Republica Moldova, pentru că, dacă se închidea tranzitul, nu mai aveam nicio rută de alternativă. Acum, noi suntem în situația în care gaz propriu-zis la preț bun nu există, că noi putem să aducem și mâine gazul din România, dar, din păcate, nici România nu are suficient gaz, nemaivorbind la un preț competitiv.”

Europa Liberă: Și acest lucru l-au spus și autoritățile de la București?

Andrei Spînu: „Exact. Și dacă vorbim și de Ucraina, ați văzut, noi am organizat cu Energocom-ul, 3 sau 4 licitații au fost organizate, a participat și o companie din România, dar nu a câștigat, pentru că prețul era prea mare. Au participat companii și din Polonia, și din Elveția, și din Ucraina, noi am cumpărat și din Ucraina, dar oricum am cumpărat la prețul de piață, de 900, 1.000 1.000 și un pic de dolari. Noi și acum putem să cumpărăm din România sau din Ucraina, dar îl vom cumpăra la un preț de 1.100 și ceva de dolari. Acum, eu înțeleg și am spus permanent, tariful de 11 lei pe care îl avem acum este un tarif mult prea mare pentru veniturile pe care le au cetățenii noștri.”

Europa Liberă: Asta spune toată lumea, cu toate că tariful este realist, dar, ținând cont de salariile și pensiile pe care le ridică cetățenii Republicii Moldova, totuși este un efort financiar foarte mare, din partea lor e chiar un sacrificiu.

Andrei Spînu: „Da, dar dacă cumpăram de pe piață, tariful trebuia să fie de 23 de lei. Deci, acest lucru trebuie spus, dacă noi mergem și cumpărăm acum gaz de pe piață la prețul care este pe piață, tariful nu ar fi 11 lei, ci ar fi 23 de lei. Pachetul de suport cu care a venit guvernul și a fost anunțat de dna prim-ministru este un pachet extrem de bun și care nu a mai fost în istoria Republicii Moldova de a veni și a contribui, pentru că guvernul înțelege că pentru mulți cetățeni această povară va fi mult prea mare. Și noi am spus la o emisiune, atunci când am decis cum să dăm acest pachet, am calculat fiecare factură, noi nu am mers așa, din auzite, ne-am uitat pe fiecare factură. Asta înseamnă că Moldovagaz ne-a oferit informații despre toți cei peste 700 de mii de consumatori casnici, toată informația, și am văzut că peste 500 de mii sau peste jumătate de milion de consumatori consumă sub 50 de metri cubi de gaz în perioada rece a anului. De aici și am venit cu cel mai mare suport pentru primii 50 de metri cubi de gaz și tariful pentru aceste peste jumătate de milion de familii va fi de 6,8 lei, nu de 11 lei; apoi încă 100 și ceva mii de familii pentru diferența până la 150 de metri cubi vor plăti 7,4 lei, dacă nu greșesc eu cifra, pentru celelalte 100 de metri și doar 90 de mii de familii vor plăti, de fapt, 11 lei pentru diferența de la 150 în sus. Respectiv, acest pachet de suport, pe lângă suportul la termoenergie pentru Chișinău și Bălți, credem că va ajuta ca cetățenii să poată să-și plătească facturile, să le plătească la timp și să nu fie o povară atât de mare, precum ați menționat și Dvs.”

Europa Liberă: Ați mai anunțat despre convocarea unei ședințe interguvernamentale moldo-ruse și în cadrul acelei ședințe ar urma să fie discuții și pe marginea dimensiunii energetice. Vreți să ne spuneți, să deschideți parantezele?

Andrei Spînu: „Da, desigur, vă spun, nu e confidențial. În primul rând, formatul acestei comisii moldo-ruse este un format obișnuit. În fiecare an, și anul trecut, și în 2019, dacă nu greșesc, și în 2018, în 2017 au loc aceste ședințe ale comitetelor guvernamentale Republica Moldova – Rusia. Din partea Republicii Moldova, președintele comisiei este dl Popescu, viceprim-ministru și ministru de externe...”

Europa Liberă: Și dl Patrușev, din partea Rusiei.

Andrei Spînu: „Exact. Pentru că pe agenda bilaterală sunt mai multe probleme decât cele...”

Europa Liberă: Ne interesează pe dimensiunea energetică.

Andrei Spînu: „Acum, pe dimensiunea energetică, pentru că am zis că sunt precum este Pachetul III, datoriile, sunt mai multe subiecte pe care trebuie să le discutăm, s-a convenit, pentru că noi nu ne-am dorit când discutam despre contract să discutăm chestii politice, s-a decis ca aceste discuții pe alte subiecte să fie discutate în cadrul acestui format obișnuit de discuții moldo-ruse. Propunerea noastră a fost ca să aibă loc această primă ședință până la finalul lunii noiembrie și asta este stipulat în protocol. A urmat vizita dlui Popescu la Moscova și s-a anunțat că va fi la începutul anului viitor...”

Europa Liberă: Ce poate cere Republica Moldova Federației Ruse pe dimensiunea energetică?

Vom solicita să găsim soluții pentru implementarea Pachetului III energetic, să deblocăm situația...

Andrei Spînu: „Noi vom solicita ceea ce am solicitat și în discuțiile din ultima perioadă, să găsim soluții pentru implementarea Pachetului III energetic, să deblocăm situația; noi vom solicita ceea ce s-a regăsit în multe din protocoalele semnate până acum, ca atunci când există un contract de livrare a gazelor, el să fie unul corect, să nu fie perturbat de orice altă situație și noi să putem fi siguri că aceste gaze ajung în țara noastră. Vom discuta inclusiv problema datoriilor, să vedem care totuși este și formatul în care noi decidem ce se întâmplă cu ele și alte subiecte deja care vor fi puse pe agendă.”

Europa Liberă: OK, așteptăm și o să vedem atunci ce abordare va fi.

Andrei Spînu: „Apropo, să știți că protocoalele aceste sunt publice. Dacă o să intrați pe site-ul Ministerului Economiei, da, puteți să vedeți că ele...”

Europa Liberă: Eu m-am uitat. Acum erau exprimate îngrijorări că și acolo ar putea să facă anumite cedări Republica Moldova, când e vorba despre acest domeniu important energetic.

Andrei Spînu: „Nu cred că putem discuta despre cedări. Noi am spus-o, și am spus-o și la Moscova, și la Sankt Petersburg, noi vom discuta transparent și vom apăra interesul țării noastre.”

Europa Liberă: Mulți s-au întrebat, totuși, există clauza aceasta ca să fie ținut în taină ce s-a negociat și de ce nu se publică contractul?

Andrei Spînu: „Nu este adevărat. Contractul, haideți să facem diferență dintre contract și protocol. Protocolul a fost semnat de mine ca un exponent, dacă vreți, și politic al guvernului, care din start am spus că va fi făcut public. Și a fost făcut public. Când s-a discutat contractul, personal am solicitat ca acest contract să fie făcut public, să îl publicăm. Opinia sau poziția Gazprom-ului este că acest contract este unul comercial între Moldovagaz, nu între guvern, între Moldovagaz și Gazprom și pentru că există clauze de tipul cum se aplică formula de calcul al prețului gazului, acest contract rămâne confidențial. Repet încă o dată, pe parcursul a peste 20 de ani de când avem livrări de gaze de la Gazprom și, mai ales în ultimii ani, niciodată acest contract nu a fost făcut public, niciodată, nici de o guvernare. Nu este o chestie că vrem sau nu vrem, mai mult decât atât, nici o țară care are contract cu Gazprom nu face publice contractele. La ultima emisiune la care am fost am spus foarte clar: dacă ar depinde sau ar fi în puterea doar a mea de a lua decizii, eu mâine l-aș face public sau l-aș fi făcut public odată cu protocolul. Și protocolul, și acesta pe mine m-ar scuti de tot felul de explicații, pentru că eu știu și sunt sigur că nu este nimic ascuns decât ceea ce deja se cunoaște, în afară de acea formulă despre care atât de mult se vorbește.”

Europa Liberă: Mulțumim pentru această precizare! Mai am foarte multe întrebări, sper repejor să le trecem. Ce părere aveți despre reforma aceasta administrativ-teritorială? Se discută atât de mult și unii spun că presa a inventat această problemă, alții spun că primarii sunt interesați de o asemenea reformă, alții spun că poate chiar guvernarea ar fi trebuit la modul cel mai serios să se gândească la această reformă, dar colegii Dvs. spun că în campania electorală nu s-a promis o asemenea reformă.

Andrei Spînu: „Haideți să ne oprim să arătăm cu degetul, în primul rând, că presa, că primarii, că guvernul... Eu tot timpul pornesc de la ideea ce este corect să facem și eu cred că noi avem masa critică de oameni și când spun „oameni”, mă refer la cetățeni, nu funcționari, primari, presă, care consideră că o reformă teritorial-administrativă trebuie făcută.”

Europa Liberă: Pentru că sunt de proastă calitate serviciile care se prestează cetățenilor.

Andrei Spînu: „Exact. Unica diferență care este în diferiți actori este cum o facem.”

Europa Liberă: Și când...

Andrei Spînu: „Și când o facem, exact. Deci nu este o întrebare de trebuie sau nu trebuie, este o întrebare de: când, cum și pe ce etape? Că nu ne apucăm să închidem satele, eu când aud asta îmi vine să scriu ceva. Nimeni nu vrea să închidă satele. Orice reformă teritorial-administrativă nu înseamnă închiderea satelor. Respectiv, noi credem și eu cred că discuția despre când trebuie să fie, în primul rând, o discuție serioasă. Nu putem să discutăm aici, la emisiune, acolo am prins un deputat pe colț și l-am întrebat ce părere are sau în emisiunea în care suntem acum. Și eu sunt absolut sigur că majoritatea parlamentară și guvernul, în momentul în care vom fi gata să pornim aceste discuții despre reforma teritorial-administrativă și despre cum facem ca serviciile prestate de primării, consilii să fie calitative, noi vom începe aceste discuții, vom ieși, vom anunța, vom crea echipe de lucru, vom implica primarii, vom implica cetățenii, vom implica specialiștii, experții, pentru că nu vorbim de o reformă așa făcută, este o reformă serioasă și ea ar putea să înceapă discuția în cel mai scurt timp, dar, repet încă o dată și să luăm în calcul, noi avem 100 de zile de-abia, în care avem COVID, gaze și încă multe altele. Sunt sigur că vom ajunge și vom discuta și acest aspect.”

Europa Liberă: APL-urile de nivelul întâi spun că raioanele sunt veriga care aproape că nu-și demonstrează eficiența și că mai degrabă consumă bani mari, și nu oferă nimic.

Andrei Spînu: „E adevărat! Cred că dacă și aveam un punct comun sau o viziune comună mai mulți actori care se ocupă de acest subiect, toată lumea înțelege că la moment consiliile raionale reprezintă multe semne de întrebare despre eficiența lor, calitatea serviciilor și funcționalitatea lor.”

Europa Liberă: O descentralizare financiară adevărată...

Andrei Spînu: „A început deja...”

Europa Liberă: A început, va avea și o finalitate?

Andrei Spînu: „Cu siguranță va avea și o finalitate.”

Europa Liberă: La finele mandatului actualului parlament?

O descentralizare financiară nu se întâmplă peste noapte...

Andrei Spînu: „Iarăși este opinia mea, o descentralizare financiară nu se întâmplă peste noapte și este un proces cumva continuu, dar este important ca noi să nu blocăm anumite procese, dar când simțim că este momentul să le facem, să fim poate un pic mai curajoși și să le facem. Și am să vă dau un exemplu de la propriul minister, pentru că sunt responsabil de drumuri...”

Europa Liberă: Dezvoltarea regională și infrastructura.

Andrei Spînu: „Da, dar am să vă dau un exemplu doar pe segmentul de drumuri. Am insistat și mă bucur că am primit suportul și din partea dnei prim-ministru, și a Ministerului Finanțelor, și a întregului guvern ca la moment din taxa care se achită pe drumuri doar 50 la sută se duc la primării și 50 vine în bugetul național, noi am insistat ca toate 100% să rămână la administrația publică de nivelul întâi. Asta înseamnă că, începând cu anul viitor, bugetele pentru drumuri vor crește, se vor dubla. Și eu am văzut anumite calcule, de la 500 de mii la un milion și ceva vor crește bugetele, poate nici asta nu este suficient...”

Europa Liberă: Da, ținând cont câți bani se investesc în construcția unui kilometru de drum...

Andrei Spînu: „Corect, dar eu am avut câteva discuții și cu CALM-ul, și cu primăriile și le spuneam că n-o să le ajungă. Și aici ei m-au prins, mi-au dat un argument care cumva m-a convins, au spus: „Da, dar banii aceștia vin nu neapărat pentru a repara capital un drum”, dar, spre exemplu, unele primării pe timp de iarnă nu au suficiente resurse ca să curețe drumul, să-l deszăpezească sau se întâmplă că unele porțiuni de drum sunt de o calitate extrem de proastă...”

Europa Liberă: Impracticabile aproape...

Andrei Spînu: „Și ei practic folosesc banii aceștia, primăriile mai bogate îi folosesc pentru drumuri noi, cele cu venituri mai mici întrețin, curăță drumurile. Și este important, pentru ca măcar acolo unde este o băltoacă de apă să poată pune niște pietriș și un pic de asfalt ca să nu se mai creeze sau dacă dă o ninsoare mai mare să aibă resurse ca să curețe zăpada, cel puțin către spital, școală, grădiniță sau alte obiecte sociale.”

Europa Liberă: Am văzut, la nivel de intenție, va continua programul „Drumuri bune IV”?

Andrei Spînu: „Nu, „Moldova drumuri IV” este un program pornit cu BERD și BEI de reconstrucție...”

Europa Liberă: Da, finanțat de aceste două bănci.

Andrei Spînu: „Aceste două bănci susțin un program care ajută la reabilitatea și reconstrucția drumurilor naționale și regionale. În mod special vorbim acum de drumurile naționale în care noi vom avea un credit de 150 de milioane de la BERD și 150 de milioane de la BEI, în total 300 de milioane de euro pentru reabilitarea capitală a drumurilor naționale, inclusiv vorbim și de centura Chișinău, două porțiuni mari. Vom începe construcția sper că chiar începând cu anul viitor, după ce vom organiza licitația.”

Europa Liberă: Dle vicepremier, ați efectuat o vizită în Ucraina.

Andrei Spînu: „Da.”

Europa Liberă: Sigur că spectrul de probleme este foarte mare. Ne interesează să ne spuneți nu în câteva cuvinte, dar cum se va rezolva problema bazinului râului Nistru, ținând cont de solicitarea părții ucrainene de a construi aceste baraje?

Pentru Ucraina acest baraj este o problemă energetică, pentru Republica Moldova este o problemă ecologică...

Andrei Spînu: „Poziția Guvernului Republicii Moldova este foarte, foarte clară și eu am comunicat-o inclusiv ministrului energeticii din Ucraina în timpul acestei vizite. Poziția noastră pe care am spus-o este următoarea: pentru Ucraina acest baraj este o problemă energetică, pentru Republica Moldova este o problemă ecologică și din acest motiv ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale nu va discuta pe acest subiect, dar va trebui să fie discutat cu Ministerul Mediului. Or, noi credem că, indiferent care este situația la nivel energetic, prioritatea este apa în Nistru, iar cei mai buni specialiști pentru a ne asigura că avem apă în Nistru sunt la Ministerul Mediului. Și asta am transmis ministrului energeticii și am zis că îmi pare rău, dar va trebui să discutați cu Ministerul Mediului, întrucât ei trebuie să protejeze Nistrul ca să avem apă îndeajuns.”

Europa Liberă: Dar ca un funcționar de stat oricum trebuie să aveți o poziție clară?

Andrei Spînu: „Ca un funcționar, poziția mea este aceeași ca și a Ministerului Mediului și a întregului guvern: prioritatea zero, dacă vreți, în aceste discuții este păstrarea Nistrului ca sursă primară de apă pentru țara noastră.”

Europa Liberă: La capitolul îmbunătățirii infrastructurii, ce ne puteți spune? Infrastructura, mai ales în mediul rural, este una despre care plâng nu doar primarii, dar și toți cetățenii. Câți bani i-ar trebui Republicii Moldova ca să îmbunătățească această infrastructură și să fie comparabilă măcar cu câteva din țările unde merg cetățenii Republicii Moldova și-și obțin bucata de pâine?

Andrei Spînu: „Câți bani... Nu o să mă dau acum în a ghici câți bani, cred că toți înțelegem că e vorba de sute de mii, poate milioane sau miliarde de euro, dar cu siguranță avem cel mai ambițios buget pentru investiții în infrastructura socială a satelor decât l-a avut Moldova vreodată. Vorbim de o alocare de aproximativ 800 de milioane în Fondul național de dezvoltare regională și acum suntem în consultări cu legea privind Fondul de dezvoltare regională și locală în care vom crea un mecanism de susținere a primăriilor. Anul acesta din bugetul de stat este de aproximativ 800 de milioane, ne dorim, cum am promis și în campania electorală, dar cum a promis în mod special dna președintă Maia Sandu proiectul „Satul european” că îl vom ridica la minimum două miliarde anual investiții în infrastructura satelor. Deci, începem cu aceste 800 de milioane, chiar astăzi am discutat și cu partenerii din Germania, care mai vin cu 8 milioane de euro, asta ar însemna încă 160 de milioane de lei, care vor fi direcționați în această direcție, lucrăm la mecanismul ca acești bani să ajungă cât mai repede și cât mai direct la primării, deci vom lansa anunțul de aplicare cu proiecte în cel mai scurt timp, astfel ca primăriile să acceseze acest fond, să ia banii și să înceapă să construiască satele noastre.”

Europa Liberă: Fonduri promiteți că ar putea să existe, bani cât de cât să acopere o parte din necesități, brațe de muncă sunt?

Forța de muncă este o problemă...

Andrei Spînu: „Da, aici este o problemă, forța de muncă este o problemă. Obiectivul nostru este să creăm locuri de muncă bine plătite aici, acasă, ca la prima etapă să oprim migrația. Noi înțelegem foarte bine că odată cu venirea noastră nu s-a oprit migrația.”

Europa Liberă: Absolut.

Andrei Spînu: „Migrația continuă, dar noi înțelegem că odată cu investițiile publice pe care le vom face, cu proiectele de infrastructură mari pe care le vom lansa vom încuraja antreprenorii să stea și să construiască o afacere acasă, iar pe de altă parte vom crea locuri de muncă care, pe de o parte, să-i țină pe cetățenii noștri acasă și poate să începem încet-încet să atragem cetățenii noștri care se află acum în Germania, Italia, Spania și în alte țări să se întoarcă.”

Europa Liberă: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere cu țările vecine, ce șanse există pentru ca aceste proiecte să fie implementate?

Andrei Spînu: „Șansele deja sunt...”

Europa Liberă: La orizont se văd, dar...

Andrei Spînu: „Am finalizat negocierile cu Ucraina referitor la podul Soroca-Iampol, am inițiat discuțiile și săptămâna viitoare vor avea loc negocieri pe podurile cu România de la Giurgiulești, Ungheni, dintre care cel de la Giurgiulești deja este în construcție; am discutat despre alte trei poduri care vor fi reabilitate; am stabilit cu România că vom lucra la un acord interguvernamental pe toate podurile care sunt pe Prut, or știm că, dacă nu greșesc, la un moment dat am avut 26 sau 27 de poduri, acum avem mult mai puține. Deci vrem să avem un plan de lucru de reconstrucție a acestor poduri. Am arătat interes pentru a aduce autostrada Moldova, despre care se vorbește în România, până la Chișinău și de la Chișinău să vedem cu Ucraina...”

Europa Liberă: Autostrada Unirii?

Andrei Spînu: „Da, Autostrada Unirii. Este un proiect pe care îl vom propune și Uniunii Europene. Cel puțin la prima etapă să lucrăm la proiectul sau la un studiu de fezabilitate și la proiectul tehnic ca să ne dăm seama cât asta ar costa și de cât timp va fi nevoie. Proiectul despre care ați menționat, „Moldova drumuri IV”, cu BERD și BEI este un proiect care vrea să reabiliteze drumurile naționale și să le conecteze la rețelele europene. Deci, eu nu vreau cumva să trag plapuma peste mine și să zic că eu sunt cel mai bun ministru sau nu știu cum, noi și până acum am avut foarte mulți bani sau a fost deschidere din partea multor parteneri să ne ajute, din păcate, din motive neclare, unele proiecte s-au tergiversat și s-au „murat” cu anii. Și rolul nostru, și al meu, dacă vreți, în calitate de ministru pe acest domeniu, este să deblochez și să fac așa ca orice barieră să dispară imediat, ca lucrurile să se întâmple repede, pentru că noi nu mai putem aștepta să reconstruim drumurile timp de 30 de ani.

Noi nu mai putem aștepta să reconstruim drumurile timp de 30 de ani...

Toată lumea s-a săturat de asta și pleacă. Oamenii vor ca drumurile să fie peste 3 ani, 5 ani, la anul. Vedeți podul de la Pruncul, cred că am vorbit despre el cel mai mult, 7 ani, și într-o săptămână o să-l scoatem la capăt și o să fie dat în exploatare, Ungheni-Chișinău – 7 ani. Eu am venit, dacă vreți, am găsit dosare întregi nesemnate. Da, înțeleg, am și eu suspiciuni de corupție pe foarte multe chestii și voi sesiza procuratura, voi sesiza toate organele, dar și antreprenorii trebuie să înțeleagă că acum au un partener care nu va bloca nimic, care nu le solicită nimic în schimb...”

Europa Liberă: Cele mai multe mișmașuri s-au făcut cu licitațiile, Dvs. știți că cei mai mulți bani s-au spălat în cadrul acestor licitații.

Andrei Spînu: „Exact. Și eu vreau să transmit mesajul acesta permanent și îl spun și acum: nu vreau nimic de la ei, vreau licitații corecte, făcute rapid, cu documentație bună, clară, transparentă. Ați câștigat, nu mă interesează cine câștigă atâta timp cât dacă s-a spus că se face într-un an, la final de an eu să vin, să văd că este făcut și este făcut calitativ. Și din partea ministerului vom debloca totul ca să meargă ca ceasul.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.

Andrei Spînu: „Eu vă mulțumesc și cu mare drag mai vin.”

Europa Liberă: Mulțumim!

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG