Rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus în care președintele în funcție, Aleksandr Lukașenka, a câștigat din nou cu un scor de peste 80%, sunt contestate de opoziția de la Minsk. Opoziția crede că scrutinul a fost falsificat și că adevărata câștigătoare ar fi Țihanovskaia. Oamenii au ieșit în stradă în număr mare în mai multe orașe din Belarus pentru a protesta împotriva alegerii lui Lukashenka. Uniunea Europeană a condamnat vehement acţiunile violente de reprimare a manifestațiilor din Belarus. Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din Bucureşti, sugerează că preşedintele moldovean s-a grăbit să-l felicite pe omologul său de la Minsk.
Europa Liberă: O parte din votanții belaruși au crezut în victoria lui Alexandr Lukașenka, altă parte nu au crezut. Protestele s-au extins în întreaga țară, se spune că o persoană ar fi murit, iar liderul opoziției se află acum în Lituania. Ce să înțelegem din toate aceste informații?
Angela Grămadă: „Eu am încercat să intru pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne al Belarusului astfel încât să pot să verific dacă acea declarație cu acea confirmare a primului decedat este adevărată sau nu. Din păcate, nu am putut să accesez site-ul Ministerului de Interne, dar asta s-a întâmplat și cu alte pagini web din Belarus. Deci, practic, există foarte multă informație care apare, dar care nu poate fi verificată din surse alternative sau din surse oficiale.
În ceea ce privește părăsirea țării de către Svetlana Țihanovskaia, care a fost candidatul unic al opoziției, aici sunt mai multe opinii și eu le-am auzit inclusiv de la experți, de la colegii din Belarus, care au început să posteze abia astăzi pe Facebook opinii, mesaje de susținere pentru protestatarii din Belarus ca să nu renunțe. Și, într-adevăr, ei exprimau îngrijorarea despre faptul că va exista tendința de a segrega protestatarii între cei care înțeleg de ce Svetlana Țihanovskaia a luat decizia de a pleca, de a părăsi țara și cei care nu o vor înțelege în acest context în care ea totuși nu a recunoscut rezultatele alegerilor.”
Europa Liberă: Ea a venit și cu mesaje către cei care protestează, către opoziție care a chemat la o grevă națională, și a spus că nu vrea sânge, nu vrea violență și a îndemnat cetățenii care au sprijinit-o, care au ieșit în stradă la cumpătare și la respect față de lege.
Angela Grămadă: „Eu cred că autoritățile au studiat foarte bine profilul electoral al Svetlanei Țihanovskaia. Filmulețele sunt două la număr. Din fericire, primul a apărut cel din Lituania, adică unde se află Svetlana Țihanovskaia în momentul actual. Și ultima referință, adică fraza ei de final cu faptul că copiii sunt tot ce are o persoană cel mai scump pe lume spune foarte multe lucruri, adică ipoteza mea este că totuși a fost amenințată sau că a fost condiționată prezența ei în Belarus cu familia, cu rudele.
Mai târziu au apărut în canale neoficiale care nu pot fi verificate foarte ușor, presupuneri că altă persoană ar fi fost cauza părăsirii țării, și anume șefa campaniei sale electorale, care este reținută. De fapt, aici trebuie să menționăm faptul că mai multe persoane din staff-ul electoral al Svetlanei Țihanovskaia sunt reținute în acest moment de către autorități, lucru care comparativ cu sediile electorale ale altor candidați care au susținut persoana Svetlanei Țihanovskaia pentru aceste alegeri prezidențiale sunt mai puține la număr reținute de către autorități sau aflate sub presiune. Și acesta ar putea fi totuși unul dintre motivele pentru care ea a fost somată să părăsească țara.
A doua noapte de proteste în Belarus
Pe de altă parte, ea îl are pe soțul ei în închisoare, lucru care iarăși poate să fie un element de presiune din partea autorităților belaruse, care în prezent organizează foarte mari represalii împotriva liderilor opoziției, pentru că tot apar știri în care ba unul, ba altul este reținut și în loc să se ocupe cu coordonarea acestor proteste sau cu adunarea dovezilor că au fost falsificate alegerile, aceste persoane trebuie să confirme sau să infirme anumite fapte care apar din surse care nu pot fi verificate foarte ușor.
În cel de-al doilea video care a apărut după primul, de astăzi, Svetlana Țihanovskaia citește de pe foaie. Asta înseamnă că ea nu este stăpâna discursului pe care îl promovează în spațiul public și că acest discurs i-a fost scris, de fapt, de către serviciile secrete din Belarus.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că totuși un lider autoritar va continua să conducă Belarus, Belarus se va apropia mai mult de est sau de vest în continuare? Ce se va întâmpla?
Angela Grămadă: „Belarusul nu se va apropia de vest, pentru că Uniunea Europeană a expus deja anumite poziții oficiale prin care condamnă ceea ce se întâmplă în Belarus în momentul de față. Opinia publică internațională cere sancțiuni împotriva liderului din Belarus și a anturajului său și aceste sancțiuni nu sunt atât de departe, în trecut au mai fost asemenea proceduri aplicate liderilor din Belarus. Deci, în niciun caz nu putem să spunem că Belarusul ar putea s-o ia mai aproape de vest dacă liderul de la Minsk nu își va schimba strategia, comportamentul și nu va recunoaște înfrângerea sa în această campanie electorală. Pe de altă parte, avem o reacție a unor state care au recunoscut deja victoria liderului de la Minsk.”
Europa Liberă: Inclusiv Republica Moldova, pentru că Igor Dodon a fost printre puținii șefi de stat care l-au felicitat pe Alexandr Lukașenka cu ocazia victoriei în cadrul acestor alegeri prezidențiale.
Angela Grămadă: „Igor Dodon s-a grăbit, el nu avea niciun motiv să facă acest lucru și aici o să pun această greșeală, această eroare și pe seama consilierilor președintelui Republicii Moldova, dar mie mi se pare mult mai interesantă atitudinea Chinei și atitudinea Federației Ruse, pentru că am auzit opinii în care se spunea că liderul chinez ar fi forțat mâna Moscovei pentru ca aceștia să emită o felicitare și o recunoaștere practic prin această felicitare o victorie a lui Alexandr Lukașenka pentru cel de-al șaselea mandat în funcția de președinte al Belarusului. Și aici n-a fost o forțare a mâinii Moscovei de către China, pentru că foarte puțină lume gândește la interesele economice pe care le are China în Belarus. Or, ceea ce a făcut Moscova și decizia liderului de la Kremlin se referă strict la modul în care este organizată verticala puterii și la interesele pe care le are Rusia în Belarus și, în primul rând, cele de a continua procesele integraționiste în Uniunea Economică Euroasiatică.”
Europa Liberă: Unii experți spun că gestul făcut de Igor Dodon prin mesajul pe care l-a trimis denotă dezechilibrul din politica externă a Republicii Moldova, dar și o lovitură aplicată relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
În mai multe declarații Igor Dodon s-a declarat un fan al lui Lukașenka...
Angela Grămadă: „Poate fi interpretată și așa, pentru că vor exista anumite consecințe, oficialii europeni iau în calcul aceste decizii interne sau pași pe care noi îi întreprindem și analizează cu foarte mare atenție modul în care înțelegem noi ceea ce înseamnă politică echilibrată sau parteneriate strategice cu anumite țări din spațiul post-sovietic. Cu siguranță, liderul de la Chișinău va deveni și mai puțin frecventabil din acest moment. Pe de o parte, nu pot să uit că în mai multe declarații de-ale sale Igor Dodon s-a declarat un fan al modelului de politică externă promovat de către Lukașenka...”
Europa Liberă: Și mai ales că și foarte mulți cetățeni din Republica Moldova și-ar dori un lider național asemenea lui Alexandr Lukașenka, un tătuc din ăsta autoritar care să poată să decidă aproape că de unul singur soarta unei națiuni.
Angela Grămadă: „Da, dar nu trebuie să uităm aici faptul că situația este total diferită între Republica Moldova și Belarus. Și mai este un lucru: modelul pe care l-a tot promovat Lukașenka când cu Uniunea Europeană, când cu Moscova, mă refer la cochetarea de politică externă, a arătat un eșec mare în perioada actuală, pentru că eu nu cred că mai există întoarcere înapoi în ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană.
Chiar dacă nu vor urma poziții foarte, foarte drastice în ceea ce privește Belarusul sau dacă acele sancțiuni vor fi minore în comparație cu ceea ce ar trebui să se întâmple în dialogul cu Minskul, cu siguranță nu va mai exista o asemenea apropiere de Belarus chiar și în contextul apariției unor crize suplimentare în spațiul post-sovietic, pentru că nu trebuie să uităm faptul că Uniunea Europeană s-a apropiat de Belarus în 2015, condiționând organizarea echitabilă, liberă a alegerilor prezidențiale din acel an cu ajutor financiar pentru economia acestei țări. Și asta se întâmpla în contextul crizei din Ucraina, modului în care evolua dialogul bilateral dintre Moscova și Minsk în contextul crizei din Ucraina, atunci când Alexandr Lukașenka și-a dat seama că ar putea să urmeze anumite procese pentru care Belarusul nu este pregătit. Aici mă refer la procese integraționiste și nu neapărat în Uniunea Economică Euroasiatică.
Anul 2019 a demonstrat cu prisosință că a existat acea presiune din partea Moscovei pentru ca Minskul să accepte aprofundarea dialogului în ceea ce privește Uniunea statală Belarus-Rusia, astfel încât să poată fi asigurată o procedură mai ușoară pentru liderul de la Moscova de a rămâne în funcția de șef al statului, pentru că ar fi apărut practic un stat nou și atunci ar fi putut să pretindă pentru un nou mandat prezidențial. Or, acest lucru nu s-a întâmplat și în consecință dialogul dintre Minsk și Moscova s-a înrăutățit la sfârșitul anului 2019, iar economia nu era în cea mai bună situație, mă refer la economia Belarusului.”
