Potrivit sondajului YouGov citat de dpa, 61% din respondenți cred că situația din Germania s-a deteriorat după plecarea politicienei conservatoare din viața politică în decembrie 2021, iar 25% cred că a rămas cam la fel.
Dpa scrie că cei care percep un declin în epoca post-Merkel, îl pun pe seama coaliției tripartite aflate acum la guvernare, alcătuită din social-democrați, verzi și liber-democrați.
28% din respondenți se plâng direct de „guvernarea proastă” a cancelarului social-democrat, Olaf Scholz, iar 18% atribuie declinul situației din țară unor „factori externi”. Pentru mai bine de jumătate din respondenți, ambii factori, intern și extern, joacă un rol.
Prima femeie cancelar și primul cancelar din Est
Merkel, care a devenit șef de guvern în 2005, ocupând postul vreme de 16 ani, a fost prima femeie cancelar din istoria Germaniei, și primul cancelar venit din fostul Est comunist.
După retragerea din politică în urmă cu 2 ani și jumătate, nu a participat aproape deloc la evenimente publice, refuzând an de an invitația să participe la conferința formațiunii sale politice, Uniunea Creștin-Democrată (CDU).
Dpa a scris luna trecută că de ziua lui Merkel, pe 17 iulie, creștin-democrații vor organiza o recepție. Istoricul de artă Horst Bredekamp urmează să țină o prelegere la Academia de Științe din Berlin.
Nu este însă limpede dacă Merkel însăși va participa la manifestare. În iunie, un fruntaș din CDU, Friedrich Merz, a spus că sărbătoarea oficială CDU cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a fostei sale șefe va avea loc în toamnă, pe 25 septembrie.
Oamenii sunt formați atât de prezența, cât și de absența libertății
Merkel și-a „încălcat” promisiunea de a nu se mai amesteca în politică de puține ori după retragere.
În octombrie 2023, a participat la ceremonii legate de a 33-a aniversare a reunificării germane, în orașul ei natal, Hamburg.
Într-un interviu acordat cu acea ocazie ZDF, ea și-a amintit de viața în Germania de est în declarații nuanțate: „În pofida unor încercări susținute, RDG-ul nu a reușit să înlocuiască familia sau să influențeze, în totalitate, tineretul. Au existat prietenii, au avut loc petreceri, s-a mers în concediu împreună cu părinții. Toate la un loc au constituit experiențe memorabile. Mai sunt și amintirile legate de stat. Prezența libertății formează oamenii, tot așa și absența libertății” – spunea atunci Merkel.
Merkel și-a atras laude și critici intense pentru una din deciziile sale cu cel mai mare impact global: aceea de a permite intrarea în țară a unui milion de refugiați din Orientul Mijlociu, în timpul a ceea ce unii au numit „criza migranților”, în 2015.
Atunci ea a promis, memorabil: „Wir schaffen es” (Vom reuși), liniștindu-i pe cei care prevedeau mari cutremure sociale, economice și politice. Chiar dacă nu s-a produs de atunci nici o catastrofă reală, dreapta extremă s-a aflat mereu în ascensiune în Germania, încurajată mai ales de xenofobia latentă a unei părți a societății.
Mulți germani cu asemenea vederi condamnă în continuare decizia lui Merkel, în vreme ce umaniștii din Germania și alte țări o scot în evidență ca pe o ruptură cu cinismul și lipsa de compasiune a altor politicieni, confruntați cu aceeași problemă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
