Cu o zi înainte de a se face 2 ani de când PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate, membrii partidului și ai guvernării au prezentat un raport în fața clădirii legislativului, trecând în revista realizările pe care le consideră cele mai importante.
Doi ani de guvernare, două guverne
Reforma justiției, programele de dezvoltare economică a localităților și „ruperea de șantajul cu gaze naturale din partea Kremlinului” sunt principalele schimbări, prezentate în discursurile pe care le-au ținut președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean, subliniind însă: „Nu putem face în 2 ani tot ce am ratat 30 de ani, dar am început lucruri importante”.
„Vrem ca până în 2030 Uniunea Europeană să fie la noi acasă și ca niciodată să nu mai fim blocați din drumul nostru de dezvoltare și bunăstare. În continuare, e nevoie de multe eforturi și de unitate”, a spus Igor Grosu, care este și președintele PAS.
- Te-ar putea interesa și: Sondaj: 60% din cetățeni susțin integrarea europeană și peste 50% cred că R. Moldova va adera la UE în următorii 10 ani
În cei 2 ani de guvernare, PAS a schimbat două guverne, mai bine spus doi prim-miniștri, pentru că garnitura guvernamentală nu a suferit modificări majore. După Natalia Gavrilița, premier a fost desemnat Dorin Recean, schimbarea fiind motivată de nevoia guvernării de a se axa pe securitatea țării. Ieșit și el la raport, Recean a spus că guvernul pe care îl conduce este concentrat pe dezvoltarea economică și a promis mai multă eficiență din partea subalternilor săi.
Reprezentanții PAS afirmă că au început multe reforme în domeniul justiției, amintind aici pre-vetting-ul, scoaterea în afara legii a Partidului Șor și implementarea mecanismului de confiscare extinsă a averilor.
„Acțiuni haotice și populiste în justiție”
Unii experți în domeniul justiției nu sunt însă optimiști în privința rezultatelor guvernării în acest sector. Experta anticorupție Mariana Kalughin susține că PAS a preluat strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției de la guvernările anterioare. În discuția cu Europa Liberă, Kalughin califică acțiunile din justiție drept haotice, iar despre procesul de pre-vetting crede că este lent și confuz.
„Acțiunile în domeniu, în genere, par a fi haotice, populiste, fără vreo viziune clară, cuprinzătoare asupra necesităților sectorului. Procesul de pre-vetting, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membri ai organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, a reconfirmat, de fapt, mai multe din riscurile care au fost anticipate de Comisia de la Veneția”, a spus experta.
Ea opinează că există în continuare o „profundă criză de imagine” a Procuraturii Anticorupție „din cauza numeroaselor scandaluri în jurul conducătoarei acestei instituții și conflictelor acesteia cu șeful Centrului Național Anticorupție”.
De asemenea, experta crede că ideea de creare a unei curți anticorupție, lansată de curând de președinta Maia Sandu, este una controversată și asta pentru că un asemenea tribunal ar putea să creeze mai multe probleme decât să le rezolve pe cele existente.
„Ar putea să se întâmple că, după expirarea mandatului acestei guvernări, va trebui să revedem în profunzime întregul sistem și întregul sector, pentru că, de fapt, aceasta riscă să nu iasă din colapsul în care se află”, concluzionează Mariana Kalughin.
Apropierea de UE și „revenirea la normalitate”
Dincolo de restanțele în justiție și în lupta cu corupția, analistul Victor Ciobanu remarcă faptul că această guvernare a reușit să mențină R. Moldova pe linia de plutire, într-o perioadă cu multiple crize: criza medicală, generată de pandemia de COVID-19; criza energetică, provocată de reducerea livrărilor de gaze de către Gazprom; criza umanitară, creată de valul mare de refugiați ucraineni; criza economică, generată de războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
„Cred că, în pofida tuturor criticilor aduse, guvernul Gavrilița a rezistat foarte bine acestor crize și a reușit să mențină țara pe linia de plutire”, e de părere Victor Ciobanu care adăugă că „obținerea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană este o realizare politică majoră pentru actuala guvernare”.
Ciobanu mai crede că PAS a reușit să producă „o schimbare esențială” în politica din R. Moldova, după perioada guvernării Partidului Democrat, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc.
„Această guvernare vine după o perioadă de tranziție. Este o etapă nouă după situația de stat capturat, în care ne-am aflat până în 2019. Inițial împreună cu Platforma DA, apoi, după alegeri parlamentare și prezidențiale, când a venit singur la guvernare, PAS a produs o schimbare esențială în politicul moldovenesc. Am simțit revenirea la libertate, normalitate, la dezvoltare democratică în societate”, explică analistul politic.
Ciobanu mai atrage atenția că așteptările din partea societății de la această guvernare sunt foarte mari, în special în ceea privește reformarea justiției și combaterea corupției, pentru că cu aceste au fost promisiunile cu care PAS a reușit să câștige alegerile prezidențiale și parlamentare.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum vor fi evaluați judecătorii și procurorii, de ce ar putea fi demiși și cine va primi indemnizații
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, PAS a obținut 52,8% din voturi și respectiv majoritatea parlamentară (63 de mandate), ceea ce i-a permis să-și instaleze guvernul și să aprobe în Parlament propriile inițiative legislative.
