Este explicația oferită de vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, ca răspuns la acuzațiile Tiraspolului că activitatea uzinei a fost sistată din cauza că autoritățile moldovene i-ar fi blocat exporturile.
Serebrian a spus jurnaliștilor că a discutat cu directorul uzinei ca să fie „reajustate” destinațiile de export. Oficialul a menționat că și unele întreprinderi de pe malul drept al Nistrului sunt într-o situație similară.
Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a confirmat că problema era în destinația exporturilor uzinei din Tiraspol. „Destinația exportului este foarte importantă. Noi nu vrem să fim văzuți sponsorizând și susținând agresorul în acest război”, a spus Alaiba.
Circa 600 de livrări în Rusia, de la începutul războiului
Presa transnistreană, afiliată autorităților de facto, scrie că în depozitele uzinei „Electromaș” sunt stocate produse în valoare de peste 3 milioane de euro care nu pot fi vândute din cauza exporturilor blocate de autoritățile de la Chișinău.
Datele vamale ale Federației Ruse, văzute de Europa Liberă, arată că „Electromaș” a livrat motoare electrice de sute de milioane de ruble rusești chiar și după invazia Rusiei în Ucraina. Din februarie 2022 până în iulie 2023, întreprinderea de la Tiraspol a făcut circa 600 de livrări în Rusia (prin țări ale CSI, China și Turcia).
Printre companiile aprovizionate cu motoare electrice de la Tiraspol se numără și „Elcom” din Sankt Petersburg, un furnizor de piese de schimb pentru „Alrosa”, cea mai mare companie de extragere a diamantelor din lume.
În 2016 „Electromaș” a făcut livrări pentru câteva unități militare din Crimeea și Direcției Serviciului Federal al Securității (FSB) din regiunea Omsk, iar în 2017-2018 – unor întreprinderi din industria militară rusească.
Conductoare electrice și cabluri în valoare de peste 57 milioane de ruble au ajuns la asociația de cercetare și producție „Elektromașina” din Rusia. Aceasta dezvoltă sisteme de apărare împotriva armelor de înaltă precizie, sisteme de alimentare cu energie, răcire și încălzire a vehiculelor de luptă (atât terestre, cât și maritime). În special, produce modulul de luptă „Ohotnik”.
Patru tone de cabluri izolate (în valoare de 2,6 milioane de ruble) produse la Tiraspol au ajuns, tot în 2018, la Centrul de stat de cercetare și producție spațială „Hrunicev”, care produce vehicule și rampe de lansare a rachetelor.
Exporturile regiunii, în scădere
La începutul lui aprilie, așa-numitul ministru al economiei din regiunea transnistreană, Serghei Obolonik, a anunțat că situația economică a regiunii s-ar fi înrăutățit din cauza „blocajelor” Chișinăului.
Prezentând un set de date, el a spus că exporturile din regiune ar fi scăzut cu 17% în martie 2024, în comparație cu aceeași lună din 2023, iar importurile, în primul trimestru – cu 38%.
Deficitul comercial în primele trei luni ale anului 2024 ar fi ajuns până la 29 de milioane de dolari, ceea ce ar însemna, potrivit lui Obolonik, că regiunea „nu va avea suficientă valută pe piața internă”.
- Te-ar putea interesa și: O adunare a liderilor de la Tiraspol cere parlamentului rus „măsuri pentru protejarea” regiunii transnistrene
La sfârșitul lunii februarie, Tiraspolul a organizat un congres la care a cerut Rusiei și unor mari organizații internaționale, cum ar fi ONU și OSCE, „să protejeze” regiunea de „presiunile” economice ale Chișinăului. Asta după ce întreprinderile din stânga Nistrului au fost obligate să achite taxe vamale în bugetul național, la fel ca și cele de pe malul drept.
Organizațiile internaționale nu au reacționat la apelul „deputaților” locali, singurul răspuns venind de la Moscova. Pe 6 martie, în timpul unei întâlniri între liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, și ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, diplomatul a dat asigurări că „pe platformele rusești se discută” documentele adoptate la adunare.
După invazia rusească pe scară largă din Ucraina, exporturile și importurile regiunii transnistrene depind direct de autoritățile din Chișinău, care duc în ultimii ani o politică de reintegrare, inclusiv, economică.
În 2023, mai mult de jumătate din produsele vândute de regiunea transnistreană au ajuns pe malul drept al Nistrului. Circa 32% din totalul vânzărilor transnistrene ajung în Uniunea Europeană și doar 7% - în Federația Rusă.
