Să răsfoim agenda cu evenimente interne:
Parlamentul se convoacă în prima ședință din cadrul sesiunii de primăvară-vară.
Deputații urmează să dezbată și să aprobe mai multe numiri, inclusiv a directorului Centrului Național Anticorupție, a Avocatului Poporului, a unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a directorului adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
În lectură finală va fi examinat proiectul Codului transportului feroviar și modificarea Legii cu privire la energia electrică. Un șir de alte proiecte vor fi dezbătute în prima lectură.
Comisia Electorală Centrală şi Promo-LEX desfășoară videoconferința „Concepția de modificare a legislației electorale și conexe”, aceasta va fi tranmsiă LIVE pe privesc.eu și pe paginile de Facebook ale organizatorilor.
Iată acum și câteva repere din actualitatea internațională:
Continuă eforturile diplomatice și pelerinajul înalților demnitari la Kiev, în semn de sprijin pentru Ucraina în fața amenințării reprezentată de masarea a zeci de mii de militari ruși la granițele sale. După premierii Marii Britanii, Ungariei, Poloniei și Olandei – pentru a-i aminti numai pe cei care au vizitat Kievul în ultimele 48 de ore – joi este rândul președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan. Țară membră în NATO dar și apropiată de Rusia într-o serie de probleme regionale, Turcia ar vrea să medieze în conflictul ruso-ucrainean.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin se pregătește să plece la Beijing unde vineri, 4 februarie, încep Jocurile Olimpice de iarnă. Motiv pentru unii comentatori politici (și nu dintre cei mai frivoli) să comenteze că dacă Rusia se gândește să atace Ucraina, NU o va face în timpul Jocurilor Olimpice (care se încheie pe 20 februarie). Așa cum în 2014 ar fi așteptat terminarea Jocurilor de la Soci înainte de a anexa abuziv Crimeea. Speculații, desigur, cu iz de pariu sportiv.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, se vor întâlni la Helsinki pentru a discuta tensiunile dintre Rusia și Occident, legate de Ucraina. Încă la începutul acestui an, șefa guvernului Finlandei, Sanna Marin, a spus că țara sa „își rezervă dreptul de a depune o cerere de aderare la NATO”, asta ca reacție la presiunile militare rusești, la granița cu Ucraina. Ba chiar, guvernul de la Helsinki s-a angajat ca în paralel să-și „reîntărească cooperarea cu Uniunea Europeană în materie de apărare”.
Comisia Europeană, confruntată cu riscul ca Rusia să-și sisteze livrările de gaze în cazul unei escaladări a conflictului legat de Ucraina, reia discuțiile cu Qatar, cu scopul de a profita de oferta vastă de gaz lichefiat a națiunii din Golf. Inițiativă sprijinită de administrația americană, care vede aici o șansă pentru UE de a-și reduce dependența de gazele rusești.
Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, urmează să discute cu ministrul Qatar al Energiei, Saad Sherida al-Kaabi, după întâlnirea de săptămâna trecută dintre președintele Comisiei Ursula von der Leyen și emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani. (Biden însuși s-a angajat luni că va acorda în curând Qatarului statutul special de aliat major non-NATO, după cum relatează Reuters.)
Comisarul pentru energie Kadri Simson va vizita și Azerbaidjanul vineri pentru a căuta modalități de a spori aprovizionarea cu gaze prin conducta Trans Adriatică.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg se întâlnește la Bruxelles cu prim-ministrul Macedoniei de Nord Dimitar Kovacevski. După discuții, aceștia vor susține o conferință de presă comună la sediul NATO.
