Ştiri
Avertisment al Israelului în legătură cu programul nuclear al Iranului
Premierul Israelului, Naftali Bennett, a avertizat țările lumii să nu se lase manipulate de Iran în chestiunea programului nuclear al Teheranului. Într-o declarație cu ocazia reluării la Viena a discuțiilor pentru relansarea acordului nuclear cu Iranul din 2015, Bennett a îndemnat aliații Israelului să „nu cedeze în fața șantajului nuclear al Iranului”. El a spus că iranienii vor merge la Viena „ca să scape de sancțiuni fără să dea aproape nimic în schimb”. Bennett a mai spus că obiectivul Iranului este să anihileze Israelul, așa cum s-a văzut din nou – a spus liderul israelian – în comentariile pe această temă ale comandantului forțelor armate iraniene, sâmbătă. „În ciuda violărilor iraniene și a subminării inspecțiilor nucleare, Iranul va sosi la masa de negocieri de la Viena crezând că merită ridicarea sancțiunilor și alocarea a sute milidarde de dolari pentru regimul lor putred. Ei se înșeală”, a spus Bennett.
Vezi ultimele știri ale zilei
Mai mulți polițiști și echipamente de control la Aeroport, anunță Poliția de Frontieră
Numărul polițiștilor de frontieră și al echipamentelor speciale de control de la Aeroport a fost suplinit, anunță Poliția de Frontieră. Instituția susține că decizia a fost luată pentru a garanta securitatea călătorilor.
Într-un comunicat de presă din 2 mai, Poliția de Frontieră motivează decizia prin necesitatea de a face față provocărilor actuale, de a asigura siguranța pasagerilor și a îmbunătăți fluxul sporit de oameni care zboară spre și dinspre Chișinău, în perioada sărbătorilor.
„Măsurile luate sunt necesare inclusiv în contextul creșterii numărului de alerte false cu bombă, precum și din cauza folosirii terminalului aeroportuar în scopuri politice de unele grupări criminale care îngreunează activitatea serviciilor de securitate”, se menționează în comunicat.
În perioada 1 – 16 mai, autoritățile au anunțat reguli de acces mai stricte în Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, în terminalul aerogării vor putea intra doar pasagerii cu bilete și personalul aeroportuar.
Măsurile sporite de securitate au fost determinate de fluxul mare de pasageri, a anunțat la 29 aprilie șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Macron repetă că se pot trimite trupe în Ucraina dacă Rusia rupe frontul. Altfel pot urma Moldova, România și alții
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus din nou că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, avertizând că dacă Rusia învinge acolo, este în pericol siguranța Moldovei, României și altor țări din regiune.
„Nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a spus Macron într-un interviu cu revista Economist, apărut joi.
El a mai spus, potrivit AFP, că chestiunea trimiterii de trupe va apărea „în mod legitim” dacă Rusia rupe linia frontului și dacă Ucraina va cere acest lucru.
Macron a reiterat astfel o idee formulată în premieră anul acesta și urmată de precizări din partea NATO și unor guverne din țările membre că nu au de gând să trimită militari în Ucraina.
„Eu am un obiectiv strategic: Rusia nu are voie să învingă în Ucraina”, a mai spus Macron în interviul publicat joi.
„Cine poate pretinde că Rusia se va opri acolo? Ce securitate va exista pentru alte țări vecine, Moldova, România, Polonia, Lituania și alții?”, a mai întrebat el, retoric.
Noile remarci ale liderului francez vin pe fondul unor avansuri ale trupelor rusești în estul Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Rusia mărește producția de armament, după ce SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina
Chiar joi, Rusia a anunțat că a cucerit așezarea Berdîci, de lângă Avdiivka, unde trupele rusești avansează de mai multă vreme. Kievul a spus că soldații săi abandonaseră satul la sfârșitul săptămânii.
Tot joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Rusia a atacat în aprilie Ucraina cu 300 de rachete, 300 de drone de tip Shahed și 3.200 de bombe ghidate.
Ucraina nu a exprimat niciodată public dorința ca aliații să trimită trupe pe teren, dar a insistat și insistă că are nevoie de muniție și armament, cât mai rapid.
Săptămâna aceasta, președintele Zelenski a spus că primele ajutoare americane încep să vină după deblocarea în Congres a asistenței de 61 de miliarde de dolari, dar a spus că livrările trebuie grăbite.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Școlile vor putea angaja mai mulți psihologi și cadre didactice de sprijin
Ministerul Educației și Cercetării a majorat numărul de posturi de psiholog și cadre didactice de sprijin în școli. Ajustările au fost efectuate printr-un ordin al ministrului Dan Perciun, la solicitarea directorilor și cadrelor didactice.
Noile reglementări prevăd că instituțiile de învățământ vor putea angaja mai mulți psihologi, această funcție urmând a fi disponibilă și în cazul școlilor care au până la 200 de elevi. În plus, instituțiile vor putea apela la serviciul raional/municipal de asistență psihopedagogică pentru a li se oferi specialiști calificați, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării.
Măsura este adoptată în contextul unei lipse tot mai mari de psihologi în școlile din Republica Moldova. Cel mai mare deficit se atestă în școlile din mediul rural, unde lipsesc „prin definiție”, și nici în centrele raionale nu sunt destui.
După capitală, Comratul are cei mai mulți psihologi școlari - 39, dar în majoritatea raioanelor există între doi și patru. În lipsa psihologilor școlari, obligațiile lor sunt preluate de diriginți și profesorii de dezvoltare personală.
- Te-ar putea interesa și: Un psiholog școlar la tot raionul sau de ce nu au elevii de la țară consiliere psihologică
În cazul cadrelor didactice de sprijin, aceștia vor putea fi angajați de școlile cu un număr mai mare de 641 de elevi, la momentul identificării necesității pentru cel puțin un copil.
Ordinul mai prevede că școlile cu până la 200 de elevi vor putea angaja și un secretar în cadrul instituției, fiind totodată majorat și numărul maxim de contabili pentru instituțiile aflate la autogestiune și care nu folosesc serviciile contabilității centralizate.
Pentru instituțiile cu profil de Arte, a fost instituită funcția de acordor de instrumente muzicale.
Ministerul Educației și Cercetării a revizuit și numărul de funcții de director adjunct și a exclus limita maximă de șase unități. Acest lucru va permite instituțiilor de învățământ cu profil și celor cu un număr mare de elevi să asigure un management mai eficient.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Uniunea Europeană plătește Libanul ca să țină migranții la distanță
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi un pachet de asistență de 1 miliard de euro pentru Liban, destinat dezvoltării economice a țării din Orientul Mijlociu, dar și prevenirii unui flux de migranți care ar putea veni de acolo.
Von der Leyen a anunțat ajutorul pentru Liban la Beirut, unde a mers împreună cu președintele cipriot, Nikos Christodoulides. El s-a plâns luna trecută că din Liban trec pe mare în țara lui tot mai mulți fugari sirieni, în drum spre Vest, și a cerut ajutorul UE.
Potrivit Euronews, în Liban se află cam 210.000 de refugiați palestinieni și 1,5 milioane din Siria, iar unii se tem, în Europa, că ei ar putea constitui baza unui nou val de migrație.
La Beirut, von der Leyen a vorbit printre altele despre „o nouă abordare, mai structurată, a întoarcerilor voluntare” ale sirienilor, iar președintele cipriot a insistat că trebuie găsite mai multe „zone sigure” în interiorul Siriei, unde să poată fi întorși fugarii.
Evitarea unui nou val masiv de migranți cum a fost cel din 2015 este o prioritate pentru liderii europeni, mai ales înaintea alegerilor din iunie pentru Parlamentul European.
În decembrie, țările din UE au căzut de acord în principiu asupra unui nou pact al migrației, ca să distribuie mai echitabil povara între cei 27 de membri.
- Te-ar putea interesa și: Parlamentul britanic aprobă deportarea migranților ilegali în Rwanda
În paralel, UE a intensificat discuțiile cu țări din vecinătate pe ceea ce se numește oficial „dimensiunea externă a migrației”, adică a promis fonduri unor țări ca Tunisia sau Mauritania, ca s-o ajute să țină migranții la distanță păzindu-și mai bine propriile frontiere și împiedicând plecările pe mare prin combaterea traficanților de oameni.
Oficialii UE au respins însă categoric ideea ca organizația să copieze politicile britanice sau italiene de a trimite solicitanții în alte țări (Rwanda, Albania), pentru a fi „triați” acolo.
Unii politicieni conservatori au sugerat că țări ca Tunisia, Moldova sau Georgia ar putea fi folosite ca „săli de așteptare” pentru căutătorii de azil în UE. Guvernul de la Chișinău a respins vehement această idee, sugerând chiar că vehicularea ei ar face parte dintr-un plan de a destabiliza Moldova prin dezinformare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Procedura de înmatriculare a vehiculelor a fost simplificată, anunță ASP
Agenția Servicii Publice (ASP) anunță că a simplificat procedura de înmatriculare a vehiculelor, reducând numărul documentelor necesare a fi prezentate la ghișeu. Totodată, eliberarea mai multor acte se va putea face fără deplasarea cu automobilul la sediul instituției.
Directorul ASP, Mircea Eșanu, a anunțat pe 2 mai că cetățenii nu vor mai trebui să prezinte la ghișeele instituției în format fizic documente precum asigurarea RCA, dovada inspecției periodice și dovada achitării taxei de utilizare a drumurilor.
Totodată, nu va mai fi necesară venirea cu vehiculul la sediul ASP pentru vânzarea/transcrierea dreptului de proprietate a mașinii, eliberarea duplicatului certificatului de înmatriculare sau radierea vehiculelor.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum pot fi deschise online afacerile în R. Moldova
El a mai adăugat că procedura de verificare a vehiculului (numere șasiu, caroserie și motor) se face doar la înmatricularea inițială sau reutilarea autovehiculului.
„Totodată, suntem foarte aproape să lansăm vânzarea mașinilor complet online, și cu livrarea acasă a documentelor și plăcuțelor de înmatriculare”, a menționat Eșanu.
Noile schimbări vin după ce, în martie, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a simplificat procedura de înmatriculare a vehiculelor, cu scopul de a reduce numărul vizitelor la ghișeu. În acest sens, va fi extins accesul la documentele disponibile pe platforma MConnect.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Gazul se ieftinește cu peste un leu
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tarife mai mici la gazele naturale. Astfel, consumatorii casnici vor achita 12 lei și 15 bani (fără TVA) pentru un metru cub de gaze naturale. Noile tarife intră în vigoare la 3 mai.
ANRE a analizat în ședința de joi, 2 mai, solicitarea „Moldovagaz” de micșorare a tarifului la gazele naturale și a constatat existența factorilor obiectivi privind revizuirea prețurilor la gazele naturale furnizate pentru anul 2024, și anume reducerea prognozei prețului mediu anual de procurare a gazelor naturale, de la 518 de dolari la 482,5 de dolari pentru o mie de metri cubi.
„Moldovagaz” și-a argumentat solicitarea de micșorare a tarifului la gazele naturale prin faptul că au scăzut semnificativ prețurile la resursele achiziționate de furnizorul de stat Energocom de pe piețele internaționale.
- Te-ar putea interesa și: De ce Vestmoldtransgaz cere tarife mai mari pentru transportul de gaze și cum se va reflecta asta în facturi
Anterior, directorul companiei, Vadim Ceban, anunța că un alt motiv al reducerii tarifelor este și scăderea vânzărilor de gaze naturale.
Ultima dată, gazele naturale s-au ieftinit pe 21 februarie 2024. Atunci, ANRE a aprobat un tarif de 13,39 lei (fără TVA) pentru un metru cub de gaze pentru consumatorii casnici. Mai devreme, tariful a fost de 18 lei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Condamnare internațională tot mai amplă a „legii rusești” din Georgia
Statele Unite și Uniunea Europeană au criticat Georgia pentru un proiect de lege controversat, inspirat de un model rusesc, și pentru reprimarea protestelor de stradă împotriva lui.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a spus într-o declarație de presă că legislația propusă de partidul de guvernământ Visul Georgian și retorica anti-occidentală a acestuia pun în pericol integrarea țării în structurile euro-atlantice.
Proiectul de lege, trecut deja de a doua lectură în Parlament, prevede ca organizațiile finanțate măcar parțial din străinătate să se înregistreze ca atare. Legea inițiată anul trecut, dar retrasă după proteste, a fost rebotezată, ca să nu mai cuprindă sintagma „agenți străini”.
„Scopul legii este să reducă la tăcere vocile critice și să distrugă societatea civilă vibrantă a Georgiei”, se mai spune în declarația de la Washington.
La Tbilisi au loc proteste zilnice împotriva legii, iar poliția a intervenit în forță.
Această ripostă a fost criticată de liderii UE, la care Georgia vrea să adere.
„Georgia este țară candidată la aderare și fac apel la autoritățile ei să asigure dreptul la adunare pașnică. Folosirea forței este inacceptabilă”, a spus șeful politicii externe europene, Josep Borrell, la 1 mai. Mai devreme, la 24 aprilie, el ceruse puterii de la Tbilisi să retragă legea din Parlament, spunând că este incompatibilă cu legislația și valorile europene.
„Georgienii sunt într-un moment de răscruce. Ar trebui să rămână pe calea spre Europa”, a scris pe X, la rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Visul Georgian susține că proiectul de lege nu are nimic în comun cu legislația Kremlinului, fiind inspirat de o lege din SUA, dar protestatarii care ies în stradă repetat, cu steaguri georgiene și ale UE, scandează „Jos legea rusească!”.
Miercuri seară, forțele de ordine au intervenit cu sprayuri cu piper, gaze lacrimogene și tunuri cu apă din interiorul curții Parlamentului, împotriva sutelor de demonstranți care încercau să blocheze una din intrările în clădire.
Legea a trecut la 1 mai prin a doua lectură. Ca să fie aprobată mai trebuie încă o lectură și aprobarea președintei Salome Zurabișvili, care o condamnă. Un eventual veto al ei poate fi însă anulat de Parlamentul dominat de Visul Georgian, care speră să adopte legea la jumătatea lunii mai.
- Te-ar putea interesa și: Zeci de persoane arestate la Tbilisi la un nou miting împotriva „legii rusești”
Premierul Irakli Kobakhidze a criticat liderii occidentali pentru că iau partea demonstranților din țara sa, acuzându-i că ar „calomnia” intențiile guvernului. El a acuzat și opoziția georgiană pentru că ar vrea să facă „o nouă revoluție”, cu finanțare occidentală.
Miercuri, un miting antiguvernamental s-a ținut și în al doilea oraș ca mărime din Georgia, Batumi.
Candidaturile Georgiei pentru UE și NATO sunt înscrise în constituție și se bucură de sprijinul a cam 80% din populație.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Compania low-cost Eurowings zboară de pe Aeroportul Chișinău
Compania aeriană low-cost Eurowings a început să opereze de pe Aeroportul Internațional Chișinău, de pe 1 mai, cu zboruri spre orașul Köln, din vestul Germaniei.
Eurowings va efectua zboruri pe cursa directă Köln-Chișinău-Köln de două ori pe săptămână, în fiecare zi de miercuri și sâmbătă.
De pe 18 mai, va fi operată și cursa directă regulată Stuttgart-Chișinău-Stuttgart, în fiecare zi de marți și sâmbătă, transmite Moldpres.
Aeronava companiei Eurowings a fost întâmpinată în mod festiv pe Aeroportul Chișinău, cu emblematica arcă din jeturi de apă formată de autospeciale, iar pasagerii au fost primiți cu pâine și sare.
„Prin această lansare mult-așteptată, pasagerii noștri vor avea posibilitatea să călătorească în mod accesibil și flexibil spre/din orașele Cologne (corect: Köln, n. red.) și Stuttgart din Germania, direct, fără escale”, a precizat administrația aerogării, citată de agenție.
Eurowings aparține grupului german Lufthansa, care a revenit din 29 aprilie pe Aeroportul Internațional Chișinău, operând zboruri către Frankfurt, Germania.
- Te-ar putea interesa și: Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
În decembrie 2023, o altă companie low-cost, Wizz Air, a revenit la Chișinău cu zboruri către Londra, Milano și Roma.
La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău către Turcia și Egipt.
Aducerea a cât mai multe companii aeriene la Chișinău este una din prioritățile declarate ale guvernării PAS.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina
În Fâșia Gaza sunt mai multe ruine și moloz decât în Ucraina, a spus miercuri șeful operațiunilor de deminare ONU, amintind pentru perspectivă că frontul ucrainean măsoară 1000 km, iar Gaza – 40 km.
Mungo Birch, șeful programului UNMAS (United Nations Mine Action Service) din teritoriile palestiniene, a mai spus că volumul molozului din Gaza era estimat la jumătatea lunii aprilie la 37 de milioane de tone, sau 300 de kilograme pe metru pătrat.
Birch a mai spus – potrivit AFP – că operațiunea de curățire în Gaza este riscantă nu doar din cauza proiectilelor neexplodate, dar și a materialelor toxice. Potrivit expertului ONU, în ruinele din Gaza s-ar afla, de exemplu, 800.000 de tone de azbest, un mineral cancerigen.
Într-o altă declarație, marți, un oficial de la UNRWA, agenția ONU criticată de Israel care ajută refugiații palestinieni, a spus că distrugerile din Gaza sunt imposibil măcar de evaluat, darmite de reparat.
Louise Wateridge, ofițer de comunicații la agenție, a spus după întoarcerea dintr-o vizită în Gaza că „este devastator să vezi morminte fără nume” chiar și pe locul instituțiilor din subordinea UNRWA distruse în războiul care durează de aproape 7 luni.
Recent, UNRWA a anunțat că va cere o anchetă internațională asupra persecutării și uciderii de către trupele israeliene a angajaților și colaboratorilor săi.
Israelul neagă asemenea acuzații și a acuzat el însuși angajații agenției că ar fi colaborat cu milițiile Hamas, considerate teroriste inclusive în SUA și Uniunea Europeană.
Un recent raport internațional coordonat de fosta ministră de Externe a Franței, Catherine Colonna, nu a găsit dovezi pentru acuzațiile israeliene, care au făcut multe țări donatoare ONU să-și retragă finanțarea pentru UNWRA.
Între timp, țări ca Germania sau Franța au anunțat că reiau cooperarea cu agenția ONU.
Atacul Hamas din 7 octombrie asupra unor localități din Israel s-a soldat cu 1200 de morți și luarea a 250 de ostatici, dintre care mulți sunt mai departe captivi. Riposta militară israeliană a făcut peste 34.000 de morți palestinieni, alungându-i din casele lor aproape pe toți locuitorii din Gaza.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Chișinăul și Londra și-au intensificat „Dialogul Strategic”
Dialogului Strategic moldo-britanic s-a intensificat după invazia Rusiei în Ucraina, mai cu seamă în domeniile securității și apărării, este una din concluziile celei de a treia reuniuni a acestei platforme care a avut loc la Londra, pe 30 aprilie.
Evenimentul a fost găzduit de ministrul britanic pentru Europa, Nusrat Ghani, și a inclus participarea secretarului de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare, Lordul David Cameron, și a ministrului britanic pentru Forțele Armate, Leo Docherty.
Delegația moldoveană a fost condusă de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Carolina Perebinos, și a inclus participarea ministrului de externe, Mihai Popșoi, și a secretarului de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija.
Dialogul Strategic moldo-britanic prevede un parteneriat revigorat în domeniul securității și apărării, prin consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor cibernetice, prin creșterea cooperării în domeniul justiției penale, a schimburilor de informații pentru combaterea criminalității și a sprijinului pentru reforma în domeniul apărării, se spune, între altele, în declarația finală a reuniunii.
Dialogul a fost instituit în cadrul Acordului de parteneriat strategic, comerț și cooperare între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, semnat la sfârșitul anului 2020.
Acesta implică, de asemenea, sprijinul britanic pentru reforma politică și economică a Republicii Moldova, în special în ceea ce privește securitatea energetică, lupta împotriva corupției, consolidarea democrației, dezvoltarea sectorului privat și mass-media independentă. Dialogul Strategic include și un program umanitar pentru refugiații ucraineni stabiliți temporar în Republica Moldova.
La Londra, s-a discutat și despre viitorul Acordului de liber schimb dintre Regatul Unit și Republica Moldova, care urmează să expire pe 31 iulie 2024 și prevede, între altele, liberalizarea temporară a tarifelor. În discuție se află și încheierea unui acord privind conversia permiselor de conducere și a unui acord de returnare.
În timp ce Moldova se pregătește să organizeze alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană în această toamnă, Regatul Unit și-a reafirmat angajamentul său „de neclintit” de a apăra „alegerea democratică” a Moldovei, se mai spune în declarația finală a reuniunii.
Ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, efectuează o vizită la Londra în perioada 30 aprilie – 1 mai. El s-a întâlnit cu consilierul premierului britanic pentru securitate națională, Tim Barrow, cu care a discutat despre situația internă din Republica Moldova și securitatea regională, potrivit unei postări pe rețele a oficialului moldovean.
Despre securitatea regională, sprijinul britanic pentru consolidarea instituțiilor moldovene, dar și despre reforme și integrarea europeană s-a vorbit și la întrevederea lui Mihai Popșoi cu ministrul de externe al Marii Britanii, David Cameron, și cu ministrul pentru Europa, Nusrat Ghani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Rusia mărește producția de armament, după ce SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina
Ministrul Apărării din Federația Rusă a ordonat miercuri mărirea producției de armament și a spus că livrările pentru războiul din Ucraina trebuie să fie mai rapide, pentru menținerea ritmului actualei ofensive.
Declarația lui Serghei Șoigu, citată de Reuters, vine la puțin timp după ce președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat la 24 aprilie legea ce deblochează un ajutor american de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.
Rusia avansează în prezent în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea specială” din Ucraina, dar se teme că sprijinul american înnoit va da un nou impuls forțelor ucrainene.
„Ca să menținem ritmul corespunzător al ofensivei..., este necesară mărirea volumului și calității armelor și echipamentelor militare puse la dispoziția trupelor, în primul rând armele”, a spus Șoigu într-o adresare către comandanți ruși de rang înalt, la Moscova.
Directorul CIA, William Burns, a spus luna trecută că fără ajutor militar american suplimentar, Ucraina riscă să piardă bătălia, dar cu acest ajutor forțele Kievului pot rezista pe cont propriu, anul acesta.
Luni, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că armamentul american începe să sosească deja, însă în cantități mici, insistând că livrările trebuie accelerate.
Într-o altă evoluție din războiul din Ucraina, Kievul a anunțat miercuri că a atacat cu drone o rafinărie rusească de la Riazan, la sud de Moscova, într-o nouă lovitură dată sistemului energetic rusesc.
Tot miercuri, un atac rusesc cu rachete la Odesa a ucis trei oameni, rănind alți trei. Guvernatorul Oleh Kiper a spus că a fost avariată infrastructura civilă.
Doi oameni au fost uciși miercuri și într-un sat de lângă Harkiv, în nord-estul Ucrainei, când o rachetă rusească a lovit mașina în care se aflau. Potrivit guvernatorului regiunii, Oleh Siniehubov, în aceeași localitate a fost lovită o casă particulară.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA
Guvernul României a aprobat modificarea unui acord de cooperare militară cu Republica Moldova prin care cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.
Memorandumul aprobat de guvernul de la București, pe 30 aprilie, are ca temă aprobarea negocierii și semnării Protocolului de amendare a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău, la 20 aprilie 2012, și amendat prin Protocolul semnat la București, la 1 decembrie 2016, potrivit unui comunicat al executivului.
„Prin acest memorandum, se modifică Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, în sensul introducerii unei prevederi prin care cele două părți se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, sprijinul financiar, medical și evacuarea în situații de urgență”, precizează sursa citată.
- Te-ar putea interesa și: Transnistrenii se tem de consolidarea Armatei Naționale. Experții spun că n-au motive
De asemenea, sprijinul și serviciile se vor acorda în aceleași condiții ca și cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului celor două state.
Amendarea acordului moldo-român privind cooperarea în domeniul militar vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.
Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia, se spune într-o notă informativă publicată de guvernul de la Chișinău.
Contingentul de militari al Armatei Naționale a Republicii Moldova va executa misiuni de patrulare, de extracție/evacuare a personalului EUFOR ALTHEA, a membrilor comunității internaționale, misiuni internaționale și misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de armament și muniții de pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, etc.
Se preconizează ca asigurarea logistică să fie asigurată de contingentul României, la aceleași standarde cum este asigurat personalul României cu mijloacele și capabilitățile avute la dispoziție.
Comandamentul operațiunii este dislocat la Sarajevo, la EUFOR ALTHEA participând 22 de state din UE și din afara comunității, cu un număr total al personalului de aproximativ 1100 persoane.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
La Guvern a avut loc un exercițiu strategic de securitate cibernetică
Guvernul de la Chișinău a găzduit un exercițiu strategic de securitate cibernetică. Exercițiul „Cyber Flood 2024” a testat răspunsul autorităților la eventuale incidente cibernetice, dar și la scenarii de risc și crize ce afectează securitatea națională.
În timpul exercițiului din 30 aprilie a fost simulat un scenariu de criză care afectează un șir de entități naționale și servicii critice, fiind testat modul în care răspund diferite instituții relevante. Acest tip de exercițiu ajută instituțiile să își planifice mai bine activitățile viitoare și să fie pregătite pentru situații reale, precizează un comunicat de la Guvern.
Exercițiul strategic de securitate cibernetică a avut loc în aceeași zi în care Agenția Servicii Publice și-a sistat pentru mai multe ore prestarea serviciilor publice, pe întreg teritoriul țării, invocând „deficiențe tehnice” ale Sistemului Guvernamental de plăți electronice MPay. Sistemul MPay ar fi funcționat cu intermitențe și zilele trecute, când s-au produs mai multe atacuri cibernetice asupra site-urilor unor instituții publice.
Reprezentanții ASP au declarat pentru televiziunea publică „Moldova 1” că asemenea probleme tehnice sunt dese, în ultima perioadă, dar au ezitat să spună dacă de data aceasta ar fi vorba despre un atac cibernetic.
- Te-ar putea interesa și: Institutul „Cybercor” a primit un prim lot de echipamente de la USAID
Exercițiul „Cyber Flood 2024” a fost organizat și găzduit de Agenția pentru Securitate Cibernetică și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Exercițiul a fost monitorizat de Academia de e-Guvernare, în cadrul Programului de Asistență Rapidă UE-Moldova pentru securitate cibernetică, în cooperare cu Programul de Dezvoltare Profesională NATO-Republica Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Proteste în SUA: intervenție polițienească la New York, bătăi între protestatari la Los Angeles
Polițiștii americani au arestat marți seară zeci de demonstranți pro-palestinieni care se baricadaseră într-o clădire din campusul Universității Columbia din New York și au îndepărtat corturile studenților participanți la protestele prelungite.
La scurt timp după intervenția poliției, președinta universității, Minouche Shafik, a dat publicității o scrisoare în care cere poliției să rămână în campus cel puțin până la 17 mai – două zile după absolvire – „ca să mențină ordinea și să prevină refacerea taberei”.
Între timp, miercuri dimineață (ora Moldovei), televiziunile americane au relatat că la Universitatea din Los Angeles (UCLA) a loc ciocniri între protestatarii pro-Palestina și cei pro-Israel.
Ziarul UCLA a relatat că demonstranții pro-Israel ar fi atacat violent tabăra de corturi pro-palestiniană. Primăria metropolei californiene a spus că poliția va interveni imediat, în urma cererii conducerii UCLA.
La New York, protestatarii au fost îndepărtați din campus după o operațiune de trei ore, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției, care a mai spus că au fost reținuți „zeci de protestatari”.
Reuters a relatat că studenții de la Columbia, universitate cu lungă tradiție de activism politic și social, au scandat „Rușine!”
„Columbia va fi mândră de acești studenți, peste câțiva ani”, a spus una din organizatoarele protestului, Sueda Polat.
În ajun, universitatea le dăduse ultimatum studenților să pună capăt protestelor, altfel urmând să fie suspendați.
Tensiuni în creștere la universitățile americane. Studenții pro-palestinieni au ocupat o clădire la Columbia
Studenții de la Columbia, dar și de la numeroase universități americane, protestează împotriva a ceea ce percep a fi sprijinului guvernului SUA și al marilor corporații pentru bombardamentele israeliene din Gaza, în care au murit - potrivit palestinienilor - peste 34.000 de civili.
Războiul a început după atacul anti-israelian din 7 octombrie - soldat cu 1200 de morți și 250 de ostatici - al organizației Hamas, considerată teroristă în SUA, Israel sau Uniunea Europeană.
Mulți studenți evrei de la Columbia și de la alte universități unde au loc asemenea proteste s-au plâns că ar fi fost ținta unor atacuri fizice și verbale. Protestele au fost condamnate de numeroși politicieni americani cu vederi pro-israeliene și de guvernul israelian. Studenții protestatari spun că incidentele antisemite au fost din vina unor persoane care au folosit manifestația legitimă pro-palestiniană în alte scopuri decât cele pe care le au în vedere organizatorii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zeci de persoane arestate la Tbilisi la un nou miting împotriva „legii rusești”
Poliția din Georgia a reținut în primele ore ale zilei de miercuri 63 de participanți la un miting împotriva unui proiect de lege considerat de protestatari de inspirație rusească. 6 polițiști au fost răniți.
Mii de oameni au blocat, în seara zilei de 30 aprilie, unul dintre bulevardele capitalei georgiene Tbilisi, în fața Parlamentului. Protestatarii au cerut din nou retragerea unui proiect de lege controversat cu privire la „transparența influenței străine” (numit inițial „legea agenților străini”) și au încercat să-i împiedice pe aleși să părăsească clădirea Parlamentului.
Poliția a încercat să împrăștie manifestanții și a folosit mai întâi spray-uri cu piper și bastoane de cauciuc, iar apoi gaze lacrimogene.
În ciuda intervenției forțelor de ordine, mii de manifestanți au rămas în stradă. Cel puțin două incidente în care o persoană mascată a lovit manifestanții cu pumnul în față au fost înregistrate de un reporter al Europei Libere la fața locului. Poliția a făcut și arestări, însă nu se cunoaște numărul persoanelor reținute.
Demonstrația a fost cea mai recentă dintr-o serie de proteste în masă din ultimele două săptămâni, împotriva unei legi inițiate de partidul de guvernământ, „Visul Georgian”.
Georgienii „mărșăluiesc pentru Europa” împotriva „legii rusești” a agenților străini
Criticii numesc proiectul de lege „legea rusă”, iar președintele Salome Zurabișvili, care s-a distanțat de politicile partidului de guvernământ, a promis că se va folosi de dreptul său de veto dacă va fi adoptat oficial într-o a treia lectură, așa cum este de așteptat.
Pe 17 aprilie, majoritatea Parlamentului Georgiei a aprobat documentul în primă lectură. Partidul „Visul Georgian” susține că proiectul de lege are ca scop stimularea transparenței organizațiilor neguvernamentale și mass-media finanțate din străinătate.
Pe 30 aprilie, proiectul de lege a fost înaintat parlamentului georgian în a doua lectură, însă liderul majorității parlamentare, Mamuka Mdinaradze, susține că dezbaterile pot dura câteva zile.
Parlamentarii au încheiat sesiunea de pe 30 aprilie fără vot, iar dezbaterea va fi reluată pe 1 mai.
Manifestația de seara trecută a avut loc la o zi după ce partidul „Visul Georgian” a organizat o mare contrademonstrație în fața clădirii Parlamentului în sprijinul proiectului de lege, la care au fost aduși oameni din toată țara.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Regele Charles revine în viața publică în timp ce se tratează de cancer
Mulțimi de simpatizanți l-au întâmpinat marți pe regele britanic Charles al III-lea, care și-a făcut prima apariție în public de când a fost diagonsticat cu cancer. Doctorii spun că sunt „încurajați” de răspunsul lui la tratament.
Charles și soția lui Camilla au vizitat Centrul Oncologic Macmillan de la University College Hospital, la Londra, pe care suveranul britanic în vârstă de 75 de ani îl patronează.
Cei doi au zâmbit și au făcut cu mâna celor veniți să-i vadă, înainte să intre ca să discute cu doctori, pacienți și familiile acestora, relatează AFP. La ieșire au făcut o nouă „baie de mulțime”.
Charles și-a suspendat cea mai mare parte a îndatoririlor în februarie, după ce doctorii i-au găsit cancer în timpul unui control de rutină la prostată. Nu s-a spus public de ce fel de cancer este vorba.
Nora lui, Catherine, Prințesă de Wales, de 42 de ani, a fost supusă unei operații abdominale în ianuarie, anunțând public în martie că merge la chemoterapie.
Nici în cazul lui Kate nu s-au dat detalii.
- Te-ar putea interesa și: Prințesa de Wales a anunțat că are cancer și face chimioterapie
- Palatul Buckingham a spus că vizita perechii regale, marți, este primul dintr-o serie de evenimente publice plănuite pentru săptămânile următoare, și a avut ca scop popularizarea avantajelor diagnosticării timpurii a cancerului.
Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS) a spus că de când a fost diagnosticat regele, numărul celor care au cerut să fie consultați cu probleme de prostată a crescut de 11 ori.
- Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă când un șef de stat se îmbolnăvește? Cazul Regelui Charles al III-lea, bolnav de cancer
După ce a aflat că este bolnav, Charles a fost văzut mergând la biserică și la unele întâlniri în format restrâns.
Vineri, Palatul Buckingham a spus că doctorii sunt „foarte încurajați” de mersul tratamentului și „pozitivi” în ce privește însănătoșirea.
Tratamentul ambulatoriu va continua, iar programul regelui va fi ajustat în funcție de starea sănătății, a mai precizat un purtător de cuvânt. Charles și Camilla ar urma să primească în mai vizita cuplului imperial al Japoniei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
Compania aeriană germană Lufthansa a revenit pe Aeroportul Internațional Chișinău (RMO), operând zboruri către Frankfurt, Germania.
Din 29 aprilie, compania va opera patru zboruri pe săptămână, iar din 23 mai - cinci zboruri săptămânale spre Frankfurt, de luni până vineri.
„Pasagerii care călătoresc către și dinspre Republica Moldova se pot bucura acum de serviciile premium oferite pentru mai mult de 300 de destinații din Europa, dar și restul lumii. Noua cursă Chișinău-Frankfurt-Chișinău va opera de până la 5 ori pe săptămână cu aeronave de tip A 319”, au declarat reprezentanți ai Aeroportului Chișinău, citați de jurnal.md.
- Te-ar putea interesa și: Negocieri la Budapesta pentru întoarcerea Wizz Air în R. Moldova
La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Din 30 aprilie, Air Anka și Mavi Gök Airlines vor avea zboruri spre Antalya, Turcia, iar Sky Vision - pe direcția Hurghada și Sharm el Sheikh, Egipt.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Autoritățile locale vor avea dreptul să înființeze monumente de for public
Autoritățile publice locale din R. Moldova, inclusiv cele din autonomia găgăuză, vor avea competența să înființeze monumente de for public pe terenurile ce le aparțin. Guvernul a decis, miercuri, să descentralizeze aceste competențe, prin amendarea legii monumentelor de for public.
Totuși, autoritățile locale vor putea lua decizii numai cu avizul pozitiv al Ministerului Culturii. Până acum, pentru înălțarea unor asemenea monumente la nivel local era nevoie de aprobarea Guvernului.
- Te-ar putea interesa și: Statui, iconoclastie și simboluri politice
Totodată, executivul va putea să ceară desființarea unui monument de for public, dacă acesta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Atribuirea statutului de protecție națională unui monument va rămâne în competența Parlamentului. Agenția de Inspectare a Monumentelor va asigura respectarea legislației în domeniul ocrotirii monumentelor de for public.
Potrivit unei note informative a guvernului, monumentele de for public reprezintă bunuri imobile opere de artă plastică monumentală. Este vorba despre compoziții spațial-volumetrice ca statui, busturi, plăci comemorative cu relief sculptural, troițe și cruci, împreuna cu terenul delimitat pentru ele, având caracter decorativ, comemorativ sau religios. De obicei, acestea sunt amplasate în spații publice, pe terenuri aflate în domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zeci de bărbați ucraineni au murit încercând să fugă de război
Aproximativ 30 de bărbați ucraineni au murit încercând să treacă ilegal granițele țării ca să nu meargă la războiul declanșat prin invazia rusească din 2022.
Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al poliției de frontieră a Ucrainei, a spus că asemenea tentative au loc în fiecare zi, iar majoritatea au ca țintă granița cu Moldova și România.
„Unii și-au pierdut viața încercând să treacă râuri sau munți”, a mai spus Demcenko, citat de Reuters.
Cu unele excepții, bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani au interdicție de ieșire din țară, fiind gata de mobilizare, potrivit legii marțiale ucrainene.
- Te-ar putea interesa și: Rada Supremă a Ucrainei a aprobat noua lege privind mobilizarea
Luni, Paza de Stat a Frontierei ucrainene a spus că 24 de bărbați au murit numai încercând să traverseze râul Tisa, care formează un segment al graniței româno-ucrainene.
Andrii Demcenko a spus că de la începutul războiului au fost descoperite cam 450 de grupări de traficanți specializate în trecerea graniței.
El a spus că în vreme ce spre Moldova și România se fuge prin păduri sau pe câmpuri, la granița cu Polonia predomină încercările de trecere cu documente false.
În România, Digi24.ro a informat că Serviciul Salvamont din Maramureș, în nordul țării, este solicitat frecvent să salveze astfel de fugari din Ucraina.
Săptămâna trecută, Ucraina a suspendat serviciile consulare pentru bărbații ucraineni de vârstă militară aflați în străinătate, până la 18 mai, criticându-i pe cei din „diasporă” că vor servicii de la stat în vreme ce ei înșiși nu-și oferă serviciile statului.
În noiembrie, un reportaj BBC informa, pe baza datelor culese la granițele Ucrainei cu România, Moldova, Polonia, Ungaria și Slovacia, că aproape 20.000 de bărbați au fugit pe acolo din Ucraina de la începutul războiului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w250_r1_s.jpg)
Republica Moldova a obținut, în premieră, dreptul de a exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană, a anunțat premierul Dorin Recean, în ședința de miercuri a Guvernului.
„Avem o veste bună pentru exportatori. Noi am obținut ca nu doar carnea procesată, dar și carnea proaspătă (congelată) să poată să fie exportată în UE. Este un semn că, atunci când instituțiile se mobilizează, pot obține aceste rezultate”, a spus premierul.
Producătorii de carne de pasăre (în stare refrigerată și congelată) din Moldova au obținut dreptul de a exporta în UE după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a promovat cu succes, în ultimii doi ani, mai multe misiuni de audit din partea Comisiei Europene. Între timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a asigurat armonizarea cadrului legislativ la cel european.
- Te-ar putea interesa și: De ce legumele crescute în serele din Moldova nu ajung pe rafturile magazinelor și nu sunt exportate în UE
În martie 2023, Republica Moldova a fost listată, pentru prima dată, în regulamentele UE, obținând dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum (categoria A), precizează un comunicat de presă al ANSA, din 30 aprilie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova construiește o nouă linie electrică de interconectare cu România
Republica Moldova va construi o a treia linie electrică de înaltă tensiune ce va interconecta sistemul său energetic cu România și Uniunea Europeană.
Ministerul Energiei a semnat un memorandum cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) pentru construcția unei linii de înaltă tensiune de 400kV, prin stațiile electrice Strășeni (Moldova) și Gutinaș (România), cu o lungime estimativă de 190 kilometri.
La ceremonia semnării acordului, care a avut loc la Strășeni, pe 30 aprilie, au fost prezenți ambasadorul SUA în Moldova, Kent Longsdon, administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, și ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.
„Asistăm la un eveniment istoric”, a declarat ministrul Energiei, adăugând că, spre sfârșitul anului 2028, Republica Moldova se va putea integra și în piața energetică europeană, prin intermediul pieței românești.
Construcția propriu-zisă a liniei va începe la sfârșitul anului 2025, după efectuarea mai multor studii de fezabilitate, iar finalizarea construcției este așteptată la începutul anului 2029, potrivit memorandumului.
- Te-ar putea interesa și reportajul: Lucrările la linia electrică Vulcănești-Chișinău înregistrează întârzieri
Construcția liniei de înaltă tensiune 400 kV Strășeni-Gutinaș face parte dintr-un efort mai amplu al USAID de a îmbunătăți securitatea și independența energetică a Moldovei, prin conectarea sistemului electroenergetic de transport a țării cu sistemele electroenergetice de transport europene, precizează un comunicat al Ministerului Energiei.
În anii următori, sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și a oportunităților de generare internă, inclusiv prin folosirea resurselor de energie regenerabilă.
Recent, Guvernul de la Chișinău mai făcuse un pas spre interconectarea rețelelor electrice din Moldova și România, aprobând un împrumut de la BERD, în valoare de 30,8 de milioane de euro, pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Bălți-Suceava.
Autoritățile moldovene consideră că proiectul este „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce a fost amânată din nou construcția liniei care va aduce curent din România?
Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026.
O altă linie electrică aeriană de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană), urmează să fie construită până în anul 2025. Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.
Președinta Maia Sandu declara, în luna martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Estonia acuză Rusia că violează regulile aviatice cu bruiajul GPS
Guvernul estonian a acuzat marți Moscova că încalcă regulile privind spațiul aerian interferând cu semnalul GPS, iar ministrul de Externe de la Tallinn a spus că va ridica problema la NATO și UE.
„Rusia violează regulile internaționale”, a scris pe X șeful diplomației estoniene, Margus Tsahkna.
Este prima dată când un guvern acuză pe față Rusia că ar fi în spatele bruiajului raportat de piloții avioanelor civile în zona Mării Baltice și Mării Negre.
În ajun, compania aeriană finlandeză Finnair a anunțat că suspendă pentru o lună zborurile spre orașul estonian Tartu, din cauza bruiajului GPS, dar nu a spus cine s-ar putea afla în spatele acestei activități.
- Te-ar putea interesa și: Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc
Luna aceasta, premierul britanic David Cameron, reacționând la informații din presă despre bruiaj, a spus că dacă se adeverește că de vină este Rusia, comportamentul rușilor ar fi „iresponsabil”.
Kremlinul nu a reacționat până acum la asemenea informații.
Ministrul de Externe estonian a spus că a discutat deja aceste evoluții cu colegii din Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda și va continua discuțiile în cadrul NATO și Uniunii Europene.
El nu a spus ce dovezi are că tocmai rușii ar fi de vină.
- Te-ar putea interesa și: Scandalul avioanelor bruiate de Rusia. Zonele afectate din România și Moldova
Reuters relatează că luna aceasta Germania a indicat că problemele cu GPS în zona Mării Baltice ar putea avea legătură cu enclava rusă puternic militarizată Kaliningrad.
Experții români și moldoveni contactați într-o investigație recentă a Europei Libere au confirmat că bruiajul GPS a fost înregistrat pe teritoriul celor două țări, și unul dintre ei, de la Chișinău, a spus că fenomenul are legătură cu războiul din Ucraina.
Specialiștii spun că bruiajul nu reprezintă un pericol direct și acut pentru aviație și nu pare îndreptat împotriva aeronavelor civile, dar complică munca piloților și controlorilor de trafic, făcându-i să folosească alte metode de pilotaj.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Banca Mondială oferă un împrumut pentru reabilitarea drumurilor din R. Moldova
Banca Mondială a anunțat aprobarea unui împrumut de aproape 106 milioane de dolari pentru reabilitarea unor drumuri din Republica Moldova și modernizarea unor puncte de trecere a frontierei cu România.
Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat decizia pe 29 aprilie. Pachetul de finanțare este destinat proiectului „Conectivitate rurală în Moldova” (MRCP), care va ajuta țara să-și îmbunătățească conectivitatea rutieră rezilientă la schimbările climatice în comunitățile rurale, să sporească traficul de tranzit rutier prin punctele de trecere a frontierei cu România și să reacționeze prompt și mai eficient la crize și situații de urgență, potrivit unui comunicat al băncii.
MRCP va finanța reabilitarea și modernizarea a circa 95 de kilometri pe trei drumuri locale prioritare. Lucrările includ măsuri de siguranță rutieră în proximitatea școlilor și a localităților. De asemenea, lucrările vor include dezvoltarea infrastructurii pentru mijloacele de transport nemotorizat de-a lungul și în proximitatea drumurilor.
O altă componentă a proiectului vizează îmbunătățirea funcționalității punctelor de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România. Astfel, la Ungheni va fi construit un nou punct de trecere a frontierei dotat cu o infrastructură vamală modernă de procesare, de cântărire și de scanare. Din acest proiect mai face parte și modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Giurgiulești și Leușeni.
- Te-ar putea interesa și: La sfârșit de an, România deschide noi tronsoane de autostradă
„Drumurile locale sunt esențiale pentru mediul rural din Moldova, deoarece fermierii au nevoie de drumuri pentru a-și comercializa produsele, copiii și profesorii – pentru a merge la școală, iar persoanele în vârstă – pentru a vizita instituțiile medico-sanitare”, a declarat Inguna Dobraja, directoarea de țară a Băncii Mondiale pentru Moldova. „Îmbunătățirea căilor de circulație rutieră conduce la costuri mai reduse de transport și accesibilitate sporită, inclusiv în zonele adiacente punctelor de trecere a frontierei, fapt ce deschide ușile spre intensificarea comerțului internațional.”
Se preconizează ca MRCP să ofere avantaje directe pentru circa 42.000 de persoane, 133 de întreprinderi, 27 de instituții medico-sanitare și 84 de școli situate de-a lungul coridoarelor rutiere rurale selectate pentru reabilitare. Se așteaptă, de asemenea, ca proiectul să faciliteze între 350.000 și 400.000 de transporturi de mărfuri grele pe an. De aceste avantaje vor beneficia, în principal, transportatorii din Moldova, Ucraina, și România ale căror mărfuri intră, pleacă sau tranzitează Moldova prin punctele de trecere a frontierei deschise traficului rutier.
Din anul 1992, când Moldova s-a alăturat Băncii Mondiale, au fost alocate peste 2,1 miliarde de dolari SUA, având ca destinație mai mult de 70 de operațiuni din țară. Actualmente, portofoliul Băncii Mondiale include 13 proiecte active cu un angajament total de 742,9 milioane de dolari SUA, potrivit comunicatului citat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Maia Sandu la Bruxelles: „UE are nevoie de un buget pentru pace”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat Uniunea Europeană să „investească decisiv” în pregătirea țărilor candidate la aderare, dar și a comunității însăși pentru următoarea fază a extinderii. Maia Sandu a vorbit luni, la Bruxelles, la reuniunea dedicată bugetului anual al UE.
„Uniunea Europeană are nevoie de un buget pentru pace, un buget care să faciliteze extinderea Uniunii - acesta a fost mesajul meu la Conferința anuală privind bugetul UE”, a scris șefa statului, într-un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter).
În opinia sa, o „investiție strategică în pace” prin intermediul bugetului UE este, în cele din urmă, o investiție în prosperitatea tuturor națiunilor europene.
„Pentru a ne transforma aspirațiile în realitate, vom avea nevoie de mai mult sprijin din partea UE, din următorul buget, pe măsură ce ne pregătim pentru aderare”, a spus Maia Sandu, în discursul rostit la conferință, potrivit Moldpres.
Președinta a menționat că sprijinirea țărilor candidate precum Moldova înseamnă nu numai consolidarea economiilor, ci și a societăților din acele state - prin investiții în buna guvernare și reforma justiției, dar și în infrastructura de securitate.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Charles Michel: Noile membre în UE s-au îmbogățit; extinderea trebuie să continue
„Banii care sunt disponibili sunt la fel de importanți ca orice descurajare militară. Ei ne pot ajuta să dezvoltăm reziliența, să ne pregătim pentru aderarea la UE și să ne apere de cei care doresc să ne impună un mod de viață diferit - represiunea împotriva libertății democratice”, a spus Maia Sandu.
În opinia sa, „investițiile” UE într-o Europă „mai bună și pașnică” este o contribuție importantă pentru prosperitatea viitoare.
Președinta Maia Sandu efectuează în perioada 28-29 aprilie o vizită la Bruxelles pentru a participa la Conferința anuală privind bugetul UE. Duminică, șefa statului s-a întâlnit, tot la Bruxelles, cu reprezentanți ai diasporei moldovene din Belgia și Luxemburg.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc
Compania națională aeriană a Finlandei a anunțat că va suspenda pentru o lună zborurile spre aeroportul estonian Tartu din cauza „tulburărilor” sistemului de navigație GPS. Asemenea probleme s-au semnalat nu doar în zona Mării Baltice, ci și a Mării Negre. Experții spun că de vină este Rusia.
„Finnair va suspenda zborurile zilnice spre Tartu, Estonia, de la 29 aprilie până la 31 mai, astfel ca la aeroportul din Tartu să se poată instala o soluție de apropiere la aterizare care nu presupune folosirea semnalului GPS”, se arată într-o declarație de presă citată de Reuters.
Finlandezii spun că două curse de săptămâna trecută au fost nevoite să revină la Helsinki după ce interferențele GPS le-au împiedicat să aterizeze la Tartu.
Aeroportul din Tartu se află la doar câțiva kilometri de granița estoniano-rusă.
Problemele cu GPS în navigația civilă au fost semnalate mai întâi de avioanele civile din mai multe țări vestice deasupra Mării Baltice, inclusiv în preajma enclavei rusești puternic militarizate Kaliningrad, fiind puse pe seama rușilor. Ministrul de Externe britanic, David Cameron, a numit practica rușilor, în cazul în care informațiile se confirmă, „extrem de iresponsabilă”.
Rusia nu a comentat aceste acuzații.
Ziarul britanic Sun a spus că din august până în martie au semnalat asemenea probleme peste 2.300 de zboruri Ryanair, 1.300 Wizzair, 82 British Airways, 4 Easyjet.
O investigație a Europei Libere a arătat luna aceasta că bruiaje similare au fost semnalate de experți și în România și R. Moldova.
Un expert de la Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova ne-a declarat sub condiția anonimatului că în 2024 s-au semnalat 13 cazuri de bruiaj GPS în spațiul aerian al R. Moldova, după vreo 22 în 2022 și peste 50 în 2023.
El ne-a mai spus că fenomenul, care este mai degrabă „neplăcut pentru piloți”, a început odată cu invazia rusească pe scară largă din Ucraina: „Până în 2022, noi nu am avut niciun raport despre pierderea de către piloți a semnalului GPS”, a declarat expertul.
El a adăugat că România și R. Moldova nu sunt singurele state afectate: „În mare parte, lucrul acesta se întâmplă în tot bazinul Mării Negre, începând de la Iran, Turcia, Bulgaria (...) - deci, tot ce înconjoară zona asta de război”.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Bruiaj rusesc? Noi pericole în regiunea Mării Negre
Anterior, Autoritatea Aviației Civile (CAA) din Marea Britanie, prima care s-a ocupat public cu acest fenomen, a spus că bruiajul este adesea asociat cu activități militare, dar nu înseamnă că avioanele comerciale sunt vizate direct.
Glenn Bradley, șeful operațiunilor de zbor la CAA, a declarat: „Aviația este una dintre cele mai sigure forme de călătorie și există mai multe protocoale de siguranță în vigoare pentru a proteja sistemele de navigație de pe aeronavele comerciale.”
„Blocarea GPS nu are un impact direct asupra navigației unei aeronave și, deși este o problemă cunoscută, aceasta nu înseamnă că o aeronavă a fost blocată în mod deliberat”, a completat el.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
