Comisia de la Veneția a ajuns astăzi la concluzia că majoritatea parlamentară PSRM – ACUM de la Chișinău a acționat în limitele Constituției atunci când a instalat guvernul Sandu, pe 8 iunie, așa încât, „în mod clar”, nu au existat condiții pentru dizolvarea parlamentului. Tocmai tentativa de dizolvare a parlamentului făcută de Partidul Democrat cu sprijinul unor decizii șocante ale Curții Constituționale moldovene l-a făcut pe secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, să ceară urgent intervenția acestei Comisii pentru democrație prin drept. Opinia ei integrală, formulată astăzi, urmează a fi publicată săptămâna viitoare, dar concluzia principală, anunțată deja într-un comunicat, a dus la noi apeluri de demisie in corpore a judecătorilor Curții Constituționale de la Chișinău.
Este un aviz „fără precedent” - prima dată în istoria sa Comisia de la Veneția spune „răspicat” că o curte constituțională a încălcat Constituția, a comentat Maia Sandu, noul premier al R. Moldova, opinia Comisiei, cerând totodată demisia magistraţilor curţii.
La fel, şeful statului Igor Dodon, salutând avizul ce le-a dat practic dreptate noilor autorităţi în absolut toate criticile pe care le aduseseră acelor decizii, a remarcat neobişnuitul constatărilor Comisiei şi a cerut repetat demisia in corpore a magistraţilor curţii, aceasta fiind la părerea preşedintelui „singura modalitate de restabilire a stabilității constituționale” în ţară.
Politicienii de la guvernare nu sunt singurii care au avut astfel de apeluri. Autorul unui îndemn similar a fost de exemplu Nicolae Eşanu, secretar de stat în ministerul Justiţiei din guvernul Filip, el şi expert independent al Comisiei de la Veneţia. Totuşi, vreo altă demisie decât cea de ieri a preşedintelui instanţei, Mihai Poalelungi, în trecut judecător o vreme la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, nu a urmat deocamdată.
Noua majoritate parlamentară a semnalat, pe de altă parte, că dacă aceştia vor continua în aceeaşi cheie, se va vedea nevoită să-i demită făcând uz de avizul de astăzi.
Comentând demisia lui Poalelungi, un democrat, Vladimir Cebotari, sugera aseară într-un platou de televiziune că acesta nu ar fi rezistat presiunii publice. Sergiu Sârbu, democratul care a recunoscut că a elaborat personal sesizările respective la Curte, a fost citat şi el de presă minimalizând astăzi gravitatea concluziilor Comisiei cu argumentul „nu am văzut acolo nimic de care nouă să ne fie rușine”.
Oricum, ceilalţi magistraţi ai Curţii, printre ei fostul procuror general Corneliu Gurin sau doi foşti deputaţi democraţi - Artur Reşetnicov şi Raisa Apolschi – nu au dat semne deocamdată că vor urma exemplul lui Poalelungi. Nu a dat astfel de semne nici măcar Veaceslav Zaporojan, ajuns la Curte urmare a voinţei societăţii civile şi care, răspunzând la un apel să-şi dea demisia al ONG-urilor care l-au sprijinit, s-a justificat în loc să-l urmeze.
În avizul adoptat astăzi de Comisia de la Veneţia se spune că drepturile atât ale șefului statului, cât și ale Parlamentului au fost afectate grav de numărul și viteza mare cu care Curtea Constituțională (CC) a luat pe 7 şi 8 iunie decizii în chestiuni foarte sensibile.
Totodată, Comisia de la Veneția califică drept „fără precedent” maniera în care CC a calculat că termenul de trei luni pentru formarea guvernului a însemnat 90 de zile și a expirat pe 7 iunie, în vreme ce calculul general acceptat arată că acest termen a expirat pe 9 iunie, adică după trei luni calendaristice de la confirmarea rezultatelor alegerilor. „De aceea, învestirea Maiei Sandu pe 9 iunie a respectat termenul legal”, se mai spune în comunicat.
