Linkuri accesibilitate

Băiatul de 15 ani înjunghiat marți seară la Berlin este moldovean, confirmă MAE


Poliția germană investighează împrejurările atacului soldat cu rănirea a șapte persoane, inclusiv a cinci moldoveni. (imagine ilustrativă).
Poliția germană investighează împrejurările atacului soldat cu rănirea a șapte persoane, inclusiv a cinci moldoveni. (imagine ilustrativă).

Autoritățile moldovene au confirmat că victima cea mai tânără a unui atac cu cuțit petrecut la 12 august într-un cămin pentru refugiați din Berlin, un băiat de 15 ani, este moldovean. Atacul se adaugă motivelor pentru care autoritățile germane vor legi mai dure împotriva „armelor albe”.

Potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al Moldovei, atacatorul, un algerian de 21 de ani, aflat în prezent în arestul poliției berlineze, a rănit alți patru moldoveni, cu vârste între 20 și 42 de ani.

Potrivit polițiștilor, atacatorul s-a luat mai întâi la bătaie cu un bărbat de 38 de ani care vizita căminul, iar când un paznic mai vârstnic a intervenit, l-a rănit și pe el.

Apoi s-a repezit asupra unui grup de persoane aflate în curtea căminului al cărui locatar era și el.

„Doi dintre cetățenii Republicii Moldova au fost internați la spital cu răni prin înjunghiere, iar ceilalți au fost tratați ambulatoriu sau la fața locului. La ora actuală, toți se află în afara oricărui pericol”, a precizat MAE.

Potrivit poliției, toate personale rănite în altercație, inclusiv atacatorul, se află deja în afara oricărui pericol. Motivele atacului sunt încă neelucidate.

„Toți copiii au fugit, panicați”

O fată din Moldova care s-a prezentat ca Daria a spus reporterului ziarului Berliner Zeitung, venit să documenteze incidentul a doua zi, că „un arab” a sărit cu cuțitul asupra unui grup de oameni, inclusiv copii, care sărbătoreau o zi de naștere.

„Toți copiii au fugit, panicați”, a spus Daria, adăugând că i-a fost și ei frică, mai ales pentru că nu știa dacă nu a fost rănit și soțul ei.

Moldoveanca și un vecin german al centrului pentru refugiați, pe nume Manuel, au mai spus aceluiași ziar că la căminul din cartierul est-berlinez Marzahn, unde femeile și bărbații sunt cazați separat, apar des conflicte, inclusiv legate de această separare, pe care unii bărbați o încalcă.

Autoritățile locale, a mai scris ziarul german, spun că la căminul de pe str. Bitterfeld nu s-au înregistrat în trecut incidente neplăcute.

Presa germană a informat că algerianul care a sărit la bătaie s-ar afla înaintea deportării, cu cererea de azil respinsă. Statutul moldovenilor nu este clar. În ultima vreme, Germania a luat măsuri pentru a descuraja est-europenii să caute azil politic pe teritoriul ei, declarând „sigure” - adică bune de întors migranții către ele - țări ca Moldova, Georgia.

Zone „libere de cuțit”?

Incidentul violent de marți, de la căminul de refugiați din cartierul berlinez Marzahn, vine după o serie de atacuri cu cuțit petrecute la Berlin în ultimele câteva zile, soldate cu răniți și cu un mort, notează site-ul Rbb.24, specializat în știri din capitală și din landul adiacent Brandenburg.

Polițiști germani cu un portret al colegului lor Rouven Laur, ucis cu cuțitul de un azilant afgan pe 31 mai la Mannheim.
Polițiști germani cu un portret al colegului lor Rouven Laur, ucis cu cuțitul de un azilant afgan pe 31 mai la Mannheim.

Frecvența sporită a atacurilor, scrie același site, a făcut Senatul Berlinului (metropolă care este un land german) să ia în considerare introducerea unor zone de interdicție pentru cuțite în oraș.

Pe de altă parte, autoritățile federale germane plănuiesc la rândul lor înăsprirea legilor portului de armă. Potrivit unui proiect înaintat de ministra de Interne Nancy Faeser (SPD), ar urma ca portul public al cuțitului să fie permis numai pentru lame de maximum 6 cm, față de 12, în prezent, iar așa-numitele „lame periculoase” să fie interzise cu totul.

Sindicatul polițiștilor germani cere însă o interdicție totală a portului de „armă albă”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG