Demisia ministrului român al Apărării este deocamdată efectul unor întâmpări neclarificate. Cauza vizibilă a plecării lui Adrian Țuțuianu din fruntea ministerului este un comunicat dat ieri de biroul de presă al ministerului prin care era făcut un anunț inopinat din care rezulta că banii pentru salariile militarilor sunt la limită. Imediat după apariția anunțului, premierul Mihai Tudose i-ar fi cerut demisia și a declarat că sunt bani pentru salarii în toate ministerele și că urmează o rectificare bugetară pozitivă.
Țuțuianu și-a recunoscut ulterior greșala, precizând că „nu a comunicat” cu premierul. În depeșa MApN se făcea cunoscut faptul că salariile angajaţilor se vor plăti eşalonat în această lună, având în vedere că nu s-a făcut rectificarea bugetară. Soldele şi salariile nete, fără contribuţii şi impozit, vor fi achitate în data de 15 septembrie, iar banii de chirii, normă de hrană şi alte drepturi salariale vor ajunge la militari spre finele lunii, după rectificarea bugetară. Potrivit unor surse apropiate puterii, guvernul român se confruntă cu o criză de lichidități, în urma cheltuielilor sociale care au dezechilibrat bugetul.
Președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi decretul de revocare din funcție al fostului ministru al Apărării, dar nu există nicio explicație oficială a felului în care s-au desfășurat lucrurile.
Nu e clar, de ce dacă nu mai erau bani pentru salariile militarilor, ministrul nu a rezolvat cu discreție situația? În fond, niciun guvern nu vrea să creeze nervozitate în Armată.
Aritmetic vorbind, lucrurile sunt destul de simple: nu există fonduri suficiente din cauza pensilor speciale care irosesc o bună parte din bugetul MApN și a faptului că banii destinați investițiilor militare nu pot fi folosiți în alt scop.
Alte surse, citate de această dată de presa centrală din România, susțin că liderul PSD ar fi vrut să scape de Adrian Țuțuianu și că aruncarea lui peste gard fusese stabilită la vârful partidului de câteva zile. Informația nu a fost confirmată, însă, de liderii social-democrați.
Aritmetic vorbind, lucrurile sunt destul de simple: nu există fonduri suficiente din cauza pensilor speciale care irosesc o bună parte din bugetul MApN și a faptului că banii destinați investițiilor militare nu pot fi folosiți în alt scop. Cu patru luni înainte de sfârșitul anului, cheltuielile cu salariile și pensiile celor din MApN au contorizat 70% din tot bugetul Apărării. Mai e nevoie de încă peste 100 de milioane de euro pentru ca salariile și pensiile militarilor să fie plătite până la sfârșitul anului, a spus chiar fostul ministru.
De la sfârșitul anilor ’90 nu au mai existat întârzieri în plata drepturilor militarilor și e pentru prima dată de când România este membră NATO când ministerul vorbește despre lipsa banilor pentru salarii. Simpla menționare publică a acestor sincope face ca vulnerabilitatea Armatei Române să crească.
De aceea în acest scandal nu e probabil vorba doar despre creșterea nesustenabilă a salariilor bugetarilor și a pensiilor, ci și despre un joc politic.
