Experții în politici de gen susțin că guvernarea de la Chișinău își încalcă angajamentele asumate anterior în cadrul unor documente naționale și convenții internaționale, minimalizînd importanța structurilor la nivel de ministere care ar trebui să asigure prin politici egalitatea de gen. Amănunte are Tamara Grejdeanu:
Înainte de startul restructurării guvernamentale, activiștii recomandaseră autorităților să instituționalizeze subdiviziuni împuternicite să vegheze egalitatea între femei și bărbați la stabilirea ariilor de activitate. Îngrijorarea s-a dovedit a fi justificată - în urma optimizării a rezultat doar o secție, nici măcar direcție, în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, entitate care ar urma să fie responsabilă de politicile de promovare a egalității de gen, politicile în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și de politicile anti trafic, remarcă Valentina Bodrug-Lungu, vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Gen.
Cumularea acestor trei domenii ca responsabilitate pentru o singură structură este în detrimentul eficienței, crede experta:
„Avem de implementat recent aprobata Strategie pentru asigurarea egalității de gen pentru anii 2017-2021, în care unul din obiective se referă anume la fortificarea capacităților mecanismului instituțional, și noi ce facem, cum fortificăm, dacă astăzi am făcut chiar un pas înapoi la acest segment. Noi considerăm că de urgență, guvernul trebuie să revadă această decizie și să revină minimum la formula creării unei direcții în domeniul promovării politicilor de asigurare a egalității între femei și bărbați.”
Valentina Bodrug-Lungu susține că în lipsa unor entități dedicate promovării egalității de gen, efectul modificărilor legislative obținute de activiști în ultimii ani va fi nul.
Ea regretă lipsa de transparență cu care s-a decis ca domeniul egalității de gen, la nivel de adoptare a politicilor și monitorizare, să treacă în grija unei secții cu mai multe specializări.
Urmare a fuzionărilor de ministere în cadrul reformei guvernului, în echipa ministerială au rămas doar două femei. Iar temerea experților este că nici la selectarea secretarilor de stat, minim trei pentru fiecare minister, nu se va ține cont de cota de 40 la sută de reprezentare pentru ambele sexe.
Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului susține că criteriile de selecție vor arăta în ce măsură autoritățile țin cont de aspectele de gen:
„Comisiile care vor organiza aceste concursuri pentru secretarii de stat vor trebui să fie înzestrate cu criterii și argumente foarte clare care promovează, favorizează și compensează dezechilibrul istoric creat anterior în administrația publică.”
Autoritățile ar urma să aleagă întâi de toate Secretarul General al Guvernului, apoi secretarii din ministere și reprezentanții guvernului în teritoriu. Valentina Bodrug-Lungu spune că vor cere implicarea societății civile în procesul de selecție pentru că există riscul inechității gender în viitoarea structură guvernamentală:
„Ne îngrijorează acum care va fi următorul pas, pentru că vorbim nu doar de ministerul Sănătății, muncii, protecției sociale și familiei, acolo chiar suntem siguri că vor fi, ca de obicei, mai multe femei, pe domeniul protecției sociale. Dar ne gândim și la celelalte ministere, avem ministerele de forță, avem ministerul justiției, avem ministerul economiei. Chiar așteptăm să vedem promovarea femeilor la aceste poziții, anume în aceste ministere.”
Decidenții își propun ca până la jumătatea lunii octombrie cea mai mare parte din etapele de reorganizare a executivului să fie finalizate, fiecare minister având termene fixate pentru optimizări și trecerea la noile organigrame. Totuși, experții cer ca în pofida agendei foarte strânse, să nu fie omise consultările cu reprezentanți ai societății civile.
