Biroul Național de Statistică a confirmat astăzi, cu date inedite, ceea ce știe toată lumea, anume că populația R. Moldova scade mereu, decimată de imigrație și de rata scăzută a natalității. Cât de accentuat este declinul?
Agenția împuternicită să numere populația Republicii Moldova a precizat din start că a revizuit doar cifrele pentru perioada 2014 – 2018. Încercarea de a revedea datele de la independență încoace ar fi reprezentat o muncă sisifică, pentru care BNS nu are nici bani și nici capacități. Ce a determinat Biroul de Statistică să revizuiască cifrele? Metodologiile moderne de calculare și insistența partenerilor externi ca datele cu care operează autoritățile moldovene să fie aliniate la cele internaționale și să utilizeze aceleași metode de măsurare.
Astfel, potrivit noilor cifre, numărul cetățenilor aflați astăzi în Republica Moldova este de 2 milioane 681 mii, fără locuitorii din stânga Nistrului. Este vorba de cetățeni cu „reședință obișnuită”, un termen nou folosit pentru cei care au petrecut pe teritoriul țării mai mult de nouă luni, ceilalți fiind considerați emigranți.
O altă noutate prezentată astăzi de statisticienii moldoveni o constituie și datele despre moldovenii ce părăsesc anual țară, pentru a se stabili cu traiul în alte state. Până acum, cifrele nu erau exacte pentru că, din cauza unor constrângeri birocratice, Biroul Național de Statistică nu avea acces la datele Inspectoratului Poliției de Frontieră.
Astfel, din 2014 și până în 2018 din țară au plecat aproape 190 de mii de cetățeni, iar numărul este în creștere de la an la an: dacă în 2014 au migrat 24 mii de persoane, în 2018 cifra s-a dublat. Partea leului din cei care pleacă, spune șefa direcției recensăminte din cadrul BNS, Valentina Istrati, sunt tinerii.
„Cel mai mult migrează tinerii, atât bărbați, cât și femei. Sunt în vârsta lor aptă de muncă, vârstă fertilă: 20-29 de ani; urmează și ceilalți, până la 50 de ani. Deci, pleacă lumea, probabil, pentru mai bune oportunități”.
Noile date prezentate de Biroul Național de Statistică oferă un tablou îngrijorător privind rata dependenței copiilor și vârstnicilor, adică a categoriei de persoane care nu contribuie cu taxe la bugetul de stat, de persoanele apte de muncă. Dacă în 2014 o sută de persoane plătitoare de impozite întrețineau 54 de vârstnici sau copii, în 2018 numărul a crescut la 63. Ce înseamnă acest lucru? Că asupra bugetului de stat se pun presiuni enorme și că autoritățile ar trebui să revadă întreg sistemul de asigurări sociale, care în scurt timp nu va mai putea face față cheltuielilor.
Noile date oferă și perspective pozitive pentru Republica Moldova. Dacă până nu demult se credea că țara este codașă la capitolul fertilitate, datele prezentate de BNS arată că în Republica Moldova se nasc mai mulți copii decât în Irlanda, Federația Rusă sau Danemarca, însă mai puțini decât în Suedia sau Franța.
De ce i s-a dat preferință noii metodologii de calculare a numărului populației? Pentru că este una modernă, precisă și racordată la standardele internaționale, explică reprezentanta UNFPA în Moldova, Rita Columbia, care crede că astăzi autoritățile moldovene au toate pârghiile necesare pentru a investi eficienți banii publici în dezvoltarea țării.
„Din câte îmi dau seama, este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când avem un tablou foarte realistic despre câți cetățeni locuiesc în țară și câți pleacă în afară. Datele sunt foarte importante pentru elaborarea unor politici publice eficiente. Fără statistici realiste cu greu poți să ai politici bune, care ar rezolva nevoile reale al cetățenilor. Sper că acești noi indicatori vor fi utilizați în acest scop, de a satisface drepturile și necesitățile cetățenilor moldoveni”.
Reprezentanții BNS nu au avut un răspuns ferm la întrebarea dacă numărul revizuit al cetățenilor ar putea determina autoritățile electorale să revadă și cifrele cu care operează în pragul alegerilor. Cert este că de azi înainte societatea va avea un nou instrument de a verifica inclusiv acuratețea informației oferită de Comisia Electorală Centrală. Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor, la data de 31 martie, era de peste 3,2 milioane.
