Linkuri accesibilitate

Cât de eficiente sunt măsurile de raționalizare a energiei, propuse de guvern? Opinia experților


Autoritățile propun reconectarea cazanelor pe biomasă în cadrul instituțiilor publice

Intenția guvernului moldovean de a reduce cu 15 la sută consumul de gaze, după exemplul Uniunii Europene, este, în general, salutată de economiști și experți în energetică. În contextul incertitudinii legate de livrările de gaze de către Gazprom și până la identificarea alternativelor, cea mai simplă și urgentă soluție este economisirea consumului, constată experții. Ei spun însă că unele măsuri de raționalizare propuse de guvern ar fi incerte și doar parțial eficiente.

Învățământul online: doar în condiții de forță majoră și nu în toate școlile

Planul de măsuri nu precizează în care din cele trei scenarii analizate de Guvern (limitarea livrărilor de gaze cu 35%, cu 50% sau sistarea sută la sută) școlile vor trece pe online (10 zile pe lună) și dacă măsura este valabilă pentru toate școlile din țară.

Interviu cu expertul în energetică, Ion Muntean
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:19:41 0:00

Ion Muntean, expert asociat în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, crede că această măsură ar trebui aplicată în cel mai pesimist scenariu și doar în școlile care se încălzesc pe gaze naturale. Cele care folosesc alți combustibili (lemne, cărbune, biocombustibili) ar trebui să activeze în regim normal.

Datele Ministerului Infrastructurii arată că din totalul de 2.672 de școli, 405 sunt conectate la rețeaua termică centralizată, 1.481 – dispun de centrale termice pe gaze, 687 - dispun de centrale termice cu combustibil solid și 116 instituții de învățământ general sunt cu încălzite de la sobe.

Expertul în energetică Ion Muntean atrage atenția că în Chișinău, de exemplu, multe școli, de rând cu alte instituții publice, nu sunt conectate la sistemul centralizat de termoficare. „Conectarea lor ar fi ușor de realizat și există deja documente de politici și planuri de acțiuni de reconectare. Cred că e momentul în care acest lucru trebuie de realizat în regim de urgență”, afirmă Ion Muntean.

Deconectarea iluminatului stradal: economii versus siguranță publică

Majoritatea localităților din R. Moldova, cu excepția orașelor, nu au iluminat stradal, atrage atenția Ion Muntean. El admite că întreruperea iluminatului stradal pe timp de noapte comportă serioase riscuri de securitate publică, doar că, în actualul context, balanța înclină spre o necesitate majoră - asigurarea populației cu electricitate.

„Dacă nu va fi deconectat sistemul de iluminat, s-ar putea ajunge la nevoia deconectării altor consumatori, inclusiv a celor protejați de lege printre care consumatorii casnici și instituțiile sociale”, explică expertul.

Mai puțină căldură - mai multă lumină și posibile incendii

Reducerea temperaturii agentului termic livrat centralizat cu până la 10% ar putea determina unii consumatori să folosească surse suplimentare de încălzire, cum ar fi reșourile electrice, admite Ion Muntean. Drept urmare, va crește consumul de energie electrică.

Mai problematică, în opinia expertului, e situația locuitorilor din blocurile multietajate din orașe care nu sunt conectate la sistemul centralizat de termoficare, iar apartamentele sunt încălzite de centrale individuale care funcționează pe gaza naturale. Planul guvernamental nu vine cu soluții pentru această categorie de consumatori, subliniază Ion Muntean. Conectarea lor urgentă la sistemul centralizat de căldură este imposibilă. Prin urmare, oamenii vor identifica soluții alternative, cum ar fi reșourile electrice. Numai că, rețelele electrice din aceste blocuri, fiind învechite și neadaptate pentru o sarcină mai mare, ar putea ceda și nu pot fi excluse eventuale incendii, atenționează expertul.

Reconectarea cazanelor pe biocombustibil în cadrul instituțiilor publice – incertă

Ion Muntean constată că, în așteptarea unei ierni complicate, cetățenii care locuiesc în case pe pământ par să se fi mobilizat mai rapid decât guvernul și au început să cumpere din timp biocombustibili solizi. În consecință, realizarea măsurii planificate de guvern de a asigura cu biocombustibil instituțiile publice este, deocamdată, incertă. „Instituțiile publice s-ar putea să nu găsească suficienți biocombustibili pe piață, dat fiind faptul că producerea acestui tip de combustibil în R. Moldova nu s-a dezvoltat atât de mult pe cât ar putea să fie cererea”, explică expertul.

Grădinița din satul Ciumai, raionul Taraclia este una din cele peste 160 de instituții publice conectate la sisteme de încălzire pe bază de biomasă
Grădinița din satul Ciumai, raionul Taraclia este una din cele peste 160 de instituții publice conectate la sisteme de încălzire pe bază de biomasă

Monitorizarea aplicării măsurilor de raționalizare, problematică

Chiar dacă planul guvernului prevede expres ce instituții/autorității sunt responsabile de fiecare dintre măsuri, lipsește un mecanism clar de monitorizare. „Este complicat să creezi un sistem care să verifice în ce măsură se respectă aceste măsuri de raționalizare energetică”, constată Ion Muntean: „Multe instituții publice dispun deja de planuri similare de acțiuni de eficientizare energetică. Nu este ceva nou pentru ele. Doar că nu e limpede de ce aceste acțiuni nu sunt realizate pe măsura așteptărilor. Avem probleme la capitolul responsabilizarea administratorilor instituțiilor publice. O altă cauză, probabil, este lipsa acestui mecanism de control”.

(In)cultura consumului rațional

Economistul Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului analitic independent Expert-Grup, constată că una dintre marele provocări în procesul de raționalizare ține de lipsa culturii consumului eficient de resurse energetice. „Populația s-a obișnuit că aceste resurse energetice sunt accesibile și le consumă foarte irațional. Măsurile de raționalizare trebuie popularizate”, spune el.

Expertul afirmă că majorarea tarifelor la gazele naturale și la agentul termic va determina cetățenii și agenții economici să-și reducă consumul de resurse energetice. Iar acțiunile statului ar trebui orientate prioritar spre proiecte de eficientizare energetică, în special în sectorul rezidențial, unde se înregistrează mari pierderi deoarece clădirile nu sunt izolate termic.

Totodată, Guvernul ar trebui să identifice resurse financiare de la partenerii externi pentru a compensa tarifele achitate de cetățeni. „Ar fi nevoie de circa jumătate de miliard de euro pentru întreg sezonul rece. Este o sumă foarte mare, care încă trebuie identificată”, precizează Adrian Lupușor.

Previous Next

XS
SM
MD
LG