Linkuri accesibilitate

„Carantina asta i-a făcut pe oameni să fie oleacă mai sinceri unul cu altul” (FOTO/ VIDEO)


Dispensarul de la Slobozia Mare, Cahul

La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Slobozia Mare, Cahul, și cu activistul civic Valeriu Pașa.

„Prietenul la nevoie se cunoaște”, așa începe mesajul de recunoștință al președintelui moldovean Igor Dodon pentru ajutorul umanitar oferit de România în contextul pandemiei. Asta în timp ce acum câteva săptămâni tot el spunea că se îndoiește că țara va primi ajutor din partea statelor membre UE și că ajutorul real a venit doar din Rusia, China și Turcia. Cine și cum ajută Republica Moldova? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

„Carantina asta i-a făcut pe oameni să fie oleacă mai sinceri unul cu altul”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:18 0:00
Link direct



* * *

Oamenii cu care am discutat la sudul Moldovei, mai exact la Slobozia Mare, Cahul, nu sunt mulțumiți de felul în care trăiesc. Ei vorbesc cu tristețe despre calitatea vieții și bunăstarea socială. Dezvoltarea este lentă, dar spun ei, dacă nu ar fi asistența din exterior - sărăcia ar fi și mai mare. Mulți din cei cu care am discutat spun că nu-și doresc la putere un grup de privilegiați ai momentului în timp ce cetățenii onești își pierd dreptul la un trai decent, pentru că, așa cum spun chiar ei, sunt muncitori.

– „Lumea e muncitoare, lumea iubește pământul, că de la pământ mănâncă, dar lumea e suprimată de niște persoane care nu știu dacă au ceva sfânt în ele.”

Europa Liberă: Și cum ajunge bunăstarea în casa cetățeanului?

– „Bunăstarea – prin muncă, dar bunăstarea cea care minimum poți s-o faci cu mâinile tale, dar mai mult nu poți să faci, lux nu poți să faci în ziua de azi, cinstit, cinstit lux nu poți să faci. Ceea ce-i lux – acolo-i corupție, acolo-i hoție, acolo nu-i cinstit, nu-i muncă cinstită. Am lucrat atâția ani, doi intelectuali, și a trebuit să merg în Italia ca să îmi aduc apă în casă.”

Europa Liberă: Dar în ăștia aproape 30 de ani de independență, cine a întins mai mult o mână de ajutor pentru Republica Moldova?

– „Ei, cine a întins o mână? Știe toată lumea – Europa și România!”

Europa Liberă: Dar se încearcă a acredita ideea că și Rusia?

– „Rusia? Nu... Rusia ce a făcut – a făcut tot cu interes, ca să promoveze pe cineva, pe cei care au acolo afaceri și o mână o spală pe alta.”


Europa Liberă: Dar acum ce ați înțeles din disputa asta pe marginea creditului rusesc care urma să ajungă în Republica Moldova – 200 de milioane de euro?

– „Cred că rușii vor să fie și stră-stră-strănepoții noștri datori la dânșii, că le-a plăcut munca moldovenilor și vinul moldovenilor le place, și fructele moldovenilor le-au plăcut, dar gazul ni-l dau ca… Ar trebui să fie un pic de respect. Nu ne respectă, rușii ne socot ca de niște sclavi. Lumea noastră e prea supusă, lumea noastră e cu capul plecat, știe numai să muncească, vede numai pământul, se uită foarte rar la cer, nu avem verticalitate, cei care încearcă sunt imediat puși la punct, puși la respect, cei care încearcă să facă ceva, de atâta că sunt colo unul, colo unul, colo unul, nu suntem uniți.”

Europa Liberă: Un stat prosper poate să ajungă Moldova?

– „Nu știu, nu. La vârsta mea de-acum am devenit pesimistă. Cred că ar trebui, aveau rușii un cântec: «Мы всё до основания разрушим, а потом мы наш, мы новый мир построим» („Vom distruge totul până la temelie, apoi vom construi o lume a noastră, nouă”), dar nu putem să facem.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă un stat prosper?

– „Prosper? Nu știu, nu știu dacă o să ajungă Moldova vreodată un stat prosper. În primul rând, corupție să nu fie. Niciodată nu o să fie, că mulți tineri se stăruie să lupte, că și cei care se luptau până acum au fugit din țară că au văzut că nu ai cu cine să lupți, că dacă nu ar fi corupție… altă situație ar fi dacă n-ar fi corupție. Corupția îi împiedică pe toți ceilalți care vor să dezvolte statul, vor binele statului...”


Europa Liberă: Vorbim despre ajutorul care vine în Republica Moldova. De unde vine mai mult ajutor?

– „Ajutor vine din partea comunității europene, eu ajutorul de la ruși nu-l socot ca ajutor, nu știu. Noi am fost zece ani peste hotare și acolo multe lucruri le-am învățat, care aici nu le-am văzut, nu le-am știut să le facem.”

Europa Liberă: Unde ați fost?

– „În Italia am fost. Și mai mult îmi place ce am văzut acolo decât ce era înainte, cu rușii. Noi am crescut la părinți, unul se îmbrăca cu aceeași haină, cu aceeași încălțăminte, nu trebuia să fie unul mai sus de altul, care muncea era oleacă asuprit, că trebuie să fie toți la fel, așa era colhozul, așa era socialismul, comunismul, cum se cheamă, că n-a mai fost comunism.”

Europa Liberă: Dar ce ar avea de câștigat Republica Moldova dacă s-ar apropia mai mult de Uniunea Europeană?

– „Tineretul acesta care-i tot dus peste hotare poate se întoarce, poate deschide, să facă ceva, să investească ceva, să schimbăm ceva aici, să nu mai fie lucrurile acestea urâte de atunci rămase. Generația aceasta veche care a rămas, pe ăștia trebuie să-i schimbăm, că cei care sunt noi au cu totul altă mentalitate acum, cu totul alte idei.”


Europa Liberă: În general, credeți că Moldova trebuie să stea cu mâna întinsă ca să-i dea ajutor și cel din est, și cel din vest?

– „Nu, trebuie să avem noi ceva, dar până să avem ceva – avem nevoie și cu mâna întinsă oleacă să stăm, să cerem de la altcineva să ne ajute, ca să ne pornim și noi. Când iei un credit de la bancă, asta nu înseamnă că-i umilință, asta înseamnă că vrei să faci ceva, chiar dacă îl întorci la timp sau…, dar cu banii ăia trebuie să faci ceva, așa-i și aici…”

Europa Liberă: Dar, în general, banii care au ajuns în Republica Moldova știți cum au fost utilizați?

– „Ajutoare, eu nu știu dacă-s ajutoare, proiectele astea care se fac astea-s ajutoare, ceva s-a făcut, s-a schimbat la grădinițe, la școli – asta s-a făcut.”

Europa Liberă: S-a modernizat.

– „S-au modernizat și încălzirile, și toate, dar în alte domenii eu n-am văzut.”

Europa Liberă: Dar unde ar mai trebui investiți bani?

– „Ar trebui investiți bani în agricultură, iaca și în piața noastră, și în toate, aici – să țină tineretul pe loc, să poată să lucreze. Dacă o să ai un salariu decent, cum spun ei, salariu minim, dar omul știe că-l are și lucrează ca să-l aibă.”

Europa Liberă: Dar cât i-ar trebui unui cetățean ca să zică că are un salariu decent?

– „Șase mii, șapte mii, cât îi salariul? Eu nu știu cât îi, nu pot să vă spun cât e salariul. Eu salariul mi-l fac singură.”


Europa Liberă: Dar cât munciți ca să aveți?

– „Mult, mult muncim!”

Europa Liberă: Povestiți cât munciți?

– „Muncim mult - și purcei, și scroafe, și curat, și tot acasă, și hrană, și vânzare, și tot noi facem, tot pregătim, mult muncim, de dimineață până noaptea târziu muncim.”

Europa Liberă: Și dacă ar munci toată lumea precum munciți Dvs., s-ar schimba lucrurile?

Mult tineret s-au întors și vor să facă ceva, cu realizarea producției e greu...


– „Eu cred că da, că mult tineret muncește, eu văd și cu plantații de căpșuni, și de toate în Moldova, mult tineret s-au întors și vor să facă ceva, cu realizarea producției e greu și toate restricțiile acestea care se pun, dacă nu-i una, e alta, și carne, și toate. E greu!”

Europa Liberă: Și după ce se termină carantina asta cu COVID-19, cum va fi viața?

– „Eu aș vrea să fie oleacă mai bine ca acum și văd că lumea e oleacă mai cuminte, mai liniștită. Carantina asta i-a făcut pe oameni să fie oleacă mai sinceri unul cu altul, nu știu cum să vă spun, oleacă am văzut ceva schimbări.”

Europa Liberă: Și credeți că s-a oprit lumea din goana asta după a aduna cât mai multă avere, bogăție?

– „...Oleacă da, că au văzut că nu te ajută la nimic agoniseala aia și banii care i-ai agonisit, dacă te-ai îmbolnăvit – gata, în fața bolii nu suntem nimeni ocrotiți, da, toți suntem la fel.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Sănătate și voință ca să putem să muncim mai departe, să fie sănătoși toată lumea ca să poată și să cumpere, și noi să vindem, și ei să mănânce.”

Europa Liberă: Cine ajută Republica Moldova mai mult acum?

– „Europa, Europa pe noi ne ajută mai mult, dar Rusia nu prea.”

Europa Liberă: Dar ați văzut acum disputa asta și în parlament, și în afara parlamentului cu creditele, de unde trebuie luate?

– „Europa mai bine ne ajută ca Rusia. Rusia vrea dobândă mare, dar Europa nu vrea dobândă mare, Europa ne ajută mai bine, mai altfel.”


Europa Liberă: Dar aici, la Slobozia Mare, știți anumite proiecte care s-au făcut cu banii occidentali?

– „Parcul ni l-au făcut în care se duc copiii și tineretul se duc și se odihnesc duminică, și școlile...”

Europa Liberă: Poate e mai bine moldoveanul să se descurce singur în casa lui, fără ca să întindă mâna într-o parte sau în alta?

– „Ei, cam nu prea îmi pare că, cam nu prea, că acum vedeți că dacă e seceta asta și nu plouă și stăm și ne uităm toți în sus, că pe de-a rândul spune ploaie, dar la noi la sud aici e secetă, se crapă de-acum pământul și grâul se usucă, și noi vrem să semănăm porumbul, dar unde să-l semănăm dacă e secetă? N-avem cum. Îi sărăcie, sigur că, clar lucru că o să fie sărăcie.”

Europa Liberă: Ce înseamnă sărăcie?

– „Ce înseamnă? Că nu o să avem nici pâine, nu o să avem nicio pasăre cu ce să o creștem. Cu ce să creștem o pasăre dacă noi nu o să avem în hambarele noastre acasă? Noi suntem bătrâni, dar noi avem pământul, noi pământul îl lucrăm, noi nu-l lăsăm pârloagă.”

Europa Liberă: Dar acum cum vă descurcați?

– „Acum, cum, uite, mai venim la piață, mai vindem o fasole, o bancă (un borcan) de răsărită, chiperi roșu... Ne descurcăm, ce să facem?”

În Slobozia Mare
În Slobozia Mare


Europa Liberă: Dar câți bani i-ar trebui omului ca să spună că are o viață bună?

– „Cam pensia asta e mizeră, 1.000 de lei și soțul e invalid și primește numai 700. Cam cu 2.000 de lei, asta-i chiar mizer. Ne descurcăm, vă spun, iată, cu piața.”

Europa Liberă: Dar la piață câștigați?

– „Ei, așa..., când și cum. Când fac câte 100, când fac câte 50, când nicio kapikă, dar mergem înainte. Soțul când mă vede intrând pe poartă râzând zice: „vsio” (gata), femeia mea azi a făcut bani, când mă vede tristă: azi n-a făcut bani.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Ce dorim? Dorim să fie ploaie, uite, în primul rând, ploaie să avem și pace, și liniște, și sănătate. Uite, asta-i cel mai bun.”

Europa Liberă: Dar v-a fost frică de acest COVID?

– „Ei, da’ de ce să ne fie frică, ce, lumea înainte și războaie, și tifos, și ce n-a fost? Care îi să moară – o să moară, care să trăiască – o să trăiască. Păi, ce să facem? Cu cine să ne batem acum? Noi de-acum am văzut și binele, noi avem câte 60 de ani, noi n-am văzut răul, dar tineretul acesta care se ajunge acum, uite, nepoții noștri ce au să facă? De ei mai tare ni-i în grijă, dar de noi de-acum gata.”

Europa Liberă: Dar cum vedeți viitorul satului Slobozia și a statului Republica Moldova?

Mergem pe drum - nimeni, parcă-i după război. Televizoarele astea arată tot felul, numai ne descurajează...


– „Trist vedem. Mergem pe drum - nimeni, parcă-i după război. Televizoarele astea arată tot felul, numai ne descurajează.”

Europa Liberă: Dvs. cum vă descurcați?

– „Noi suntem învățați să muncim, dar cineva nu prea muncește, dar are bănăritul pământului.”

Europa Liberă: Câte ore în zi munciți?

– „Din noapte până în noapte. Am cinci nepoți, sunt și bunică, și străbunică, și vreau să-i mai ajut și pe ei.”

Europa Liberă: Dar, în general, cât îi trebuie unui om?

– „Facem averi aici: și tractor, și mașină, și nu știu ce, dar când ne ducem – nu luăm niciun tractor. (Râde.) Păi ar fi mormintele pline și cu tractoare, și cu mașini, ca să luăm toată averea care o facem noi toată viața. Cu nimic, astea rămân toate.”

Europa Liberă: De unde așteptați mai mult ajutor - din Rusia, din Occident?

– „Nu știu. Nu știu, că nu pot să înțeleg, un prost spune așa, altul așa și ne învârtește la cap.”

Europa Liberă: Și Dvs. ce concluzii trageți?

– „Că să fim noi de sine stătător, că nu s-a făcut democrație, dar s-a făcut destrăbălare, nu s-a făcut democrație.”

Europa Liberă: Ce trebuie acum să se schimbe?

– „Îmi pare că începând de la guvern. Pe noi ne învață ca să fim cinstiți, dar când auzim acolo nu-i cinste. Eu am lucrat poștăriță 32 de ani și venea câte un șef de pe la Cahul și ne spunea că pensionarul are un drum: unul la biserică și unul la poștă să primească pensia. Mie mi-a intrat în cap și n-am pus mâna la nimeni nici pe un bănuț, că mă gândeam, cum nu-mi ajunge mie salariul meu, așa și la pensionarul acela nu-i ajunge.”

În Slobozia Mare
În Slobozia Mare


Europa Liberă: Dar, în general, acum s-a ajuns că unii sunt prea bogați și alții sunt prea săraci?

– „Nu demult priveam la televizor cum doi deputați de la noi și doi de la România arătau lada cu euro. Păi, uite, pentru ei nu-i carantină, dar pentru noi este carantină. Aici dacă te vede, astupă ouăle, pentru noi este carantină, dar pentru ei nu-i carantină. Nu, nu-i dreptate și gata, nu-i dreptate!…”

Europa Liberă: Dar cine trebuie să facă dreptate?

–„Păi, cine, că noi nu-i cunoaștem? Noi când îi alegem ni se pare că-s buni și când mai trece oleacă – nu-s buni.”

–„Peștele se strică de la cap, nu de la coadă, dar de la cap se strică.”

Europa Liberă: Dar se curăță de unde?

– „De la coadă se curăță. Trebuie capul statului să conducă lumea. Ei fac așa ca lumea să se mănânce unul cu altul, să se destrăbăleze. Înainte, când erau fermele, lucram la deal, ne odihneam cu lumea, dar acum ce au făcut ei? Ne-au destrămat cu totul, ne-au dat pământul – na, muncește, țărane, până vei plesni.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ziceți că peștele se curăță de la coadă. Asta înseamnă că cetățeanul atunci când votează trebuie să știe cui dă votul?

– „Păi să știe, dar dacă ei când vin așa, vin cu ziare, vin cu reviste, că ei o să facă așa. Cum a intrat la conducere – gata, a schimbat și-s toate prostiile. Noi nu o să mai alegem pe nimeni. Când merge acolo, în parlament, discuția, îți pare că se mănâncă unul cu altul, dar ei până în seară se adună la un pahar de șampanie, se duc la saună, numai ne ațâță pe noi.”

Europa Liberă: Societatea e dezbinată, e împărțită lumea, unii vor într-o parte, alții vor în altă parte?

– „Da, sigur că. Lumea e indusă în eroare. Că acela care votează pentru acela, acela e plătit și el cu ceva, și ține cu acela că îmi dă și mie câte oleacă, și țin și eu cu el, și așa-i acum. Nimic nu putem noi să facem, nimic nu rezolvăm.”


Europa Liberă: Chiar și cu votul în mână?

– „Păi și cu votul în mână, dacă noi nu-l cunoaștem, la dânsul în frunte nu-i scris că-i cinstit, și chiar să fie cinstit, ei acolo se adună mai mulți și îi dau în cap cum dacă cloșca are numai pui albi și are și unul negru, îi dă la acela în cap, îl ciupește până îl ucide. Așa și acolo, dacă unul este mai bun – îi dă în cap până îl dă afară. Noi cunoaștem adevărul, cunoaștem, dar nu putem să facem nimic.”

Europa Liberă: Știți cum se mai zice că soarta celui care se îneacă e chiar în mâinile lui?

– „Păi da. Nu putem să facem nimic noi. Noi ne mulțumim că suntem sănătoși și muncim pământul, și dacă am făcut azi 100 de lei, am pe ziua de azi.”

– „Noi cu pământurile noastre acum am rămas chiar prăpădiți. Dacă Dumnezeu nu ne mai dă de sus, cu ce poate ieși Moldova la iveală? Că Moldova-i numai cu producția. Dacă anul acesta nu o să fie ploaie – intrăm într-o mare sărăcie, ne rugăm la Dumnezeu că măcar împrejur, alte sate, Dumnezeu să le ude ca să fie pâine. Tare-i greu cu foametea, am fost și știm foametea, că am acuși 81 de ani. Mulțumesc lui Dumnezeu că m-a condus până aici, m-a păzit de multe grele, prin multe am trecut, dar ce să facem. Cu răbdare toate le petrecem, așa spune Dumnezeu.”

Europa Liberă: Cum era pe timpul foametei?

– „N-aveam nimic ce să mâncăm, hlujani, iată, hlujanii ăștia care-s de păpușoi și de floare-soarelui îi dezghiocam și scoteam miezul, noi seara nu dormeam – noi lucram, copiii. Scoteam miezul de floarea-soarelui, puneam la căldură, ea se mai usca oleacă și cu oleacă de făină, cu oleacă de tărâță frământa mama pâinea, după aia bătea în chiuă și făcea ca făina și ne făcea câte o turtă, și ne-o tăia după mărimea copilului. Mai ceream, că ni-era foame, dar n-aveam de unde. Ultima dată a început să taie încă de la noi și să-i dea și lui tata, că se pierdea tata. A fost foarte greu.”

Europa Liberă: Atunci era sărăcie sau acum e sărăcie?

– „Acum nu-i încă sărăcie, noi să-i mulțumim încă lui Dumnezeu, este de toate, dar atunci ne duceam la Reni, mă punea la oceredi (rând) să stau să luăm pâine, lumea ședea și aștepta pâinea. Și mulți au fost că au murit cu banul în buzunar, că nu era pâine. Doamne! Acum nu știu ce are să fie lumea de azi, noi oleacă am mai apucat de teamă de Dumnezeu, de părinți, dar acum te ucide.”

Europa Liberă: Dar ian ziceți, cât îi trebuie unui om?

Omul a muncit tare mult pentru cazărmile astea, case înalte, frumoase, covoare pe jos, covoare pe sus și acum n-are cine să ți le târâie afară...


– „Numai cât să mănânce și să se îmbrace, și să aibă o cameră de odihnă, dar omul a muncit tare mult pentru cazărmile astea, case înalte, frumoase, covoare pe jos, covoare pe sus și acum n-are cine să ți le târâie afară, n-are cine să-ți măture, păianjenii odihnesc prin case și tu te bagi acolo într-un pișnic, că îți trebuie căldură și tușești, bătrân și nu ai pe nimeni lângă tine. Decât mă uit, zic: Doamne, tu ai grijă și de bătrâni, și de tineri! Dacă nu ne-a da ploicică, greutatea o să fie nu anul acesta, dar la anul viitor, foamete mare o să fie.”

Europa Liberă: Cine ajută mai mult Republica Moldova?

– „Păi cine ajută? România, Uniunea Europeană și America. România câte ne-a făcut! Eu sunt recunoscătoare României, că doi băieți au învățat în România fără bani, la timpul lor nu aș fi avut cu cei să-i învăț dacă rămâneau aici.”

Europa Liberă: Moldova poate scăpa de sărăcie?

– „Poate, numai dacă o să ne unim cu România, pe lângă ei poate scăpăm și noi, dar așa, singuri, nu știu.”

Europa Liberă: Dar de ce de unii singuri nu putem să ne apropiem de mal?

– „Nu știu. Cred că nu are cine să ne conducă. Am ascultat acum pe Saakașvili și a zis că Moldova în jumătate de an și-ar reveni, dar numai să aibă cine. Dar cine, stai și te gândești: cine ar putea oare?”

Europa Liberă: Dar Moldova a avut un Saakașvili sau poate să-l aibă?

– „Poate, nu cred că nu s-ar găsi, dar nu știu care e pricina, nu vor sau le e frică, sau cineva îi încurcă.”

Europa Liberă: Îs harnici moldovenii?

– „Da, îs harnici, dar trebuie de cineva conduși.”

Europa Liberă: Dar se zice că anume la cei harnici șuieră vântul prin buzunare.

– „Păi taman voiam să spun că care sunt cinstiți poate să muncească, dar numai trăiesc, dar n-au cum să ajungă așa bogați, dar aceștia bogați îs numai din furat.”

Europa Liberă: Cât i-ar trebui unui om să se considere că duce o viață decentă?

– „La unii le trebuie mai mult, la alții mai puțini, cel mai de preț – asta-i sănătate.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cu pensia cum vă descurcați?


– „Nu știu dacă m-aș descurca singură, de pildă în luna martie am avut gazul 2.000 și pensia am 2.000, am mai dat încă pentru telefon din buzunar, dar…”

Europa Liberă: Și cine vă ajută, copiii?

– „Ei, am mai făcut din vară niște economii, că atunci plătesc mai puțin gazul, lumina tot, dar clar că ceapă, cartofi n-am cumpărat, trăim cu ce avem, nu mai cumpăr nimic de îmbrăcat, de alte cheltuieli.”

Europa Liberă: Și cum vedeți satul și statul peste zece ani?

– „Păi vreau să-l văd mai prosper, dar nu știu dacă putem să scăpăm de oamenii ăștia care numai încurcă, profită.”

Europa Liberă: Păi, dar nu sunteți omul cu buletinul în mână?

– „Păi, dacă toți ar vota cum votez eu – ar fi altceva. Aici s-a votat, în Slobozia, tot timpul pentru forțele pro-europene, dar sunt alții, nordul mie îmi pare că tot timpul îi cu Rusia.”

Europa Liberă: Dar ajutor din Rusia vine, a venit în ăștia 30 de ani? Dvs. ce vă amintiți acum?

– „Eu nu-mi amintesc nimic, eu nu știu cine își amintește de ajutorul din Rusia. Ce ajutor, dacă gazul ni-l dau cel mai scump? Din contra, ne iau, nu ne dau. Cum ne ajută?”

În Slobozia Mare, Cahul
În Slobozia Mare, Cahul


* * *

Opinii adunate la întâmplare pe ulițele comunei Slobozia Mare, o localitate din raionul Cahul, situată la o distanță de peste 200 de kilometri de Chișinău. Comunitatea WatchDog.md a publicat un studiu despre dezinformarea și manipularea opiniei publice în contextul asistenței externe pe care Republica Moldova o primește în contextul pandemiei COVID-19. Concluziile analiștilor sunt că țara este în criză și are nevoie de bani și orice ajutor ar fi binevenit. Dar aceștia observă că președintele Igor Dodon a găsit de cuviință să-și manifeste simpatiile geopolitice tocmai în toiul epidemiei și al crizei economice provocate de aceasta. Expertul Valeriu Pașa spune că Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt cei mai mari donatori ai Republicii Moldova.

Valeriu Pașa
Valeriu Pașa


Valeriu Pașa: „Cetățenii trebuie să cunoască datorită cui reușim mai ușor să trecem peste această criză, iar politicienii care încearcă să manipuleze, să mintă și să utilizeze această situație în interese meschine sau electorale, sau în interesele patronilor geopolitici care îi conduc din exterior trebuie să plătească un cost politic. Dacă vom da peste mâini la astfel de politicieni, treptat ei vor renunța să mai manipuleze, pentru că cetățenii au să-i taxeze politic la alegeri.”

Europa Liberă: Dar cine a contabilizat în cei aproape 30 de ani de independență această asistență financiară venită din afară?

Valeriu Pașa: „În primul rând, cetățenii, chiar dacă partenerii externi, în special Uniunea Europeană nu a prea performat în comunicarea despre acele ajutoare. Ține și de felul în care funcționează Uniunea Europeană, fiind un mecanism birocratic greoi, care ia într-un mod foarte specific decizii, foarte mult se bazează pe reguli, diferite protocoale, înșiși diplomații europeni nu întotdeauna pot să explice foarte bine. Așa funcționează Uniunea Europeană, deci nu sunt făcute aceste ajutoare pentru imagine atât de mult.”

Europa Liberă: Treceți Dvs. repejor în revistă ajutoarele cele mai consistente care vă vin acum în minte oferite Republicii Moldova și de către cine.

Valeriu Pașa: „Bine, dacă vorbim pe parcursul anilor, atunci sunt doi cei mai mari donatori pentru Republica Moldova. Este Uniunea Europeană, inclusiv țările membre și Statele Unite ale Americii, inclusiv prin organizațiile internaționale – Banca Mondială, FMI... Deci, toate aceste organizații se bazează pe cotele, contribuțiile financiare din partea diferitelor țări.”

Europa Liberă: Unde au ajuns banii?

Valeriu Pașa: „Banii au ajuns în mare parte în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri, mediului asociativ, mass-media, dezvoltarea democrației... S-a și furat, sunt absolut sigur că funcționarii, demnitarii moldoveni au mai pus prin buzunare din acele fonduri externe, lucru care i-a învățat minte și pe donatorii externi. Și atunci, ei au început să introducă tot felul de condiționări, de proceduri de transparență, de achiziții ș.a.m.d., lucru care vedem că nu place inclusiv actualei guvernări și de aici, sub acest «Плач Ярославны» (expr. care denotă o mare nenorocire) al președintelui Igor Dodon, care tot insistă să i se dea banii mai că nu lui direct în buzunar și să umble el prin țară și să-i împartă așa cum crede el, în ajun de alegeri. Și vezi tu că nu-i vin prin buget și nu poate să facă ce vrea el cu banii ăștia.”

Europa Liberă: Nu întâmplător v-am pus întrebarea cine contabilizează această asistență financiară. Este clar că autoritățile duc evidența a ceea ce vine din străinătate, dar Republica Moldova rămâne un stat sărac, bunăstarea întârzie. De ce?

Bunăstarea are nevoie de o bază, în primul rând, de un stat de drept...


Valeriu Pașa: „Nu putem să construim bunăstarea doar din donații externe, granturi și împrumuturi. Bunăstarea are nevoie de o bază, în primul rând, de un stat de drept, unde cetățenii să vrea să-și investească propriii bani în țara asta, unde să nu se teamă pentru proprietatea lor, să nu te trezești că vine mâine, nu știu, un polițist, procuror, președinte de țară sau un Plahotniuc și-ți ia businessul pe care l-ai muncit cu banii tăi și cu sudoarea frunții. Pe asta se construiește bunăstarea, pe un sistem de educație care este, în primul rând, eficient, în al doilea rând, bine finanțat, pe servicii sociale și acum de actualitate maximă este sănătatea. Deci, astea sunt bazele, nu poți să construiești un stat doar cu ce îți dă cineva pomană de afară.”

Europa Liberă: De ce în aceste trei decenii nu s-a schimbat mentalitatea, pentru că se vorbește că corupția nu a fost dezrădăcinată, cumătrism există, nănășism există, interese ascunse există, spălare de bani se face? De ce nu se schimbă atitudinea?

Valeriu Pașa: „Știți, eu nu cred că cetățenii Republicii Moldova sunt mult diferiți de cetățenii din alte state. Nu aici se ascunde cheia problemei că, vezi tu, moldovenii sunt așa și nu-i poți schimba...”

Europa Liberă: Unde trebuie căutată cheia problemei?

Valeriu Pașa: „Cheia problemei este, în mod evident, în politică. Așa cum statul de drept, bunăstarea au fost construite prin administrare publică eficientă, onestă, bine intenționată, de oameni cu ambiția de a face din țările lor niște țări într-adevăr cu bunăstare pentru oameni. De acolo se ia. Nu se pune problema că, vezi tu, nu știu pe cine ai pune la putere, toți au să facă la fel. Eu știu că mulți moldoveni așa cred, dar nu este așa. Plus, trebuie să fim totuși onești cu cetățenii noștri, ei nu au prea avut din ce să aleagă în acești 30 de ani, uite, să spui că au fost niște forțe formate din oameni aleși pe-o sprânceană și moldovenii nu i-au ales. Nu, nu este așa! Deci, nu au avut ei mari șanse să aleagă pe cineva care sigur ar fi făcut față. Fie că nu prea erau integri, fie că a lipsit suficient profesionalism, inclusiv în elementara câștigare a alegerilor.

Dacă nu te duce capul să câștigi alegerile, nu o să performezi tu în conducerea statului. Sunt multe probleme aici. În mod evident, aceste probleme sunt alimentate și din exterior. Atunci când un stat finanțează cu dedicație partide evident corupte, care să permanentizeze corupția, să amplifice efectele negative ale aceluiași cumătrism în interes geopolitic, normal că aceasta influențează. Dar această propagandă care nu s-a mai terminat în 30 de ani de zile de informare permanentă, inclusiv legată și de această asistență externă?

Federația Rusă ne-a „ajutat” mai mult cu prețuri exagerate la gaz, cu embargouri și finanțând partide corupte...


Uitați-vă, Uniunea Europeană și Statele Unite au investit în Republica Moldova miliarde. Sunt singurele care la modul practic au ajutat. Federația Rusă ne-a „ajutat” mai mult cu prețuri exagerate la gaz, cu embargouri și finanțând partide corupte, inclusiv pe actualul președinte Igor Dodon. Federația Rusă, investind mult mai puțin în corupție și propagandă, a reușit să-și păstreze foarte bine pozițiile, lucru care, dincolo de faptul că, știți, eu, unul, mereu aud asta de la funcționari europeni că „noi nu combatem propaganda prin propagandă”, deci este o tentativă de a te ascunde după deget. Nu, deci chiar e nevoie de comunicare eficientă, pentru că ai niște realități.

Dacă toată problema ar fi doar în actori interni din Republica Moldova, nu știu, partide, politicieni, interese de afaceri și nu ar fi ei alimentați și conduși din exterior, nu ar fi o problemă. Da, ar fi fost un mediu concurențial. Or, noi singuri, nu știu, presa liberă, societatea civilă, careva politicieni în fața acestei mașinării bine susținute, bine gândite de propagandă și de acțiuni subversive e foarte greu să rezistăm. Revenind la actuala guvernare, ei încearcă să amplifice și chiar spun minciuni. Noi am publicat o analiză unde efectiv am verificat acele nenumărate declarații ale lui Igor Dodon. Chipurile că acest credit oferit de Federația Rusă ar fi pentru combaterea pandemiei. Este fals!

Acest credit se negociază de vreo cinci luni de zile. Doi: că el ar fi fost primul ajutor concret primit, chipurile, de Republica Moldova. Încă un fals! Acest credit nu a fost primit de Republica Moldova, el nici măcar nu a fost până la urmă aprobat de Federația Rusă. Da, a fost un acord parafat și iarăși multe întrebări, cine l-a negociat și dacă a avut dreptul sau nu, dar până el nu va fi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova și apoi de Parlamentul Federației Ruse, el nu intră în vigoare. Și atunci, Igor Dodon spune că acesta este primul ajutor concret venit chiar înaintea creditului de la FMI, ceea ce este un mare fals. Creditul de la FMI s-a dat printr-un program global, care nu ține cont de faptul că dă Rusia sau nu dă bani și chestii de genul acesta. El s-a dat și gata! Și a doua zi banii erau în cont, inclusiv sunt acei bani care sunt singura salvare astăzi ca în luna mai guvernul să plătească salarii, pensii etc.”

Europa Liberă: Banii de la FMI?

Valeriu Pașa: „Absolut! Deci, FMI nu este o organizație care tipărește bani. Peste 50 la sută din cotele la FMI sunt acoperite de statele UE și NATO. Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană separat și toate țările membre contribuie în proporție de peste 50 la sută. Pentru comparație, la FMI Rusia contribuie un pic peste doi la sută, China cu ceva peste patru la sută, Organizația Mondială a Sănătății, care chiar a fost prima care a venit cu ajutoare foarte concrete direcționate exact pentru această pandemie. Acolo cotizațiile, la OMS, în anul 2018 în proporție de peste 80 la sută au venit de la țările din vest. Cei mai mari contribuitori sunt Statele Unite, sunt fundații private, inclusiv acea fundație a lui Bill Gates, despre care presa lui Igor Dodon face tot felul de fake news-uri și le distribuie ziua întreagă și pe televizor, și pe internet. Iată aceștia sunt principalii contribuitori. Ca să înțelegeți, Rusia și China, cumulat, au contribuit la OMS în 2018 mai puțin decât fundația privată „Router International”.”

Europa Liberă: Unii experți acreditează ideea că, dacă vectorul politicii externe nu ar fi fost ba spre est, ba spre vest, lucrurile aveau să pară mult mai lămurite în Republica Moldova, pentru că pe parcursul celor nouă ani, cât la guvernare au fost comuniștii în frunte cu Vladimir Voronin, s-a promovat ideea că Moldova ar fi vițelușul blând care suge de la două vaci. Unii spun că a fost păguboasă această idee promovată de Vladimir Voronin și de aici se trag și alte rele.

Valeriu Pașa: „Retorica oficială a autorităților, că vorbim de perioada de guvernare a comuniștilor, care au venit la putere promițând că duc Republica Moldova în Uniunea statală cu Belarus și Rusia, apoi s-au întors și au zis că, gata, ei de azi înainte fac integrarea europeană, sau așa-numita Alianță pentru Integrare Europeană, care a venit după 2009, acestea au fost retorici oficiale de a aburi cetățenii și a aburi partenerii externi, inclusiv pentru a primi niște fonduri. Integrarea europeană nu se ține doar pe faptul cui facem declarații de dragoste, nu se ține doar de la cine primim bani.

Și, într-adevăr, trebuie să recunoaștem, în avans, mult peste măsura acelor reforme reale și durabile, ireversibile, care s-au făcut în Republica Moldova, noi am primit ajutoare materiale, o sumedenie de finanțări, noi am primit regim liberalizat de vize, noi am primit Acord de Asociere și Acord de Liber Schimb și toate acestea s-au dat în avans. În condițiile în care din 2009 până în 2014 Republica Moldova în esență ca stat de drept a degradat și am văzut asta la cazul furtul miliardului, la aceste spălări de zeci de miliarde de dolari care au trecut prin Republica Moldova. Filat, Plahotniuc, Ghimpu, Urecheanu – toată gașca asta au fost ce vrei, numai nu integratori europeni. Deci doar cu retorica au rămas și cu chestii simbolice, toate ni s-au dat în avans și eu consider că a fost o mare greșeală a Uniunii Europene că a dat aceste avansuri, pentru că au avut într-un final de pierdut ca imagine instituțiile și perspectiva europeană în percepția moldovenilor, pentru că asta ni s-a spus că se face integrarea europeană și când acolo ne-am trezit cu miliardul furat. Ceea ce s-a făcut pe timpul lui Plahotniuc numai integrare europeană nu a fost.

Da, în plan economic au fost întărite contactele, schimburi comerciale... Asta e important, dar nu ne-a făcut mai mult europeni. Poate ne-a făcut mai independenți de șocurile financiare care vin de pe piața rusă de la embargouri și chestii de genul acesta, ne-a făcut un pic mai puțin dependenți de Federația Rusă, dar, în același timp, Federația Rusă a plusat în altă parte – au mers să investească în niște forțe politice, în speță, PSRM, ca să preia controlul Republicii Moldova.

Ei nu au nevoie să ne mai controleze economic. Ce vor să facă acum? Prin această tentativă de credit rusesc, cu acele prevederi dubioase, de fapt, încearcă să transforme datoria aceasta enormă pe care o are regimul de la Tiraspol, controlat de Federația Rusă, față de „Gazprom”, adică, practic, față de ei înșiși în datoria Republicii Moldova, pe care noi s-o plătim și încă și cu dobânzi, cu penalități la penalități și chestii din astea. Adică să ne pună, cum se spune în popor, un talaghir economic și să fie încă un risc pe care ei îl pot activa oricând. Vrem să mergem în Uniunea Europeană, ne-au tras înapoi și au spus: „Întoarceți miliardele!”. Și atunci, de unde să le luăm? În mod evident, Republica Moldova nu-și poate permite astfel de lucruri. Iată ce încearcă să facă. Nu că ne urăsc ei pe noi, așa interpretează Federația Rusă interesele sale vitale, interesele sale strategice - țările din fosta Uniune Sovietică să nu plece spre UE, să nu devină, Doamne ferește, membre NATO, pentru că ei consideră că așa cumva este pusă în pericol puterea Federației Ruse. Asta este o realitate. Nu putem să-i condamnăm, așa văd ei lucrurile și noi nu putem să le dictăm lor ce politică externă să ducă.”

Europa Liberă: Donatorii externi ai Republicii Moldova - mă refer, în primul rând, la Occident - vor rămâne tot atât de generoși cum au fost și până acum cu țara și cetățenii ei?

Valeriu Pașa: „Nicidecum! Ei încearcă să reconfigureze tot felul de programe, să lucreze cu administrațiile locale, vedem acest mare program la Ungheni și Cahul, susținere către asociații obștești, în special la nivel local, către primării, chiar și în sate se fac programe, încearcă să lucreze direct cu mediul de afaceri, dar guvernului în mod evident nu-i vor da atât de mulți bani, cel puțin, cât este acest guvern, care pe față afișează acest antieuropenism.”

Europa Liberă: Deci, contează culoarea politică a guvernării?

Valeriu Pașa: „Contează nu doar culoarea politică, dar contează tot ce face această guvernare – reformele, ale cui interese geopolitice apără, pentru că Georgia nu performează acum la capitolul democrație, dar are totuși un guvern mult mai profesionist decât al Republicii Moldova. Și ei au primit de două ori mai mulți bani decât Moldova acum, în această perioadă. În mod evident, aceste lucruri sunt legate.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG