Printre cele mai importante observații şi apeluri care se fac de către liderii occidentali Moldovei este și cel legat de continuarea reformelor democratice şi de consolidarea luptei împotriva corupției. Ieri, premierul Pavel Filip vorbea și el despre prioritățile de reforma ale cabinetului său reieșind din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana. Cazul judecătoarei Domnica Manole este un bun prilej pentru Valentina Basiul de a privi mai atent la evoluțiile din sfera justiției moldovenești și ce spun ele despre mult trâmbițata reforma.
Decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a o lipsi pe judecătoarea de la Curtea de Apel Chişinău Domnica Manole de dreptul de profesa aceasta meserie i-a făcut pe mai mulți experți să mediteze la gradul real de independență a justiției după ce ani, ba chiar decenii, se tot raportează reforme destul de costisitoare în acest domeniu. Or, mai mulţi observatori în ultima vreme atesta ingerințe vădite ale politicului, iar puținele voci critice care încearcă să stăvilească amestecul sunt reduse la tăcere.
Tocmai din aceasta categorie ar face parte magistrata Domnica Manole care anterior la adunările generale ale judecătorilor şi-a criticat colegii neonești care comit ilegalități. Pe numele lui Manole a fost deschis în aprilie anul trecut un dosar penal pentru că a dat câștig de cauză Platformei Demnitate şi Adevăr care inițiase un referendum de modificare a Constituţiei, în ceea ce privește alegerea președintelui țării prin vot direct. De atunci, magistrata se află în vizorul oamenilor legii, iar presa loială guvernării nu ratează nicio ocazie ca sa o stigmatizeze.
Peste 20 de organizații neguvernamentale i-au luat apărarea magistratei, semnalând aplicarea de duble standarde de către autoritatea de auto-reglementare judecătorească. Prin sancționarea judecătoarei ar fi fost transmis un semnal tuturor magistraților să nu îndrăznească să se opună puterii politice. În argumentarea lor, reprezentanții societății civile critică practica de a adopta decizii cu uşile închise, ceea ce este în totală contradicție cu spiritul anunțatelor reforme din justiție.
Avocata de la Asociaţia Promo-Lex Nicoleta Hriplivîi consideră că CSM a aplicat o procedură neconstituțională, ce contravine principiilor de independență judecătorească. Şi anume CSM şi-a motivat decizia de sancționare invocând o lege ce se referă la verificarea funcționarilor publici, şi nu legea care prevede răspunderea disciplinară a judecătorului.
Nicoleta Hriplivîi: „Este un mecanism aplicat nu ştiu de ce în ultimii ani, o bâtă, aş spune, împotriva acelor judecători care ies din scenariu, din anumite roluri care se cer de a fi îndeplinite. Este un mecanism de a pune la respect pe cei care nu ascultă, unul care probabil se aplică în regimuri totalitare, dar nu într-un stat democratic. Nu trebuie să existe standarde duble, nu trebuie să existe justiție selectivă. Dacă este o procedură, ea trebuie să fie aplicată uniform faţă de toţi judecătorii. Dar dacă observaţi chiar cazul cu Oleg Melniciuc cum a fost tratat şi cum a fost tratat alt caz, de exemplu, al doamnei Domnica Manole, păi vedem extreme”.
Legea cu privire la statutul judecătorului nu permite CSM eliberarea din funcţie a magistratului în baza unui aviz al Serviciului de Informaţii şi Securitate, se mai spune în declarația ONG-urilor. Președintele CSM, Victor Micu, spune că toţi judecătorii sunt verificaţi în mod egal şi că atragerea la răspundere disciplinară este o procedură mai îndelungată, iată de ce a fost invocată legea din 2008 ce se referă la funcționarii publici.
Victor Micu a insistat să enumere mai multe acțiuni reprobabile atribuite Domnicăi Manole:
Victor Micu: „Acolo sunt mai multe temeiuri. Avizul Serviciului de Informații şi Securitate nu a fost unicul temei. Dumneaei a încălcat restricțiile care se impun unui judecător. A dat consultație unor părţi pe dosare”.
Europa Liberă: Asta e dosarul cu referendumul?
Victor Micu: „În şedinţa de judecată, dumneaei singură a declarat că a fost influențată la adoptarea hotărârii în cauză şi conform legii în cazul când judecătorul este influențat, este obligat în primul rând să anunţe Consiliul Superior al Magistraturii. Şi în anul 2008 a dat consultații, a fost mediatizat foarte mult cazul dat când dădea consultații la reprezentantul Partidului Comuniștilor. Pe urmă a mai fost acum un caz unde o avocată a reprezentat interesele dumneaei în instanța superioară, la Curtea Supremă de Justiție, după aceea doamna Manole a participat în completul de judecată în care avocata în cauză era parte pe dosar şi ea a restabilit-o în funcție. Dumneaei a încălcat legea cu privire la conflictul de interese şi a încălcat şi codul de etică. Trebuia să fie abținere”.
Până acum doar trei judecători au fost eliberați din funcţie pe aceste motive, în baza legii din 2008, în condițiile în care mai mulţi magistraţi au fost în vizorul presei pentru averi şi interese nedeclarate ori pentru acumularea de proprietăți greu de explicat în condițiile unor salarii mult sub baremurile de cheltuieli.
Dacă sancțiunile aplicate de CSM cu uşile închise provoacă multe semene de întrebare, câtă independenţă mai are justiția, se întreabă experți locali, dar şi străini, ale căror opinii le sintetizează instituții notorii de peste hotare.
