Linkuri accesibilitate

Ce se întâmplă în procesul legat de secțiile de vot din străinătate


O nouă amânare la Curtea de Apel în legătură cu numărul secțiilor de votare din diasporă. Este a patra amânare. Acum – se spune că discuțiile vor fi reluate marți dimineața. Mai multe partide politice au adus în fața instanței decizia Comisiei Electorale Centrale de a stabili numarul secțiilor de votare la 146. Inițial, CEC aprobase 139 de secții – apoi mărind numărul cu 7. Ministerul de externe a spus că are și fonduri și înțelegeri pentru deschiderea a 190 de secții de votare în diasporă, știind că numărul moldovenilor din afara granițelor care doresc să își exprime dreptul la vot este foarte mare, iar deja peste 200 de mii s-au înregistrat pentru alegerile din 11 iulie.

Ce se întâmplă în procesul legat de secțiile de vot din străinătate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:40 0:00
Link direct

Motivul multiplelor amânări care s-au produs în acest proces stă în neîncrederea actorilor politici față de cei care ar trebui să judece cazul. Completul de magistrați de la Curtea de Apel Chișinău a fost mai întâi constituit dintr-un judecător care a participat în 2014 la o scoatere ilegală, cum a spus ulterior Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, din cursa electorală a Partidului Nostru condus de Renato Usatîi, altul - care a participat la invalidarea victoriei din 2018 în cursa pentru primăria Chișinău a lui Andrei Năstase și, în final, un magistrat extrem de controversat din fruntea Curții Supreme de Justiție în perioada guvernării comuniste de până la 2009.

Ulterior, unul dintre ei a fost înlocuit, la cererea contestatarilor, dar nici magistrata care a venit în loc nu i-a mulțumit pe autorii plângerilor, dar mai ales pe avocații Platformei DA, care au înaintat o nouă cerere de recuzare, lucru care tocmai a prilejuit ultima amânare a procesului.

Multiplele amânări ar putea face inutil întregul efort...

Între timp, tot mai multe voci remarcă că multiplele amânări ar putea face inutil întregul efort, pentru că până la alegeri mai sunt doar patru săptămâni, ceea ce ar putea să fie insuficient pentru încheierea procesului, a eventualelor contestații viitoare, dar mai ales soluționarea problemelor logistice legate de amplasarea unor secții în plus, dacă firește justiția o va considera necesar.

Despre acest lucru vorbesc, de exemplu, avocații formațiunii conduse de Renato Usatîi – ea și autoare a primei plângeri pe această temă ajunsă la Curtea de Apel Chișinău – iar Natalia Bairam, apărătoarea formațiunii în proces, a explicat la Europa Liberă care îi sunt motivele de îngrijorări:

Avocata Natalia Bairam
Avocata Natalia Bairam

„Dacă cineva înaintează repetat una și aceeași cerere, deja există temeiuri că faci abuz de un drept al tău – faptul că noi din ziua de luni, 5 iunie, până astăzi, 14 iunie, nu avem o hotărâre pe cauză, în condițiile în care Codul Electoral zice că instanța trebuie să se pronunțe în termen de cinci zile de la depunerea contestației, îmi lasă mai multe semne de întrebare – ce se dorește de fapt? Și nu se dorește oare să nu avem o soluție pe cauză?”

Avocatul Platformei DA, Ion Botnarenco, pe de altă parte, respinge orice fel de astfel de pretenții: „Cererile de recuzare depuse în instanța de judecată rezultă din istoria acestor judecători, de exemplu, referindu-ne la Ecaterina Palanciuc, care a anulat alegerile locale din 2019, unde a participat Andrei Năstase. Ea a făcut parte din acel complet care a emis hotărârea ilegală care ulterior a fost revizuită în modul corespunzător. Deci, este un mesaj societății că noi nu avem încredere în acești judecători…”

Veronica Mihailov-Moraru
Veronica Mihailov-Moraru

Situația se vede nuanțat de Veronica Mihailov-Moraru, o altă apărătoare implicată în proces, de data aceasta din partea formațiunii PAS, și ea autoare de plângere împotriva CEC:

“În acest moment nu am astfel de temeri – cel puțin nu am depistat astfel de circumstanțe care să mă facă să cred lucrul acesta. Eu cred că într-adevăr au fost foarte multe cereri de recuzare, unele s-au repetat și nu erau absolut necesare, dar în principiu, chiar dacă au fost aceste ping-ponguri, noi am examinat și pe fond destul de intens, astfel încât a rămas să finalizăm cercetarea judecătorescă, să mai înaintăm ce avem de completat și să trecem la pledoarii. Mai vedem o zi-două și apoi vom avea o claritate.”

În procesul în cauză, disputa se poartă în jurul întrebării dacă putea sau nu Comisia Electorală Centrală să aprobe mai puține secții în străinătate decât câte au recomandat externele. Acestea au optat, cum se știe, pentru 190, spunând că aglomerațiile din scrutinul trecut trebuie evitate, mai ales că și restricțiile pandemice de atunci nu mai sunt valabile.

Mai ales că și restricțiile pandemice de atunci nu mai sunt valabile...

Comisia a aprobat, însă, mai întâi 139, apoi 146, iar șase competitori din cursă au mers pe rând în justiție, încercând s-o oblige să ridice numărul măcar la cel recomandat de instituția care poartă, de obicei, tratative cu țările gazdă.

În celălalt proces, inițiat de Platforma DA și în care se pune la îndoială intenția autorităților de la Chișinău de a deschide secții într-o regiune necontrolată - două în Tighina și una în Corjova – Curtea Supremă de Justiție a decis azi o suspendare, iar acțiunea se mută în Curtea Constituțională, care va trebui să decidă ea dacă riscurile de securitate invocate de autorii plângerii sunt sau nu întemeiate.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG